Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul ÎNCLINAȚII nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: ÎNCLINAȚIE,ÎNCLINAT

  Vezi și:ÎNCLINAȚIE, ÎNDEMÂNARE, AFINITATE, UMOR ... Mai multe din DEX...

ÎNCLINAȚII - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCLINÁȚIE, înclinații, s.f. Înclinare. ** (Geom.) Unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință; înclinare. ** Fig. Vocație, atracție, dispoziție pentru ceva. - Din fr. inclination, lat. inclinatio.

Sursa : DEX '98

 

ÎNCLINÁȚIE s. f. 1. înclinare. 2. (fig.) vocație. 3. (mat.) unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință. o ~ astronomică = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pământului; ~ magnetică = unghiul format de direcția câmpului magnetic terestru cu planul orizontal. (< fr. inclination, lat. inclinatio)

Sursa : neoficial

 

ÎNCLINÁȚIE s. 1. (MAT.) înclinare. 2. v. înclinare. 3. v. aptitudine. 4. v. simț. 5. v. tendință.

Sursa : sinonime

 

înclináție s. f. (sil. -ți-e), art. înclináția (sil. -ți-a), g.-d. art. înclináției; pl. înclináții, art. înclináțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

ÎNCLINÁȚI//E \~i f. 1) Unghi format de o dreaptă (sau un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință. 2) Dispoziție naturală; atracție înnăscută; vocație; predispoziție; atitudine. \~ către muzică. [G.-D. înclinației] /inclination, lat. inclinatio, \~onis

Sursa : NODEX

 

ÎNCLINÁȚIE s.f. 1. Înclinare. 2. (Fig.) Vocație. 3. (Geom.) Unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință. * Înclinație astronomică = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pământului; înclinație magnetică = unghiul format de direcția câmpului magnetic al Pământului cu planul orizontal. [Gen. -iei, var. inclinație s.f. / cf. fr. inclination, lat. inclinatio].

Sursa : neologisme

 

ÎNCLINÁT, -Ă, înclinați, -te, adj. 1. Aplecat în jos sau într-o parte; oblic; încovoiat. 2. Fig. Care are vocație, atracție spre ceva. - V. înclina.

Sursa : DEX '98

 

ÎNCLINÁT adj., adv. 1. adj. v. aplecat. 2. adj. v. povârnit. 3. adj. aplecat, oblic, pieziș, plecat, povârnit, (rar) teșos, (reg.) ponciș, prăvălat, prăvălatic. (Coasta \~ a dealului.) 4. adj. coborâtor. (Orientare \~ a unui teren.) 5. adj. v. adus. 6. adj., adv. v. diagonal.

Sursa : sinonime

 

ÎNCLINÁ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) v. A ÎNCLINA și A SE ÎNCLINA. Coasta \~tă a dealului. 2) Care are o poziție oblică. Orientare \~tă a unui teren. /v. a înclina

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCLINAȚII

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ÎNCLINAȚII.

ÎNCLINAȚIE

ÎNCLINÁȚIE , înclinații , s . f .

 

ÎNDEMÂNARE

ÎNDEMÂNÁRE s . f . Ușurința de a face un lucru ca urmare a unei bune deprinderi sau a unei înclinații ; iscusință , abilitate , pricepere , dibăcie . - V.

 

AFINITATE

AFINITÁTE , afinități , s . f . 1. Potrivire între oameni sau între manifestările lor , datorită unor înclinații comune . 2. ( Chim . ) Proprietate a două substanțe de a se combina . 3. Proprietate a unui material textil de a se vopsi cu un anumit colorant . 4. ( Jur . ) Legătură de rudenie creată prin căsătorie între unul dintre soți și rudele celuilalt

 

UMOR

UMÓR s . n . Înclinare spre glume și ironii , ascunse sub o aparență de seriozitate ; manifestare prin vorbe sau prin scris a acestei înclinații ; p . ext . veselie ,