Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: SFÂNT

  Vezi și:PATRON, SFINȚIE, AGHIOS, SANCTIFICA, SFINȚIȘOR, SFINȚIRE, SFINȚITURĂ, ACATIST, ANTITRINITARISM, BEATIFICA, BERNARDIN ... Mai multe din DEX...

SFINȚI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SFINȚÍ, sfințesc, vb. IV. 1. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva în rândul sfinților; a sanctifica. 2. Tranz. (Bis.) A trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugăciuni; a face ca acele obiecte dobândească un caracter sacru. 3. Tranz. A târnosi (o biserică). 4. Tranz. (Pop.) A hirotonisi un preot. 5. Tranz. A cinsti, a respecta, a venera, a slăvi. 6. Refl. (Reg.) A face ce vrea. Nu se sfințește el cu mine. - Din sl. sventiti.

Sursa : DEX '98

 

SFINȚÍ vb. v. ameți, apune, asfinți, chercheli, coborî, consacra, consfinți, dispărea, fixa, hirotoni, hirotonisi, îmbălsăma, îmbăta, înmiresma, parfuma, pieri, pleca, popi, preoți, stabili, stator-nici, turmenta.

Sursa : sinonime

 

SFINȚÍ vb. (BIS.) 1. a canoniza, (livr.) a sacraliza, a sanctifica, (înv.) a sacra. (A \~ un mucenic.) 2. a consacra, a târnosi. (A \~ o biserică.) 3. (înv.) a potrebi. (A \~ sfintele daruri.)

Sursa : sinonime

 

sfințí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfințésc, imperf. 3 sg. sfințeá; conj. prez. 3 sg. și pl. sfințeáscă

Sursa : ortografic

 

A SFINŢ//Í \~ésc tranz. 1) A trece în rândul sfinților; a ridica la rang de sfânt; a sanctifica. 2) (obiecte) A face devină sacru prin săvârșirea unui ritual religios (rugăciuni, stropire cu agheasmă). 3) A trata cu dragoste și admirație exagerată; a venera. / sventiti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SFINȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 939 pentru SFINȚI.

Antim Ivireanul - C%C3%A9le șapte taini ale sfintei bes%C3%A9rici

Antim Ivireanul - C%C3%A9le şapte taini ale sfintei bes%C3%A9rici CĂ©le șapte taini ale sfintei besĂ©rici de Antim Ivireanul 1. Sfântul botez. 2. Sfântul mir. 3. Sfânta liturghie. 4. Rânduiala preoției. 5. Ispovedania, sau pocăința. 6. Nunta cĂ©ia ce să face pre lĂ©ge. 7. Sfântul

 

George Coșbuc - Toți sfinții

... butoi Al legii celei nouă sânge. Diaconul citește-n carte, Iar frații beau și cinste fac În sănătatea cea de veac A fiecărui sfânt în parte. —„Să-l aibă Domnu-n sfânta-i pază Pe Sitâ€� — și gâl-gâl-gâl! — „Pe-Adamâ€� Și iarași ... Și pentru Luca, Petru, Paul. Și pentru alte fete sfinte Din Capadokia și-Anadol — Și cât ce-aveau păharul gol Le mai venea un sfânt în minte. Ca să nu facă supărare, Ei beau de suflet, beau cuminți: Nici un păhar pentru doi sfinți, Nici pentr-un sfânt două pahare. Sfârșind toți sfinții de pe lume, Aduc pomelnicul grecesc ; Vrun nume sfânt de-aici citesc Și beau și mai citesc un nume. Scad sfinții-ncet, și vinul scade ! Dar vin mai e, sfinții nu mai sânt! Să ... gerne scurt și-apoi El cade mort lângă butoi — Toi frații sar și se-nspăimântă. — „Stați, fraților ! ia Chir cuvântul, Cătăm un sfânt

 

Alexandru Vlahuță - Sfântă muncă

Alexandru Vlahuţă - Sfântă muncă Sfântă muncă de Alexandru Vlahuță Sfântă muncă e aceea Ce răsplata-n ea-și găsește. De-nțelegi tu asta, cheia Fericirii tale-o ții. Urgisit de toți să fii, Tu de-a pururea iubește, Iar ca să trăiești în pace, Nimic lumii să nu-i cei, Binele te-nvaț-a-l face Ca albina mierea

 

Nicolae Gane - Sfântul Andrei

Nicolae Gane - Sfântul Andrei Sfântul Andrei de Nicolae Gane Făceți cruci mântuitoare, Căci e noaptea-ngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrei. (Alecsandri) Într-una din zile îmi luai pușca din cui, pușca cea cu noroc, mi-o grijii bine, îmi așezai cele trebuitoare la torbă, apoi zisei să-mi puie șargul la sanie. Deși cam înserase, însă pănă la moșia vecinului meu Neagu, unde se pregătea o vânătoare de cerbi, era numai o fugă de cal și puteam ajunge înainte de noapte. Ion, o slugă veche, pe care o aveam moștenire de la tata, intră atunci în odaie, se scărpină în cap, tuși, își drese glasul după obicei, apoi cu un aer sfiicios îmi zise: — E cam târziu, cuconașule, de plecat; o să înnoptați pe drum. Nu-i mai bine să vă lăsați pe mâni? — Auzi vorbă!... Și de ce m-aș teme?... Vremea e liniștită, drumul bun, și șargul iute de picior. — Așa este, însă mă veți ierta să vă spun că mâni e Sfântul Andrei. — Ei și?... — Apoi, dă?... nopatea înspre Sfântul Andrei știți că umblă lupii în potaie, și Doamne ferește să-i întâlnească cineva. — Am eu cu ce să-i întâmpin. ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Sfânta Ghenoveva de Ion Luca Caragiale Cam de acum o mie cinci sute de ani, ocrotitoarea cetății vestites între vestite, patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege, câteva, pe scurt. Iată... Sfânta Ghenoveva s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau pe atunci, în vreme de războaie piept la piept. Unii povestesc că ea ar fi fost copila unui senior, păgân mai-nainte, iar acuma închinat cu tot sufletul la credința creștinească, după povața sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion

... Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion Sfânt-Ion de Ion Luca Caragiale Baladă haiducească Frunzuliță chimionu, Chimionu, anasonu, Mai dă, doamne,-un Sfânt-Ionu, Să prăznuim patraonu Cu Jenică Arionu! Să mai mergem la fiatru Să văz doi jandari cât patru! Că era mare-mbulzeală De-mi venise ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion

... Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion Sfânt-Ion de Ion Luca Caragiale Baladă haiducească Frunzuliță chimionu, Chimionu, anasonu, Mai dă, doamne,-un Sfânt-Ionu, Să prăznuim patraonu Cu Jenică Arionu! Să mai mergem la fiatru Să văz doi jandari cât patru! Că era mare-mbulzeală De-mi venise ...

 

Vasile Alecsandri - Noaptea Sfântului Andrii

Vasile Alecsandri - Noaptea Sfântului Andrii Noaptea Sfântului Andrii de Vasile Alecsandri Zgomot trist în câmp răsună! Vin strigoii, se adună, Părăsind a lor secrii. Voi, creștinelor popoare, Faceți cruci mântuitoare, Căci e noaptea-ngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrii! Vântul suflă cu turbare! A picat stejarul mare, Cerul s-a întunecat! Luna saltă-ngălbenită, Printre nouri rătăcită, Ca o luntre părăsită Pe un ocean turbat. Bufnele posomorâte, În a lor cuiburi trezite, Țipă cu glas amorțit. Lupii urlă împreună, Cu ochi roși țintiți la lună, Câmpul geme, codrul sună, Satan pe deal s-a ivit! Iată-l! iată, Satan vine, Răzbătând prin verzi lumine, Pe-un fulger scânteietor. Umbre, stafii despletite, Cucuveici, iele zburlite Și Rusaliile pocite Îl urmează ca un nor! Sus, pe turnul fără cruce, Duhul-rău zbierând se duce, Și tot turnul s-a clintit! Miezul nopții-n aer trece Și, lovind arama rece, Ore negre douăsprezece Bate-n clopotul dogit. Strigoimea se-ndesește, Horă mare învârtește Lângă turnul creștinesc. Iar pe lângă alba lună Nouri vineți se adună, Se-mpletesc într-o cunună Și-mprejuru-i se-nvârtesc. Voi, cu suflete curate, Cu credinți nestrămutate, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântec sfânt

... Ştefan Octavian Iosif - Cântec sfânt Cântec sfânt de Ștefan Octavian Iosif Corinei Cântecul ce-ades ți-l cânt Când te-adorm în fapt de seară, Puiule, e-un cântec sfânt, Vechi și simplu de la țară. Mama mi-l cânta și ea, Și, la versul lui cel dulce, Puiul ei se potolea Și-o lăsa ... pe tatăl meu Când era copil ca tine... Mâine, când voi fi pământ, Nu uita nici tu — și zi-le, Zi-le doina, cântec sfânt

 

Veronica Micle - Frumoasă, sfântă poezie

Veronica Micle - Frumoasă, sfântă poezie Frumoasă, sfântă poezie de Veronica Micle Convorbiri literare , XX (1886), nr. 9, 1 dec., p. 799 Frumoasă, sfântă poezie, Ce-ai fost unicu-mi Dumnezeu Pe dulcea ta zădărnicie Cât preț a pus sufletul meu. Cât îmi părea că sunt de mare Că idol eu mi te-am ales, Cu ce avânt și adorare Prinos adusu-ți-am ades. Adânca mea cucernicie De mitul tău când s-a legat, Pe dulcea ta zădărnicie, Sufletu-mi jertfă ți l-a

 

Alexei Mateevici - Sfântul Apostol Petru

Alexei Mateevici - Sfântul Apostol Petru La foc s-a așezat, Ca să se încălzească; Era afară frig. Și gloata evreiască Așa l-a întrebat: ,,Dintr-înșii ești și tu, Din ucenicii Lui?" Și a răspuns el: ,,Nu". Era afară lună, Și gerul era mare... Dar iată prin ogradă A păsării cântare Prevestitoare sună. Și ziua nu-i departe. Dorm slugile-ostenite. Și focul nu mai arde... ,,Unde-i Iacov, Ioann Și unde-s alții ucenici?" El a ieșit. Măcar să strigi, -- Pustiu. Nici un galileean. Și prorocirea lui Hristos În gând îndată i-a venit, Și-ndată el a izbucnit Într-un plâns greu și tânguios. Iunie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SFINȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentru SFINȚI.

PATRON

... și f . Proprietar al unei întreprinderi . 2. S . m . ( În Roma antică ) Patrician roman , considerat în raport cu liberții săi . 3. S . m . și f . Sfânt socotit protector al unei persoane , al unei corporații sau al unei comunități care îi poartă numele ; zi calendaristică în care se prăznuiește un sfânt și pe care o serbează cei care poartă numele acelui sfânt . PATRÓN^1 , patroane , s . n . 1. Cartuș ( 1 ) . 2. Corp cilindric de porțelan care conține firul fuzibil al unei siguranțe electrice ; bușon ( 2 ) . 3. Schiță ...

 

SFINȚIE

... s . f . ( În forma articulată și urmat de un adjectiv posesiv ) Epitet sau titlu de respect care se dă clericilor , sfinților și ( rar ) lui Dumnezeu . - Sfânt

 

AGHIOS

AGHIÓS , aghioase , s . n . ( Înv . ) Numele unei cântări liturgice care începe cu cuvintele " aghios , aghios " ( sfinte ,

 

SANCTIFICA

SANCTIFICÁ , sanctific , vb . I . Tranz . ( Bis . ) A trece pe cineva în rândul sfinților ; a

 

SFINȚIȘOR

... SFINȚIȘÓR , sfințișori , s . m . 1. ( Ir . ) Diminutiv al lui sfânt ( II 2 ) . 2. ( Reg . ; la pl . ) Mucenici ( 2 ) . - Sfânt

 

SFINȚIRE

SFINȚÍRE , sfințiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) sfinți ^1 și rezultatul ei . V. sfinți ^

 

SFINȚITURĂ

SFINȚITÚRĂ , sfințituri , s . f . ( Rar ) Faptul de a sfinți ^1 ; ( concr . ) obiect sfințit . - Sfinți ^1 + suf . -

 

ACATIST

ACATÍST , acatiste , s . n . 1. Imn și slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinți . 2. Listă de nume dată preotului spre a se ruga , pentru a se ruga pentru persoanele înscrise pe

 

ANTITRINITARISM

ANTITRINITARÍSM s . n . Doctrină religioasă care neagă dogma creștină a unității dintre Dumnezeu , Isus Cristos și Sfântul

 

BEATIFICA

BEATIFICÁ , beatífic , vb . I . Tranz . ( La catolici ) A trece o persoană în categoria fericiților bisericii , aflați pe o treaptă inferioară sfinților . [ Pr . : be -

 

BERNARDIN

BERNARDÍN^2 , - Ă , bernardini , - e , s . m . și f . Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard . BERNARDÍN^1 , bernardini , s . m . Câine mare , cu părul lung , de culoare albă cu pete roșcate , originar din Elveția , dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți ; saint -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...