Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANABIOZĂ, CREȘTE, DECREPITUDINE, DEVITALIZA, DEVITALIZAT, DINAMISM, FOTOENERGETICĂ, GEROVITAL, MOARTE, MORT ... Mai multe din DEX...

VITAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VITÁL, -Ă, vitali, -e, adj. 1. Care este caracteristic sau esențial pentru viață, în care rezidă viața; de viață, al vieții. 2. Foarte important, fundamental, esențial, de bază; indispensabil. - Din fr. vital, lat. vitalis.

Sursa : DEX '98

 

VITÁL adj. 1. v. esențial. 2. v. indispensabil.

Sursa : sinonime

 

vitál adj. m., pl. vitáli; f. sg. vitálă, pl. vitále

Sursa : ortografic

 

VITÁL \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de viață; propriu vieții. Principii \~e. Funcție \~ă. 2) fig. Care este de o importanță foarte mare; esențial; fundamental. Problemă \~ă. Necesitate \~ă. /vital, lat. vitalis

Sursa : NODEX

 

VITÁL, -Ă adj. 1. Referitor la viață; al vieții, necesar întreținerii vieții. 2. Principal, esențial, fundamental; indispensabil. [Cf. fr. vital, lat. vitalis]..

Sursa : neologisme

 

VITÁL, -Ă adj. 1. referitor la viață; necesar întreținerii vieții. 2. principal, esențial, fundamental; indispensabil. (< fr. vital, lat. vitalis)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VITAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru VITAL.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobăgia

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobăgia Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare) de Constantin Dobrogeanu-Gherea 1910 Prefață Introducere - Din evoluția societăților moderne Instituțiile liberalo-burgheze în țara noastră Liberarea și împroprietărirea țărani În neoiobăgie Rezultatele economice ale neoiobăgiei Problema ilegalismului și rezultatele morale, culturale, juridice și politice ale neoiobăgiei Revoltele țărănești Curente de idei și opinii în legătură cu neoiobăgia Remediile sociale paliative Băncile populare Casa rurală Obștile sătești Legislația neoiobagă cvasisocialistă de la 1907 Cât ne costă neoiobăgia și legiuirea cvasisocialistă de la 1907 Soluția problemei agrare Probleme

 

Ion Luca Caragiale - Reformă

Ion Luca Caragiale - Reformă Reformă de Ion Luca Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun una prealabilă: a bate pe inferiori pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu primul său ministru Mihalache Cogălniceanu, către Turnul Severinului. Pentru întâia oară alesul nației românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

Ion Luca Caragiale - Boborul

Ion Luca Caragiale - Boborul Boborul de Ion Luca Caragiale Apărut în 1896 În secolul nostru s-a născut și s-a sfârșit un stat foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric conștiincios să-l piarză din vedere. Voi să vorbesc despre Republica de la Ploești, un stat care, deși a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în istoria contemporană. Născută din, prin și pentru popor, pe la două ceasuri în dimineața zilei de 8 august 1870, tânăra republică a fost sugrumată în aceeași zi pe la ceasurile patru după-amiazi. Nu face nimica! mărirea și importanța statelor nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric; și sunt autorizat a o face - eu am fost cetățean al acelei republice. Am asistat la mărirea și decadența ei, și nu în calitate de ...

 

Ion Luca Caragiale - Inițiativa...

Ion Luca Caragiale - Iniţiativa... Inițiativa... de Ion Luca Caragiale — Stăm rău, foarte rău, domnule!... Statul nu vrea să se gândească!... Nu este nici o încurajare; ba, putem zice că este chiar o persecuțiune... Și asta — să-mi dai voie să-ți declar — este trist, nu numai pentru noi, agricultorii, care nu suntem capabili să mergem cu egoismul pân-acolo; este trist pentru țară; căci, în definitiv, noi plugarii suntem, ca să zic așa, topor de oase; noi ăștia devastații... — Pe d-ta — zic eu — nu te-a devastat. — Te rog, nu mă-ntrerupe; lasă-mă să termin... Noi ducem greul țării ăștia, care fără noi, ce să zicem?... Parcă n-ar mai merge, să fluieri numa din buze și să umpli doldora punga statului, din care pe urmă să vie și să sugă țâtă atâtea lipitori declarate și clandestine, care trăiesc pe spinarea noastră, care, vai de capul ei! numa sufletul nostru știe!... Nu, domnule! până nu vine statul cu o lege nu mai merge!... Statul trebuie să se gândească serios! Acestea mi le debitează iritat amicul meu, nenea Stasache, unul dintre marii noștri agricultori. Eu, care nu sunt în ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... atât mai imperative -- seducții care lipsesc adesea femeilor frumoase, ,,reci", cum spunem noi, lipsite de ,,vinoncoace", cum spune poporul, expresii care indică deficitul acelui principiu, vital nou, care a operat la pubertate mai puternic în fata mică, dizgrațioasă, decât în cea frumoasă, supraîncărcând-o de electricitate feminină. Amorurile inspirate ...

 

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

... interes să căutăm a ne înțelege cât mai bine când vorbim, măcar dacă nu e în discuție decât un subiect așa de puțin vital ca teoria poeziei. Poezia este un cuvânt foarte vechi, și lesne se întâmplă ca înțelesul cuvintelor care durează prea mult, care trec adică peste marginile ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o boală ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

George Topîrceanu - Problema râsului şi humorul românesc Problema râsului și humorul românesc de George Topîrceanu I Ce e humorul? Când zicem despre un scriitor că are humor, înseamnă oare că avem a face cu un scriitor vesel?... În privința asta e foarte semnificativă o anecdotă, pe care-i plăcea lui Caragiale s-o povestească în momentele lui de pesimism acut, adică la un pahar de vin — anecdotă pe care unii din d-voastră o cunosc, poate, din Anatole France sau din alt autor. Se zice că la un mare psihiatru, la un doctor de nervi din Roma, s-a prezentat într-o zi un pacient necunoscut, un om cu figura tare tristă, care se plângea că, de multă vreme, e atins de o afecțiune sufletească deprimantă, de o melancolie cronică. Rând pe rând, marele psihiatru i-a prescris diferite leacuri: odihnă..., aer curat..., băi reci..., șpriț la gheață... Degeaba! Pacientul se întorcea de fiecare dată tot mai trist, mai sinistru, mai... incurabil decât oricând. În cele din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VITAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru VITAL.

ANABIOZĂ

ANABIÓZĂ s . f . Reducere a activității vitale la unele organisme din pricina condițiilor neprielnice de viață . [ Pr . : - bi -

 

CREȘTE

CRÉȘTE , cresc , vb . III . 1. Intranz . ( Despre oameni , animale și plante sau despre părți ale lor ) A se mări treptat , a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism ; a se dezvolta . 2. Intranz . A - și petrece copilăria , a trăi primii ani din viață ( într - un loc ) . 3. Tranz . A îngriji , a educa ( un copil ) . 4. Intranz . A se mări , a spori ( ca număr , volum , intensitate , durată etc . ) . 5. Intranz . ( Despre aluat ) A se umfla , a se ridica prin dospire . 6. Intranz . ( Despre ape ) A - și mări volumul , a se umfla . [ Perf . s . crescúi , part .

 

DECREPITUDINE

DECREPITÚDINE s . f . Stare de bătrânețe înaintată , caracterizată prin slăbire excesivă și prin pierderea aproape totală a forțelor vitale ; ramolire ,

 

DEVITALIZA

DEVITALIZÁ , devitalizez , vb . I . Tranz . ( Med . ) A face să înceteze funcțiile vitale ale unui țesut , organ etc . A devitaliza un

 

DEVITALIZAT

DEVITALIZÁT , - Ă , devitalizați , - te , adj . ( Despre țesuturi , organe ) Care nu mai are funcții vitale . - V.

 

DINAMISM

DINAMÍSM s . n . 1. Putere vitală , forță de acțiune , de mișcare . 2. Concepție filozofică idealistă care susține că factorul primordial al existenței ar fi mișcarea pură ,

 

FOTOENERGETICĂ

FOTOENERGÉTICĂ s . f . Ramură a biologiei care studiază influența energiei radiante a soarelui asupra activității vitale a organismelor vegetale și

 

GEROVITAL

... GEROVITÁL s . n . ( Farm . ) Soluție pe bază de procaină folosită ca medicament pentru întârzierea proceselor de îmbătrânire la oameni . - Gero [ ntologie ] + vital

 

MOARTE

MOÁRTE , morți , s . f . 1. Încetare a vieții , oprire a tuturor funcțiilor vitale , sfârșitul vieții ; răposare ; deces . 2. Omor , ucidere ; crimă , asasinat ; p . ext . măcel , masacru . 3. ( Înv . și pop . ) Mortalitate provocată de un flagel ; p . ext . molimă , epidemie . 4. Ceea ce pricinuiește sau se crede că pricinuiește moarte ( 1 ) . 5. Compuse : moartea - puricelui = plantă erbacee din familia compozitelor , cu tulpină dreaptă , ramificată , păroasă , cu flori gălbui , dispuse în capitule ( Inula conya ) ; ( Med . vet . ; reg . ) moartea - găinilor =

 

MORT

MORT , MOÁRTĂ , morți , - moarte , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre ființe ) Care nu mai trăiește , care a murit . 2. ( Despre părți ale corpului ) Cu funcțiile vitale pierdute ; paralizat , înțepenit . 3. ( Despre plante ) Uscat , veșted . 4. Fig . ( Despre lucruri ) Fără viață , neînsuflețit ; nemișcat , încremenit . II. S . m . și f . Persoană care a murit , defunct , decedat ; trupul neînsuflețit al unei persoane așezat în coșciug sau

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...