Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SCORMONIT, SCORMONIRE, SCORMONITOR, RÂCÂI, RÂCÂIT, RÂMĂTURĂ, RÂMA, SCARIFICA, SCARIFICATOR, SCOBI ... Mai multe din DEX...

SCORMONI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SCORMONÍ, scormonésc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A căuta cu de-amănuntul, a cerceta peste tot răvășind, răscolind (pentru a găsi sau a scoate la iveală); a scotoci, a cotrobăi; p. gener. a căuta. * Refl. Se scormonește în buzunare. ** Tranz. Fig. A pătrunde cu privirea, a scruta; a cerceta. 2. Tranz. A face iasă ceva la iveală (dintr-un loc ascuns, dosit); a face se miște din loc; a stârni. 3. Tranz. A răscoli (în adânc) pământul zgâriind, râcâind, săpând, brăzdând (pentru a căuta, a găsi ceva). ** (Despre păsări) A scurma. ** A răscoli focul, jarul, cenușa pentru a face ca focul se învioreze, ardă mai bine. ** Fig. A zgândări, a ațâța, a aprinde o stare sufletească, un sentiment. * Expr. A scormoni la inimă = a tulbura (pe cineva), a neliniști, a nemulțumi. 4. Intranz. A scobi într-o materie dură; a sfredeli. [Prez. ind. și scórmon. - Var.: (reg.) scormolí vb. IV] - Et. nec. Cf. %scurma%, %răscoli%.

Sursa : DEX '98

 

SCORMONÍ vb. v. ațâța, deștepta, iscodi, scruta, scula, stârni, trezi.

Sursa : sinonime

 

SCORMONÍ vb. 1. v. căuta. 2. a răscoli, a zgândări, (pop.) a scociorî. (\~ jarul ca se întețească focul.) 3. v. scobi. 4. v. scurma. 5. a scurma, (pop.) a săpa, (reg.) a dricui. (Porcul \~ cu râtul în noroi.) 6. a scorni, a stârni, (pop.) a scociorî. (\~ vânatul.)

Sursa : sinonime

 

scormoní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scormonésc, imperf. 3 sg. scormoneá; conj. prez. 3 sg. și pl. scormoneáscă

Sursa : ortografic

 

A SCORMON//Í \~ésc 1. tranz. 1) (pământ, paie, gunoi etc.) A răscoli dând la o parte straturile de deasupra; a scurma. 2) fig. (sentimente, amintiri etc.) A face reînvie (producând durere sufletească); a răscoli. 3) A scobi pătrunzând în adânc; a scociorî. \~ o rană. 4) (focul, jăraticul) A amesteca cu ceva, făcând ardă mai tare; a răscoli. 2. intranz. A răscoli peste tot, căutând cu râvnă; a cotrobăi; a scociorî; a scotoci. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SCORMONI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru SCORMONI.

Dimitrie Anghel - Hefaistos

Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ...

 

Emil Gârleanu - Tovarășii

Emil Gârleanu - Tovarăşii Tovarășii de Emil Gârleanu E încă întuneric. Pământul e jilav de rouă și brazdele, răsturnate, în ajun, de către fierul plugului, miroase a proaspăt. În văzduh, o rață sălbatică zboară, furișându-se, măcăind speriată, ca alungată de glonț. Pe o grămadă de coceni, plugarul, rămas peste noapte în câmp, doarme învelit cu niște saci; și mai încolo, boulenii treji, Duman și Joian, stau cuminți, cu gâturile întinse, așteptând jugul. Dar departe, în sat, încep să cânte cocoșii, căci zorile prind să mijească. Lumina se cerne din ce în ce mai deasă, și-n vreme ce cununa cerului se luminează, pe pământ se deslușesc toate: satul; încolo, pe coastă, ca urnită din loc, pădurea; în fund, dealurile gemene unul după altul, ca pe o scară. Și-n cea dintâi clipă de revărsare a luminii, grija, care țârâie în urechea plugarului ca un greier, îl scoală. Omul aruncă sacii la o parte, sare în picioare, își freacă ochii cu dosul mâinii stângi și cu dreapta își îndreaptă șalele. Apoi pornește spre boi. I-a înjugat... Slabi, de li se văd coastele ca niște arcuri sub piele, boii își încoardă mușchii, își potrivesc ...

 

George Ranetti - Sonet-Fabulă

George Ranetti - Sonet-Fabulă Sonet-Fabulă de George Ranetti A ars în mahala o băcănie, Jupînul cu nevasta-i stau în drum, Privind sinistrele grămezi de scrum, Pierduta lor pe veci gospodărie. Pe cînd ei plîng, o mare bucurie Simte un porc din curtea lor acum, Căci scormonind maidanul plin de fum, Descoperi cu rîtul o scrumbie. Ce-i pasă de-a stăpînilor avere? Imundul morfolește cu plăcere Cadavrul din funingeni și gunoi. Morală: A ars în mahala o băcănie, Și-i tot așa în marea Românie Cu-mbogățiții noștri de

 

George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui

George Topîrceanu - Eminescu şi epigonii lui Eminescu și epigonii lui de George Topîrceanu Pentru generațiile care vin, Eminescu , așa cum ne obișnuisem a-l cunoaște, nu mai există. Există alt Eminescu — un poet inegal, adeseori mediocru și incorect, care-și repetă unele figuri și întorsături de cuvinte până la saturație. Aceasta se datorește tocmai unora dintre admiratorii lui entuziaști, care nu s-au mulțumit să-l admire de la distanță, ci s-au apropiat să-l pipăie, să se frece bine de el, pentru propriul lor lustru. Se știe cum a început infamia. A apărut întâi un volum timid de „postumeâ€� — adică poezii definitive care nu au fost publicate de poet în timpul vieții lui... Noi ne revoltam atunci că se dau drept „poezii postume de Eminescuâ€� și se pun la îndemâna publicului mare niște bucăți de versuri pe care Eminescu însuși le condamnase. Acele bucăți nu trebuiau să servească decât cercetătorilor speciali, pentru lămurirea personalității artistice și sufletești a poetului. A apărut apoi alt volum în care, printre poeziile definitive, publicate în timpul vieții, erau strecurate și câteva postume, fără indicația că sunt †...

 

Ion Luca Caragiale - Ironie

Ion Luca Caragiale - Ironie Ironie de Ion Luca Caragiale În Timpul din 15 iulie 1890; p. 1. În Note și schițe , 1892, p. 17, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am cunoscut foarte de-aproape pe un om de o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atîta putere de gîndire. Era pe lîngă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă fantazie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într-o lapidară „formă nouă limba veche și-nțeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult. De felul lui mîndru, ei fugea de onoruri, știindu-le cîte concesiuni costă. Melancolic și pasionat, deși-n același timp iubitor de veselie si de petreceri ușoare, ura din convingere așa-numitele conveniențe și poleiala lumii. Niciodată nu primea bucuros laude, nici chiar de la puținii prietini, foarte puțini, pe cari-i avea și-n judecata și sinceritatea cărora credea — darmite pe ale acelei mulțimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos și cari nu se sfiesc a ...

 

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!... Zig-zag!... de Ion Luca Caragiale O armată formidabile de lucrători, purtând topoare, ciocane, căngi, sape; în fruntea ei, o nenumărată companie de ingeniari; dupe dânsa, un șir lung de nu știu câte căruțe încărcate cu instruminte mecanice, științifice și altele, și-n urma acestora, care cu proviziuni, pornesc spre miazănoapte din cetatea capitale, în aplauzele mulțimei entuziaste a bunilor români, cu scop de a merge să rază de pe fața pământului Carpații, pe cari, drept vorbind, se pare că bunul creatore i-a pus, unde sunt, în necazul multora. Eu zic, domnilor, că scopul este măreț și demn. Închipuiți-vă România, dupe terminarea acestei colosale espedițiuni: o imensă câmpie lucie, bătută ca-n palmă, curată și măturată cum sunt curțile oamenilor cu gust și dare de mână; nici pulbere, nici noroi; un bulevard cochet, pe care să poată trece, numa-n papuci, vecinii unguri la noi și noi să putem trece la dânșii; fără vame, fără formalități importune de transit internaționale. În treacăt, cele două specii de oameni, cu buna-creștere ce-i caracteriză, se vor saluta, vor schimba o strângere de mână cordiale și-și vor ...

 

Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași

Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iaşi Fiziologia provincialului în Iași de Mihail Kogălniceanu Dar dintâi să ne înțelegem. Acest titlu de provincial sau ținutaș este foarte mare; împărăția lui se întinde, în Moldova, de la barierele Iașilor, socotind afară de bariere mahalalele Păcurariul, Tătărașul, o bucată din Sărărie și partea orașului zidită pe șesul Bahluiului, și până la marginile principatului; această împărăție a provincialului este hotărită la nord prin Bucovina, la sud prin Valahia și Turcia, la est prin Basarabia și la vest prin Transilvania; ea cuprinde deci toata populația țării, afară de Iași, unde sunt iașeni, locuitori capitaliei; așadar cuprinde peste un milion și o sută de mii de trupuri — nu zic suflete — de toată vrâsta, de toată starea și de toată mâna, un milion și o sută de mii de bătrâni, de femei, de copii și de oameni copți, care se subtîmpărțesc în oameni cu capital, în lăieși, în dvorenini mari și mici, în negustori, în slujitori, în jidani, comisari, săraci, privighetori, surugii, avocați, pojarnici, proprietari, țărani și cinovnici. Ar fi un lucru foarte greu pentru noi dacă într-un biet calendar, care trebuie să cuprindă de toate, am vroi să zugrăvim toate ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o boală ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odi­nioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...

 

Alecu Russo - Soveja

Alecu Russo - Soveja Soveja de Alecu Russo Ziarul unui exilat politic la 1846 4 martie. Iată-mă dar pus la-nchisoare și singur. Temnicerul meu a pornit azi la Iași... Am rămas dar singur... adică sechestrat într-o vizuină fără orizont, unde soarele abia pătrunde-n silă printre niște brazi stârciți... Vântul șuieră toată ziua; omătul acoperă cu un giulgiu întristat coastele aprige ale munților. Oamenii umblă aci acoperiți cu niște veșminte sălbatice de piei de oaie; ar putea crede cineva că mă aflu în Siberia și cu atât mai mult în Siberia, încât sunt aici pe temeiul unei legi care nu are ființă... Dar, ce să zic! Nici partea mea nu e tocmai de lepădat, căci iată-mă cu puțină cheltuială preschimbat în jertfă politică... suferind lipsuri, bântuit de exil și de arbitrar, cine mă va putea oare opri de a mă declara un om mare prigonit? De n-ar fi pilda cam primejdioasă, eu n-aș avea alta decât a râde de aceste împrejurări... și dacă nu mi-ar lipsi cărțile, de n-aș fi pus la popreală, dacă aș avea cu mine straie și rufe, în sfârșit, dacă nu mi- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru SCORMONI

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SCORMONI.

Obadia Capitol 1

Obadia Capitol 1 Amos 9 Obadia Capitol 1 1 Proorocia lu Obadia. Așa vorbește Domnul Dumnezeu despre Edom: -,,Noi am auzit o veste din partea Domnului, și un sol a fost trimes cu ea printre neamuri, zicînd: ,,Sculați-vă, să mergem împotriva Edomului ca să ne războim cu el!`` - 2 ,,Iată, te voi face mic printre neamuri, vei fi cel mai disprețuit. 3 Căci mîndria inimii tale te -a dus în rătăcire, pe tine, care locuiești în crăpăturile stîncilor, și domnești în înălțime; de aceea, tu zici în tine însuți: ,,Cine mă va arunca la pămînt?`` 4 Dar chiar dacă ai locui tot atît de sus ca vulturul, chiar dacă ți-ai așeza cuibul între stele, tot te voi arunca jos și de acolo, zice Domnul``. 5 Dacă ar fi intrat la tine niște hoți, sau niște tîlhari de noapte, -cum ești de pustiit! -ar fi luat ei oare mai mult decît ar fi putut? Dacă ar fi venit niște culegători de vie la tine, n`ar fi lăsat ei niciun strugure pe urmă? 6 Vai! Ce scormonit este Esau! Cum i s`au descoperit comorile! 7 Toți cei uniți cu tine te-au izgonit ...

 

Tefania Capitol 1

... locuitori din Macteș. Căci toți cei ce fac negoț sînt nimiciți, toți cei încărcați cu argint sînt nimiciți cu desăvîrșire. 12 În vremea aceea, voi scormoni Ierusalimul cu felinare, și voi pedepsi pe toți oamenii cari se bizuiesc pe drojdiile lor, și zic în inima lor: ,Domnul nu va face nici ...

 

Genesa Capitol 31

Genesa Capitol 31 Genesa 30 Genesa Capitol 31 1 Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, cari ziceau: ,,Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru, și cu averea tatălui nostru și -a agonisit el toată bogăția aceasta.`` 2 Iacov s`a uitat și la fața lui Laban; și iată că ea nu mai era ca înainte. 3 Atunci Domnul a zis lui Iacov: ,,Întoarce-te în țara părinților tăi și în locul tău de naștere; și Eu voi fi cu tine.`` 4 Iacov a trimes de a chemat pe Rahela și pe Lea, la cîmp la turma lui. 5 El le -a zis: ,,După fața tatălui vostru, văd bine că el nu mai este ca înainte; dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine. 6 Voi înșivă știți că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea. 7 Și tatăl vostru m`a înșelat: de zece ori mi -a schimbat simbria; dar Dumnezeu nu i -a îngăduit să mă păgubească. 8 Ci cînd zicea el: ,,Mieii pestriți să fie simbria ta,`` toate oile ...

 

1 Imparati Capitol 20

... argintul și aurul tău, nevestele și copiii tăi. 6 De aceea, voi trimete mîne, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei îți vor scormoni casa ta și casele slujitorilor tăi, vor pune mîna pe tot ce ai mai scump, și vor lua.`` 7 Împăratul lui Israel a chemat ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCORMONI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru SCORMONI.

SCORMONIT

... SCORMONÍT s . n . Scormonire . - V. scormoni

 

SCORMONIRE

... SCORMONÍRE , scormoniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) scormoni și rezultatul ei ; scormonit . - V. scormoni

 

SCORMONITOR

... a descoperi , a înțelege ceva . 2. S . n . Piesă metalică în formă de gheară aplicată la unele pluguri , pentru a scormoni pământul dedesubtul brazdei . - Scormoni

 

RÂCÂI

... RÂCÂÍ , r ? câi , vb . IV . Tranz . ( Despre păsări sau animale ) A scormoni , a scurma cu ghearele sau cu labele ; p . ext . ( despre oameni ) a zgâria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument ...

 

RÂCÂIT

RÂCÂÍT^1 s . n . Faptul de a râcâi ; zgomotul produs prin râcâire . - V. râcâi . RÂCÂÍT^2 , - Ă , râcâiți , - te , adj . 1. Care este scormonit , scurmat , zgâriat . 2. Îndepărtat prin

 

RÂMĂTURĂ

RÂMĂTÚRĂ , râmături , s . f . Loc unde a râmat un porc ; pământ scormonit de un porc . - Râma + suf . -

 

RÂMA

... RÂMÁ , pers . 3 r ? mă , vb . I. Intranz . ( Despre porci ) A scormoni

 

SCARIFICA

... SCARIFICÁ , scarífic , vb . I . 1. A afâna pământul cu ajutorul scarificatorului . 2. A scormoni suprafața unui teren sau a unei șosele în refacere , pentru a ușura îndepărtarea pământului , a pietrelor etc . sau pentru ...

 

SCARIFICATOR

SCARIFICATÓR , scarificatoare , s . n . 1. Mașină agricolă prevăzută cu mai multe cuțite subțiri dispuse vertical , care servește la afânarea pământului cu scopul de a asigura pătrunderea aerului la rădăcina plantelor . 2. Mașină rutieră prevăzută cu colți de oțel , cu ajutorul căreia se scormonește suprafața unui teren sau a unei șosele în refacere pentru a ușura executarea lucrărilor ulterioare . 3. Instrument medical format din mai multe lame tăioase acționate de un resort , folosit pentru crestarea superficială a pielii în scopuri terapeutice , pentru vaccinări

 

SCOBI

... gaură , o adâncitură în ceva ( tăind , desprinzând , scoțând materialul din interior cu o unealtă ) ; a găuri , a săpa ; a scormoni , a scociorî . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se căuta , a se scotoci în buzunare , în portofel etc . 3. Tranz ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...