Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CHERCHELIT, CHERCHELEALĂ, ÎMBĂTA, ȘUMEN, ȘUMENI, ȘUMENIT, BEAT, BINE, CIUPI, PILIT ... Mai multe din DEX...

CHERCHELI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CHERCHELÍ, cherchelesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se îmbăta (ușor); a se ameți. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

CHERCHELÍ vb. v. îmbăta.

Sursa : sinonime

 

cherchelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cherchelésc, imperf. 3 sg. chercheleá; conj. prez. 3 sg. și pl. chercheleáscă

Sursa : ortografic

 

A CHERCHEL//Í \~ésc tranz. pop. A face să se cherchelească; a ameți; a afuma; a aghesmui. /cf. ung. kérkedni

Sursa : NODEX

 

A SE CHERCHEL//Í mă \~ésc intranz. pop. A se îmbăta ușor; a se ameți; a se afuma; a se aghesmui. /cf. ung. kérkedni

Sursa : NODEX

 

cherchelí (-lésc, -ít), vb. - A fi amețit, a se îmbăta ușor. - Var. chirchi(u)li, cherchezi, chiurlui. Creație expresivă (cf. Graur, BL, IV, 91 și 97). S-au propus mai multe etimoane neconvingătoare: din mag. kérkedni "a presupune", după Scriban, Arhiva, 1912; de la cherc și pili, după DAR; din mag. korhely "neisprăvit, coate-goale", după Drăganu, Dacor, VI, 269. Ultima var. nu este clară; după cum nu este nici intenția primară a creației expresive. Este posibil să fie cuvînt din aceeași familie cu chercheriță, s.f. (păduche de oi, Melophagus ovinus; tăun, Hippobosca equina), cu var. chercheriță, chi(r)chi(ri)ță (după Conev 52 și Scriban, acest cuvînt derivă din bg. kekerica "broască," ce pare tot un cuvînt expresiv). Dacă nu greșim în privința acestei ipoteze, imaginea de bază trebuie să fie cea a unui mers șovăielnic sau poticnit, ca cel al bețivului și cum pare a fi cel al unui crustaceu. După Giuglea, Contributions, 10, chercheriță provine din gr. ???? "ricin", cu suf. -iță.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CHERCHELI

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CHERCHELI.

Ion Luca Caragiale - Prea sărac

Ion Luca Caragiale - Prea sărac Prea sărac de Ion Luca Caragiale Pauverte, pauverte, c'est toi la courtisane... (MUSSET) Am zis iubitei mele: „Vino La câmp, s-auzi un pitpalacâ€�. Ea: „Da, îmi place pitpalacul... Dar nu merg: tu... ești prea săracâ€�. Plimbându-mă-n singurătate, O odă gloriei eu fac: Dar gloria se depărtează „De ce fugi?â€� zic. — „Ești prea sărac!â€� Mă duc atunci la masa verde, Să-ncerc norocul — poate fac O lovitură... Dar norocul „Pleacă, îmi zice; ești sărac!â€� Mă duc acasă melancolic. Stau trist, visând într-un ceardac, Și pițigoiul din grădină Îmi fluieră: „Ești prea sărac!â€� Mă duc la editor c-o carte. E iarnă, frig — voi să mă-mbrac; Dar editorul mă respinge: „Nu te-editez; ești prea sărac!â€� Atunci, voii de disperare Să mă atârn de un copac, Dar craca fuse prea subțire, Mi-a zis trosnind: „Ești prea sărac!â€� A! sărăcie! Monstru palid, Când oare am să-ți viu de hac? Și sărăcia îmi rânjește Sardonică: „Ești prea sărac!â€� Îmi place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Linişte Liniște de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Mariei Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De trei ori l-am văzut în viața mea și rămăsese neschimbat: aceeași față, aceeași barbă căruntă, același mers oblu și capul plecat tot pe umărul drept. Aceeași liniște adâncă. Și l-am văzut în mijlocul unei naturi așa de mândre, că s-ar fi mișcat sufletul celui din urmă ticălos. Pieptul uriaș al Ceahlăului și Dâmbovicioara, despicând în două creierii munților, pentru ca să-și deșire trâmba apelor sale reci și albăstrii, au descrețit fruntea veștezită a atâtor cartofori, au scăpărat în inima a atâtor zgârciți o veselie străină de sunetul banului ș-au desfătat atâți nerozi de negustori câți brazi și câți mesteceni sunt pe ceafa de piatră a acestor ținuturi fericite. Apele se bat, rostogolesc bolovanii, umplu vultorile și sar peste stâncile lustruite; șipotele țâșnesc și-și azvârlă sulul apelor reci ca niște arcuri de sticlă străvezie; munții se încalecă grumaz peste grumaz, până în slava cerului; călătorii admiră, râd, petrec, beau pe mușchiul moale și blând ca o catifea verde. ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHERCHELI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru CHERCHELI.

CHERCHELIT

... CHERCHELÍT , - Ă , chercheliți , - te , adj . ( Fam . ) Care s - a îmbătat ( ușor ) ; amețit . - V. chercheli

 

CHERCHELEALĂ

... CHERCHELEÁLĂ , s . f . ( Fam . ) Faptul de a se chercheli ; starea omului cherchelit . - Chercheli

 

ÎMBĂTA

... ajunge sau a face pe cineva să ajungă în starea de beție , a ( se ) ameți cu băutură ; a ( se ) chercheli , a ( se ) aghesmui . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) încânta , a ( se ) ameți , a ( se ) tulbura ...

 

ȘUMEN

ȘÚMEN , Ă , șumeni , - e , adj . ( Reg . ) Amețit de băutură ;

 

ȘUMENI

... ȘUMENÍ , șumenesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) A se ameți de băutură ; a se chercheli

 

ȘUMENIT

ȘUMENÍT , - Ă , șumeniți , - e , adj . ( Reg . ) Amețit de băutură ; cherchelit . - V.

 

BEAT

BEÁT^2 , - Ă , beți , - te , adj . 1. Care este în stare de ebrietate ; aghesmuit , afumat , amețit , băut ^2 ( 2 ) , cherchelit , făcut ^2 , matosit . BEAT ^1 , adj . invar . 1. Care aparține beatnicilor , specific beatnicilor . 2. Care aparține unui stil distinct în rockul modern ( și în jaz ) . [ Pr . : bit ] - Cuv .

 

BINE

BÍNE adv . , s . n . sg . I. Adv . 1. În mod prielnic , în mod favorabil , avantajos , util . 2. În concordanță cu regulile eticii sociale , în mod cuviincios , cum se cere , cuminte . Să te porți bine cu oricine . 3. Deplin , în întregime , complet . E cherchelit bine . II. S . n . sg . 1. Ceea ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic . 3. ( Fil . ; art . ) Obiectul moralei ca știință . 4. ( Adjectival ; despre oameni ) Armonios dezvoltat , plăcut la

 

CIUPI

... însuși ( în mod repetat ) mici sume de bani , obiecte mărunte etc . 5. Refl . Fig . ( Fam . ) A se îmbăta puțin ; a se chercheli

 

PILIT

PILÍT^3 , - Ă , piliți , - te , adj . ( Fam . ) ( Ușor ) beat , amețit de băutură ; cherchelit . - V. pili ^2 . PILIT ^2 , - Ă , piliți , - te , adj . ( Despre obiecte dure , de obicei metalice ) Ajustat , fasonat , finisat prin așchiere cu pila ^1 . - V. pili ^1 . PILÍT^1 s . n . Pilire . - V. pili ^

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...