Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNVINGE, ȘUBREZENIE, ANEMIA, ASCHIMODIE, ASTENIE, CLĂTINA, DEBILITATE, EFEMINAȚIE, EXPLOATA, EXTENUARE, FEBLEȚE ... Mai multe din DEX...

SLĂBICIUNE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SLĂBICIÚNE, slăbiciuni, s.f. 1. Faptul de a fi slab (1), uscățiv; p. ext. lipsă de forță fizică. ** Stare, senzație (trecătoare) de sleire, de pierdere a puterilor; sfârșeală. 2. Fig. Lipsă de energie, de fermitate. 3. Fig. (Mai ales la pl.) Defect, lipsă, scădere, cusur. 4. Fig. Pornire, înclinație pentru cineva sau ceva; afecțiune; p. ext. pasiune. 5. Fig. (Rar) Lipsă de valoare, de merite, de pregătire. [Var. : slăbăciúne s.f.] - Slăbi + suf. -ciune.

Sursa : DEX '98

 

Slăbiciuneputere

Sursa : antonime

 

SLĂBICIÚNE s. v. afecțiune, atașament, in-capacitate, incompetență, necompeten-ță, nepregătire, nepricepere, simpatie.

Sursa : sinonime

 

SLĂBICIÚNE s. 1. v. debilitate. 2. v. neputință. 3. v. moleșeală. 4. v. extenuare. 5. v. șubrezeală. 6. v. defect. 7. v. netemeinicíe. 8. v. pasiune. 9. (livr. și fam.) feblețe. (Tu ești \~ mea!)

Sursa : sinonime

 

slăbiciúne s. f., g.-d. art. slăbiciúnii; (defecte, pasiuni) pl. slăbiciúni

Sursa : ortografic

 

SLĂBICIÚN//E \~i f. 1) Lipsă de forță fizică. 2) Scădere accentuată a forței fizice. 3) Ceea ce îi lipsește unui lucru sau unei persoane pentru a fi acceptabil din toate punctele de vedere; meteahnă; cusur; defect. 4) Înclinație deosebită pentru ceva sau pentru cineva. \~ pentru muzică. [G.-D. slăbiciunii] /a slăbi + suf. \~iciune

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SLĂBICIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 155 pentru SLĂBICIUNE.

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

... Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Slăbiciune de Ion Luca Caragiale Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeștenii politica, alții alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă. Dar bucureștenii? E ușor de răspuns: Muscalul! Muscalul, se-nțelege, nu atât din punctul de vedere politic sau social și cu atât ...

 

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

... Ion Luca Caragiale - Lanţul slăbiciunilor Lanțul slăbiciunilor de Ion Luca Caragiale 1901 Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la cari mă supun cu atât mai bucuros cu cît ... Popescu." A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să mă refuze. Repede mă arunc într-o birje și alerg la Ionescu ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru

... aflat. A dooa pricină pentru care au luat Dumnezeu spre sine firea omenească, iar nu cea îngerească, căci că omul au greșit din slăbiciune, având pre sine trup, carele l-au plecat pre lesne la păcat. Iar îngerul au greșit din firea cea rea, neavând trup pre sine. Că ... să chiamă înțelepciune. Păcatul din firea cea rea iaste împotriva Duhului Sfânt, căci că Duhul Sfânt să chiamă bun. Deci care om va greși din slăbiciune, sau din neștiință, îl va erta Domnul mai lesne, de să va pocăi. Că așa zice David: Păcatul tinerĂ©țelor mĂ©le ș-a ... Isaia în 48 de capete. Și pentru acĂ©ia au luat Domnul spre sine firea omenească, iar nu cea îngerească, căci omul au greșit din slăbiciune împotriva lui Dumnezeu Tatăl, iar îngerul au greșit din firea lui cea rea, împotriva Duhului Sfânt. A treia pricină pentru care au luat ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"

... un suspin. Aplicarea îmi lipsește, și n-am darul însemnat A strica și a preface câte sunt de îndreptat. Fără astă slăbiciune ceva tot aș izbuti; Osteneala și răbdarea pot orice a dobândi. Însă eu, ca să mă apăr, las un lucru început Și-ntr ...

 

Mihai Eminescu - Urât și sărăcie

Mihai Eminescu - Urât şi sărăcie Urât și sărăcie de Mihai Eminescu Urât și sărăcie sunt acei doi tovarăși, A căror urme crude le aflu pururi iarăși Pe orice chip și-n orice-ndrăznii de a iubi... Iubit-am poate cântul, voit-am a robi Cu el un suflet dulce, al meu întreg să fie... Zburat-au chip și cântec ­ urât și sărăcie! Căci ce nu ai în clipa în care ai dorit Se schimbă-n rău cu vremea, de farmec sărăcit. S-arată înainte-ți o schele despoiată De orice vis cu care o îmbrăcai odată. Puterea tinereții, a minții vioiciune, A inimei bătaie, și gingașa minune Din ochi, când toată viața în ei îți este scrisă De o citește-oricine scrisoarea ei deschisă, Dar mai cu seamă aceea ce tu vrei s-o citească... Cum trec, cum trec cu toate... și făr- să le oprească Nimic... Astfel te-ntuneci o stea în vecinicie Și ce-ți rămâne-n urmă? vreme și sărăcie. Da, vreme! numai vreme să aibi să simți deplin Ce mult puteai în lume, și cât, cât de puțin Ți-a fost dat. ...

 

Emil Gârleanu - Nadișanca

Emil Gârleanu - Nadişanca Nadișanca de Emil Gârleanu Boier bogat, bun la inimă și cu slăbiciunile lui ca fiecare om. Așa, printre alte slăbiciuni mai mici, avea una mare, foarte mare: ținea, ca la ochii din cap, la Bălanul dumisale, un cal bătrân care de-abia mai ducea acum nadișanca în care se încerca să steie chipeș, cu brațele întinse pe hățuri, cu biciul în mâna dreaptă, boierul Gavril conul Gavrilaș. Pentru că iubea atât de grozav Bălanul, ținea tot pe atâta la nadișancă; nu se putea gândi la cal fără să nu-și amintească și de tovarășa lui de călătorie. Pe Bălan îl avea de mult; să-l fi cumpărat acum douăzeci de ani, un mânzoc pe atunci. L-a mai ținut un an și, cum împlinea trei ani și jumătate, i-a cumpărat, pe măsura lui, din iarmaroc de la Frumoasa, o nadișancă nouă-nouță, pe toate părțile cu flori asemănătoare cu cele de pe lăzile de Brașov, de care casa boierului era plină, ca pe atunci. Un an întreg și-a plimbat boierul soția, pe coana Casuca, linișteasc-o Dumnezeu, în nadișanca trasă de căluțul sprinten, învârstat de niște hamuri rusești ...

 

Ion Luca Caragiale - Ion...

... norocului. — De, mă băiete! zice un bătrân; poate că și tu ăi fi vinovat! ăi fi având și tu cine știe ce cusur or slăbiciune, de schimbi mereu la stăpâni, și nu te poți tu, băiat voinic, sălta din nevoie. — Poate oi fi având și vrun cusur, ce să ...

 

Alecu Donici - Leul și iepurele

Alecu Donici - Leul şi iepurele Leul și iepurele de Alecu Donici Un leu c-un iepure prieteni s-au făcut. Eu văd că vă mirați Și nici e de crezut; Dar când îți sta să căutați La adunările lumești, Apoi mai grele lucruri îți crede nefirești. Așa, odată au pornit Ei împreună la plimbare, Și iepurele au stârnit Această întrebare: — Prietene iubit! Mă mir eu și te rog să-mi spui Pricina, pentru ce cucoșul nimicit, Pe care poți pe loc c-o sfârlă mort să-l pui, Te sparie așa cumplit, Încât tu fugi de glasul lui? — Aceasta nu-i de vro mirare, Lui leul au răspuns. Și noi cei mari suntem cu slăbiciuni născuți. Precum un elefant, cât este el de mare, De șoareci iar se teme tare. Apoi pentru aceasta dar, Nu în zadar, Răspunse iepurul. Și eu ca voi cei mari, Mă tem de câini copoi și varvarii ogari. Și noi adeseori pe patimi ne silim Cu ale celor mari să le sămăluim. Dar nu prea

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

... slabă, Cu șase copilași, Stau în ocol pre vatra abia cu un tăciune! L-e frig, l-e somn, l-e foame și pic de slăbiciune, O, mult sunt drăgălași! Când unul dintre dânșii ardic-o mânușiță Scuț roșie ca racu, și-i zice: "Măiculiță, Te scoal', nu mai dormi! N ...

 

Cezar Bolliac - Sonet (Bolliac)

... calcă în picere? Pe cei carii te-ar vinde de mii de ori p-un tron? Te amăgești!... Dar, află și crede în tăcere: Oricare slăbiciune

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SLĂBICIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru SLĂBICIUNE.

ÎNVINGE

... a triumfa , a doborî . 2. A stăpâni , a înfrâna , a domina ( o dorință , o pasiune , o slăbiciune

 

ȘUBREZENIE

... ȘUBREZÉNIE , șubrezenii , s . f . Stare a ceea ce este șubred ; slăbiciune

 

ANEMIA

... ANEMIÁ , anemiez , vb . I . Refl și tranz . A ajunge sau a face să ajungă în stare de slăbiciune

 

ASCHIMODIE

... ASCHIMÓDIE , aschimodii , s . f . ( Fam . ) Persoană foarte urâtă ( prin slăbiciune

 

ASTENIE

... ASTENÍE , astenii , s . f . ( Med . ) Stare de oboseală intensă și prelungită , însoțită de slăbiciune

 

CLĂTINA

CLĂTINÁ , clátin , vb . I . 1. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) mișca ( puțin , lin ) într - o parte și în alta ; a ( se ) legăna ; a ( se ) agita ( usor ) . 2. Refl . A șovăi în mers , în mișcare ; a se împletici ( din cauza slăbiciunii , a beției etc . ) . 3. Tranz . și refl . A ( se ) mișca din loc ; a ( se ) urni , a ( se ) clinti , a ( se )

 

DEBILITATE

... DEBILITÁTE , debilități , s . f . Faptul de fi debil ; stare de slăbiciune

 

EFEMINAȚIE

... EFEMINÁȚIE s . f . ( Rar ) Caracterul celui efeminat ; moliciune , slăbiciune

 

EXPLOATA

EXPLOATÁ , exploatez , vb . I . Tranz . 1. A folosi , a pune în valoare o resursă ; a extrage o substanță utilă , un material folositor etc . în vederea realizării unor obiective economice . 2. ( În teoria marxistă ) A - și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină , a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociți de bunuri materiale . 3. A asupri , a prigoni , a oprima , a împila . 4. ( Fig . ) A trage folos ( în mod abuziv ) din ceva , a profita de ceva . A exploata slăbiciunile

 

EXTENUARE

... EXTENUÁRE , extenuări , s . f . Acțiunea de a ( se ) extenua și rezultatul ei ; stare de slăbiciune

 

FEBLEȚE

... FEBLÉȚE s . f . ( Fam . ) Înclinație , slăbiciune

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...