Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TICĂLOȘIE, AFURISIT, BLESTEMAT, CANALIE, CE, CHIOLHĂNOS, INFAM, MIȘEL, MIȘELESC, MIZERABIL, MURDAR ... Mai multe din DEX...

TICĂLOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TICĂLÓS, -OÁSĂ, ticăloși, -oase, adj., s.m. și f. 1. (Persoană) care comite fapte reprobabile; nemernic. 2. (Înv.) (Persoană) care se găsește într-o stare jalnică; (om) vrednic de milă, sărman, nenorocit. - Ticală (înv. "mizerie", et. nec.) + suf. -os.

Sursa : DEX '98

 

TICĂLÓS adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.

Sursa : sinonime

 

TICĂLÓS adj., s. 1. adj., s. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, (pop.) becisnic, (înv. și reg.) ticăit, (reg.) pălăvatic, proclet, (Ban.) bedaș, (înv.) fărădelege, vil, (fig.) infect, murdar. (Un om \~.) 2. adj. infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, rușinos, scelerat, (livr.) ignobil, sacrileg, (înv. și pop.) parșiv, scârnav, (Mold.) chiolhănos, (înv.) blestemățesc, fărădelege, scârbavnic, scârbelnic, scârbit, verigaș, verigășos, (fig.) murdar, spurcat. (Faptă \~oasă.) 3. s. bandit, nemernic, tâlhar. (Un \~ de negustor.) 4. adj., s. afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, (înv. și pop.) pustiu, (pop. și fam.) pârdalnic, (pop.) împelițat, jurat, (înv. și reg.) urgisit, (reg.) pricăjit, (Transilv.) săcret. (\~ul de el!) 5. adj. mizerabil, păcătos, rău, urât. (Era o vreme \~.)

Sursa : sinonime

 

TICĂLÓS adj. v. biet, debil, delicat, deplorabil, firav, fragil, gingaș, jalnic, lamentabil, mizerabil, nenorocit, nevoiaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sărac, sărman, sfrijit, slab, slăbuț, șubred.

Sursa : sinonime

 

ticălós adj. m., s. m., pl. ticălóși; f. sg. ticăloásă, pl. ticăloáse

Sursa : ortografic

 

TICĂL//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) și substantival (despre persoane) 1) Care este în stare comită fapte nedemne; netrebnic; abject; mârșav; nemernic; josnic; infam. 2) Care se află într-o stare de plâns; vrednic de milă; jalnic. /ticală + suf. \~os

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TICĂLOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 201 pentru TICĂLOS.

George Coșbuc - Golia ticălosul

George Coşbuc - Golia ticălosul Golia ticălosul de George Coșbuc Publicată în Sămănătorul , 1902, nr. 16 (17 mart.) La Cahul, pe câmpie, din marginea poienii Se-ntinseră-n coloane de luptă moldovenii, Și-aveau cu ei pe vodă, iubitul domn al lor, Iar Golia, el plecat-a din faptul dimineții Prin vale să-și reverse din lături călăreții Ca vânturi iuți ce scurmă și-mpart cumplitul nor. Iar când veni și vremea să urle-n zare tunul, Mișcatu-s-au românii cu miile, ca unul O lamur-a Moldovei prin sutele de ani! Dar Golia ticălosul alt gând avea cu soții, Și-n suliți ridicându-și căciulele cu toții Lăsând câmpia noastră trecură la dușmani. O clipă stete vodă cu inima trăsnită. Întors apoi, strigat-a spre oastea-nmărmurită, Pe Golia arătându-l cu pumnii, cu-amândoi: Oșteni ai țării mele! priviți-l cum se duce, El vinde sfânta țară și vinde sfânta cruce, Mă vinde, ticălosul, pe mine și pe voi! Cumplit se-ntoarse vodă cu-ntreaga sa mânie Spre partea de-unde Golia venea cu dușmănie Spre frații săi, în fruntea grozavilor spahii. Să dați fără de milă, că-i inimă de ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul ticăloșilor

Alexandru Macedonski - Rondelul ticăloşilor Rondelul ticăloșilor de Alexandru Macedonski Istovite târâturi Trec aproape-n pielea goală. -- Poartă negre-adâncituri Pe sub ochii lor de smoală. Pe neghiobi îi bagă-n boală, Schimbă-n robi pe cască-guri. -- Istovite târâturi Trec aproape-n pielea goală. La Montmartre e răscoală Când, din craci făcând figuri, Cu murdare strâmbături Dau pe față ce-au sub poală, Istovite

 

Ion Luca Caragiale - Karkaleki

... ciubucul. — Știi pentru ce te-am bătut? întreabă vodă ostenit. — Nu, să trăiești, măria-ta! răspunde amețit Karkaleki. — Pentru că ești un ticălos! — Ticălos, măria-ta. Iartă-mă! E drept că întemeietorul presei noastre politice merita palmele și ciubucele. Nu fusese destul de clar și de entuziast în darea ... a accentuat cu multă căldură importanța suprimării mucărilor. — Vezi așa, ticălosule! i-a zis vodă mulțumit, dându-i cinci galbeni. — Ticălos! sărut mâna! să trăiești, măria-ta. Ce vremuri de ticăloșie! ce moravuri rușinoase! ce putrejune socială! Mi se revoltă sângele democratic când mă gândesc la ... Bieții slujbași și isnafi, ispravnici, zapcii, magistrat, sfat, mai înțeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic să mănânci palme și ciubuce, să te facă ticălos, să te arunce pe scară, și tu, ca un slugoi nemernic, să-i săruți mâna! Mă mir cum n-au murit de rușine cei ce ...

 

Constantin Stamati - Bătrânul țăran și moartea

Constantin Stamati - Bătrânul ţăran şi moartea Bătrânul țăran și moartea de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un bătrân prea istovit de nevoie și de trudă, Iarna, când era frig mare, sau toamna, pe vremea udă, Adunând puține lemne în codru cu depărtare, Le-au ridicat în spinare, Și abia stând pe picioare, se întorcea tremurând Către al său bordeieș, friguros și plin de fum, Plângând și amar oftând; Apoi au stătut în drum, De s-au odihnit. Și din spate la pământ sarcina sa slobozind, Au căzut și el pe dânsa ostenit și gâfâind, Și așa au grăit: „O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc, Și cum pot să împlinesc Câte se cer de la mine, și când toate îmi lipsesc. Biata babă, copilașii, goi, de foame hămesiți, Nu am pentru dânșii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac. Iar zapciii făr’ de milă din casa mea nelipsiți Cer birul, cer boierescul și în multe părți mă trag, Încât de când m-am născut pân’ ce am îmbătrânit Nici de-o zi de bucurie eu nu m-am învrednicit! Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viață ticăloasă...â€� Abia cuvântă ...

 

Constantin Stamati - Pentru săraci

Constantin Stamati - Pentru săraci Pentru săraci de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Cine dă săracului pe Domnul împrumută. Evanghelistul Precum soarele, picând pe marea înghețată, ar topi-o, întocmai picătura milosteniei, căzând pe grămada păcatelor, le risipește. Sf. Ioan Gură-de-Aur Când iarna petreceți bine voi, avuților slăviți, Când dați baluri strălucite, mii de lumini aprinzând, Când în a voastre palaturi cu îngâmfare priviți, Cristaluri, oglinzi, faiansuri, raze de foc slobozind, Policandrele și lampe ca comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul țăran și moartea

Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul ţăran şi moartea Bătrânul țăran și moartea de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un bătrân prea istovit de nevoie și de trudă, Iarna, când era frig mare, sau toamna, pe vremea udă, Adunând puține lemne în codru cu depărtare, Le-au ridicat în spinare, Și abia stând pe picioare, se întorcea tremurând Către al său bordeieș, friguros și plin de fum, Plângând și amar oftând; Apoi au stătut în drum, De s-au odihnit. Și din spate la pământ sarcina sa slobozind, Au căzut și el pe dânsa ostenit și gâfâind, Și așa au grăit: „O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc, Și cum pot să împlinesc Câte se cer de la mine, și când toate îmi lipsesc. Biata babă, copilașii, goi, de foame hămesiți, Nu am pentru dânșii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac. Iar zapciii făr’ de milă din casa mea nelipsiți Cer birul, cer boierescul și în multe părți mă trag, Încât de când m-am născut pân’ ce am îmbătrânit Nici de-o zi de bucurie eu nu m-am învrednicit! Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viață ticăloasă...â€� Abia ...

 

Naum Râmniceanu - Rugăciune (Râmniceanu)

Naum Râmniceanu - Rugăciune (Râmniceanu) Rugăciune de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție     Dumnezeule prea sfinte         Cel de toate le privești ;     Adu-ți de mine aminte,         Nu-n veci să mă pedepsești.     Vezi necazurile mele         Că s-au foarte înmulțit,     Dureri, scîrbe, nevoi grele,         Cu totul m-au covîrșit.     Vezi a mea dărăpănare         Că sînt aproape ca să per,     Nu mă lăsa[-n] perzare,         Ajutor la tine cer.     Caută din cer jos, la mine         Și-mi vezi focul cel aprins,     Întoarce-te-acum cu bine,     Că mai cu totul s-au stins.     Eram slobodă grădină         Ver' la cine-ar fi venit,     Cu tot felul de rod plină,         Făr-a fi nimic oprit.     Și-acum am ajuns în stare         Mai de tot să mă sfîrșesc,     Plîng, suspin fără-ncetare,         Din zi-n zi mai rău slăbesc.     Pînă cînd a ta mînie         Să petrec tot în oftat ?     Întoarce-ți a ta urgie     Vezi că m-am dărăpănat.     O tîlhărească pornire         Dodată m-au prididit,     A mea toată moștenire         Foarte rău s-au risipit.     Frică, spaimă, deodată         Peste mine au venit,     Ai mei fii, norod mult, gloată,         Pribegind m-au năpustit.     Toți s- ...

 

Vasile Alecsandri - Chira

Vasile Alecsandri - Chira La Brăila-n vale Șepte bolozale [1] Și șepte sandale Descarc la zamboale Și-ncarc la stamboale, Descarc băcălii Și-ncarc dimerlii, Tot de grâu mărunt [2] Și de arnăut, Dar cine descarcă Și cine încarcă? Un arap bogat Negru și buzat Cu solzi mari pe cap, Ca solzii de crap; Și cu buze late, Roșii și umflate, Și cu ochi holbați Și cu dinți smăltați. Dar pân' descărca Și pân' încărca, El ce mai făcea? Tot pe mal ședea Și mânca și bea Sub verde frunzar De crengi de stejar. Iată-o copiliță, Cu albă cofiță; ,,Chiro, Chirolină, Floare din grădină! Ghelai tu cu mine [3] Că te-oi purta bine; Bine te-oi purta Și ți-oi cumpăra Rochiță cu zale Lăsată pe șale, Rochiță în bolduri Lăsată pe șolduri. Și paftale mari De mărgăritari, Și paftale mici Tot de irmilici." [4] Chira tot râdea Și îi răspundea: ,,Alei, Arăpilă, Alei! măi Buzilă! Unde s-a aflat Că s-a-mpreunat Corbi cu turturele, Șerpi cu floricele, Urși cu căprioare Și nouri cu soare?" Iară cel arap, Cu solzi mari pe cap, Cât o auzea Se și repezea, În brațe- ...

 

Victor Hugo - Pentru săraci

Victor Hugo - Pentru săraci Pentru săraci de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Cine dă săracului pe Domnul împrumută. Evanghelistul Precum soarele, picând pe marea înghețată, ar topi-o, întocmai picătura milosteniei, căzând pe grămada păcatelor, le risipește. Sf. Ioan Gură-de-Aur Când iarna petreceți bine voi, avuților slăviți, Când dați baluri strălucite, mii de lumini aprinzând, Când în a voastre palaturi cu îngâmfare priviți, Cristaluri, oglinzi, faiansuri, raze de foc slobozind, Policandrele și lampe ca comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și ...

 

Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae

Antim Ivireanul - Învăţătura la sfântul părintele nostru Nicolae Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae de Antim Ivireanul Eu sunt păstoriul cel bun; păstoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi. Aducându-mi aminte de râvna cea mare și de dragostea cea multă ce are păstoriul cel bun cătră oile sale, foarte mă minunez și laud credința și dragostea inimii sale ce are spre paza lor, precum vedem că era fericitul acela și credinciosul rob al lui Dumnezeu, Moisi, carele au fost păstoriu norodului israiltenesc. Că văzând urgiia lui Dumnezeu că era foarte mare și groaznică asupra jidovilor, atâta cât li să cuveniia și pierzare, iar n-au vrut pentru dragostea oilor să fugă să se mântuiască el singur, ci, mai vârtos, după cum zice la 22 de capete la Eșire, au stătut împotriva lui Dumnezeu și cu mânie au început a-i zice: Rogu-mă, Doamne, greșit-au norodul acesta greșală mare și ș-au făcut lor dumnezei de aur; și acum, de vrei să lași păcatul lor, lasă-l, iar de nu, stinge-mă și pre mine din cartea < în > carĂ© m-ai scris. Auzit-aț râvna și dragostea cea mare a acelui păstor? ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitri

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului şi marelui mucenic Dimitrie, izvorâtoriului de mir asupra cutremurului Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitrie, izvorâtoriului de mir asupra cutremurului de Antim Ivireanul Doamne, mântuiaște-ne, că perim. Mathei, 8. Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce să prăznuiaște astăzi în toată lumea, ce alt așteaptă de la adunarea iubitorilor de prăznuire, făr numai laude și cântări. Însă eu, cunoscându-mă nevrĂ©dnic și slab întru știință, nu îndrăznesc să-i împletesc cununi de laude, nici să-i vestesc precum să cuvine măririle minunilor lui. Căci altă învățătură cearcă muceniceștile lui luptări și alt prăznuitoriu trebuie pentru luminatele lui nevoințe. Drept acĂ©ia las să laude alții lucrurile lui cĂ©le slăvite, alții să povestească cea preste firea omenească bărbățiia sufletului său și alții să spue vitejiia cea mare, cu care au răbdat ranele și moartea. Iară eu, ca un neputincios la vorbă, precum mă îndemn să mă minunez de iale cu mintea, așa și a le cinsti mă silesc cu tăcĂ©ria și mă întorc cu vorba iară, la începutul cel dintâi: Doamne, mântuiaște-ne, că perim. Pentru ca să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru TICĂLOS

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru TICĂLOS.

Matei Capitol 21

... și l-au omorît. 40 Acum, cînd va veni stăpînul viei, ce va face el vierilor acelora? 41 Ei I-au răspuns: ,,Pe ticăloșii aceia ticălos îi va pierde, și via o va da altor vieri, cari -i vor da rodurile la vremea lor.`` 42 Isus le -a zis ...

 

Iov Capitol 20

Iov Capitol 20 Iov 19 Iov Capitol 20 1 Țofar din Naama a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Gîndurile mele mă silesc să răspund, și frămîntarea mea nu-mi dă pace. 3 Am auzit mustrări cari mă umplu de rușine, și din adîncul minții mele duhul mă face să răspund. 4 Nu știi tu că, de mult de tot, de cînd a fost așezat omul pe pămînt, 5 biruința celor răi a fost scurtă, și bucuria nelegiuitului numai de o clipă? 6 Chiar dacă s`ar înălța pînă la ceruri, și capul i-ar ajunge pînă la nori, 7 va pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui, și cei ce -l vedeau vor zice: ,Unde este?` 8 Va sbura ca un vis, și nu -l vor mai găsi; va pieri ca o vedenie de noapte. 9 Ochiul care -l privea nu -l va mai privi, locul în care locuia nu -l va mai zări. 10 Peste fiii lui vor năvăli cei săraci, și mînile lui vor da înapoi ce a răpit cu sila. 11 Oasele lui, pline de vlaga tinereții, își vor avea culcușul cu el în țărînă. 12 ...

 

Iov Capitol 30

Iov Capitol 30 Iov 29 Iov Capitol 30 1 Și acum!... Am ajuns de rîsul celor mai tineri de cît mine, pe ai căror părinți nu -i socoteam vrednici să -i pun printre cînii turmei mele. 2 Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mînilor lor, cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrîneță? 3 Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii. 4 Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei, și n`au ca pîne de cît rădăcina de bucsau. 5 Sînt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după niște hoți. 6 Locuiesc în văi îngrozitoare, în peșterile pămîntului și în stînci. 7 Urlă printre stufișuri, și se adună supt mărăcini. 8 Ființe mîrșave și disprețuite, -sînt izgoniți din țară. 9 Și acum, astfel de oameni mă pun în cîntecele lor, am ajuns de batjocura lor. 10 Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în față. 11 Nu se mai sfiesc și mă înjosesc, nu mai au niciun frîu înaintea mea. 12 Ticăloșii aceștia se scoală la dreapta mea, și îmi împing picioarele, și își croiesc cărări împotriva mea ca să mă peardă. 13 Îmi nimicesc cărarea ...

 

Zaharia Capitol 11

Zaharia Capitol 11 Zaharia 10 Zaharia Capitol 11 1 Deschide-ți porțile, Libanule, ca să-ți mănînce focul cedrii! 2 Vaită-te, chiparosule, căci cedrul a căzut, și cei falnici sînt nimiciți! Văitați-vă, stejari din Basan, căci pădurea cea nepătrunsă a fost dată jos! 3 Păstorii scot strigăte de jale, pentrucă li s`a nimicit fala; puii de lei mugesc, căci desișul Iordanului este nimicit. 4 Așa vorbește Domnul, Dumnezeul meu: ,,Paște oile de tăiat! 5 Căci cei ce le cumpără le taie și nu se simt vinovați. Și cel ce le vinde zice: ...Binecuvîntat să fie Domnul, căci mă îmbogățesc!... Și păstorii lor nu le cruță. 6 Căci nu mai am milă de locuitorii țării, -zice Domnul: ...Ci iată, dau pe oameni, pe unii în mînile altora și în mînile împăratului lor; ei vor pustii țara, și n`o vor izbăvi din mînile lor. 7 Atunci M`am apucat să pasc oile de tăiat, în adevăr cele mai ticăloase din turmă. Am luat două toiege: pe unul l-am numit ...Îndurare,... iar pe celalt l-am numit ...Legămînt.... Și am păscut oile. 8 Am nimicit cu desăvîrșire pe cei trei păstori ...

 

Fapte Capitol 2

... mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.`` 40 Și, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna, și zicea: ,,Mîntuiți-vă din mijlocul acestui neam ticălos.`` 41 Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezați; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s`au adaus aproape trei mii de suflete ...

 

Filipeni Capitol 2

... toate lucrurile fără cîrtiri și fără șovăieli, 15 ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume, 16 ținînd sus Cuvîntul vieții; așa ca, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda ...

 

Apocalipsa Capitol 3

... să te vărs din gura Mea. 17 Pentrucă zici: ,,Sînt bogat, m`am îmbogățit, și nu duc lipsă de nimic``, și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol, 18 te sfătuiesc să cumperi dela Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești; și haine albe, ca să ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TICĂLOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru TICĂLOS.

TICĂLOȘIE

... TICĂLOȘÍE , ticăloșii , s . f . 1. Stare de decădere morală ; p . ext . faptă comisă de un om ticălos ( 1 ) , faptă josnică ; nemernicie , mârșăvie , ticăloșenie , josnicie . 2. ( Înv . ) Mizerie , sărăcie ; nefericire , nenorocire . - Ticălos

 

AFURISIT

... AFURISÍT , - Ă , afurisiți , - te , s . m . și f . , adj . ( Om ) rău , ticălos

 

BLESTEMAT

... BLESTEMÁT , - Ă , blestemați , - te , adj . 1. Lovit , ajuns de blestem . 2. ( Adesea substantivat ) Cu purtări rele ; depravat , rău , ticălos

 

CANALIE

... CANÁLIE , canalii , s . f . Persoană care săvârșește o faptă josnică ; mișel , ticălos

 

CE

CE pron . invar . I. ( Interogativ , uneori cu nuanță exclamativă ) 1. ( Exprimă o întrebare ) Ce ai ? 2. Pentru care motiv ? din care cauză ? Ce te miri ? 3. ( Interogativ - exclamativ , indică surpriza , indignarea , neîncrederea etc . ) Cum adică ? Nu cumva ? Ce ! Vrei să spui că n - ai fost ? II. ( Adverbial ) Cât ( de tare , de mult ) , cum . Ce - aș mai râde să te văd păcălit . III. ( Cu valoare de conjuncție ) Care lucru anume . Nu mai știa ce să facă de bucurie . IV. ( Relativ ) 1. Care . 2. ( În legătură cu " a fi " , " a găsi " , cu sens explicativ ) Ființă ticăloasă ce ești ! 3. Ceea ce . Ați aflat ce s - a întâmplat ? V. ( Nehotărât ) 1. Un lucru oarecare , nu știu ce , nu știu cât ; ceva . 2. ( Cu repetarea verbului din propoziția principală ) A stat ce - a stat . 3. Orice , oricât . Zică cine ce va

 

CHIOLHĂNOS

... CHIOLHĂNÓS , - OÁSĂ , chiolhănoși , - oase , adj . , s . m . și f . ( Reg . ) ( Om ) ticălos

 

INFAM

... INFÁM , - Ă , infami , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Care merită disprețul societății , care trebuie înfierat ; ticălos

 

MIȘEL

... MIȘÉL , - EÁ , mișei , - ele , adj . , s . m . și f . 1. ( Om ) de nimic , ticălos , nemernic ; ( om ) laș , fricos . 2. ( Înv . ) ( Om ) de condiție modestă , de rând . 3. ( Înv . și reg . ) ( Om ) sărac , nevoiaș ; ( om ) vrednic de plâns . 4. ( Înv ...

 

MIȘELESC

... MIȘELÉSC , - EÁSCĂ , mișelești , adj . De mișel ( 1 ) ; ticălos

 

MIZERABIL

... MIZERÁBIL , - Ă , mizerabili , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) ticălos , nemernic , infam . 2. Adj . Lipsit de ( orice ) valoare , de însemnătate ; de calitate foarte proastă . 3. Adj . Care se află într - o stare foarte proastă , vrednică ...

 

MURDAR

... MURDÁR , - Ă , murdari , - e , adj . 1. Plin de pete , acoperit de praf , de murdării , îmbâcsit de necurățenie ; nespălat , întinat . 2. Fig . Josnic , mârșav , ticălos

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...