Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCĂRCAT, ÎNCĂRCĂTOR, ÎNCĂRCARE, GREU, SUPRAÎNCĂRCA, ÎMPOVĂRA, ÎMPOVĂRAT, ÎNCĂRCĂTURĂ, ÎNNAVETARE, ȘRAPNEL ... Mai multe din DEX...

ÎNCĂRCA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCĂRCÁ, încárc, vb. I. 1. Tranz. A umple un vehicul, un recipient, un agregat de prelucrare etc. cu ceva. ** A pune un obiect greu sau mare într-un vehicul sau pe spinarea unei persoane ori a unui animal pentru a fi transportat. ** A introduce într-o armă de foc un cartuș sau un proiectil cu material exploziv. 2. Tranz. și refl. A (se) acoperi, a (se) umple (de...). 3. Tranz. Fig. A exagera cu scopul de a înșela. ** Spec. A adăuga prin înșelătorie un plus la socoteală. 4. Tranz. (În expr.) A-și încărca stomacul cu... = a mânca prea mult. A-și încărca sufletul cu... = a-și împovăra conștiința. A fi încărcat de ani = a fi în vârstă. 5. Tranz. A acumula energie într-o baterie electrică; a acumula sarcină electrică pe armăturile condensatoarelor electrice. - Lat. *incarricare.

Sursa : DEX '98

 

A încărcaa descărca

Sursa : antonime

 

ÎNCĂRCÁ vb. 1. a umple, (Transilv.) a tecărui. (\~ carul cu fân.) 2. v. împovăra. 3. v. umple.

Sursa : sinonime

 

ÎNCĂRCÁ vb. v. exagera.

Sursa : sinonime

 

încărcá vb., ind. prez. 1 sg. încárc, 3 sg. și pl. încárcă

Sursa : ortografic

 

A ÎNCĂRCÁ încárc tranz. 1) (vehicule, recipiente etc.) A umple cu o povară (pentru a fi transportată). \~ carul cu fân. * A-și \~ sufletul a se face vinovat de ceva; a-și împovăra conștiința. 2) (ființe) A pune care greutăți. 3) (poveri de transportat) A ridica pentru a pune într-un vehicul, într-un recipient sau pe spinarea unei ființe. 4) (arme de foc) A umple cu încărcătură. 5) A face poarte multe poveri; a împovăra. * Încărcat de ani a fi bătrân. 6) rar (datorii, socoteli etc.) A mări înșelând. \~ nota de plată. 7) A umple de murdărie. Încărcat de noroi. 8) (acumulatoare electrice) A dota cu energie (prin cuplare la o rețea de curent continuu). \~ o baterie electrică. /<lat. incarricare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNCĂRCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 241 pentruÎNCĂRCA.

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ...

 

Mihai Eminescu - Lacul (Eminescu)

Mihai Eminescu - Lacul (Eminescu) Lacul de Mihai Eminescu Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă; Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă. Și eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult și parc-aștept Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept; Să sărim în luntrea mică, Îngânați de glas de ape, Și să scap din mână cârma, Și lopețile să-mi scape; Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blândei lune - Vântu-n trestii lin foșnească, Undoioasa apă sune! Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin și sufăr Lângă lacul cel albastru Încărcat cu flori de

 

Vasile Alecsandri - Chira

... cap, Ca solzii de crap; Și cu buze late, Roșii și umflate, Și cu ochi holbați Și cu dinți smăltați. Dar pân' descărca Și pân' încărca, El ce mai făcea? Tot pe mal ședea Și mânca și bea Sub verde frunzar De crengi de stejar. Iată-o copiliță, Cu albă cofiță ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

Mihai Eminescu - Aur, mărire şi amor Aur, mărire și amor de Mihai Eminescu Se făcea cam în anul 1840 și câțiva, în Iași. Ne trezim în una din cele mai frumoase seri de iarnă. Rece dar luminoasă, ca o cugetare cerească în mijlocul unei gândiri senine se ridică luna palidă și argintoasca mărgăritarul pe bolta albastră și adâncă a cerului Moldovei. Era o noapte italică amestecată cu frigul iernii, amestecul unei lumi văratece, pline de senin, cu intimele plăceri ale iernii, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece ― în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe stradele în zadar luminate ale capitalei flăcările din fanarele cu undelemn își întindeau limbile avare în aerul rece, trecătorii umblau iute pe stradele pavate cu trunchi de stejar, luna se răsfrângea clară și argintie pe murii nalți și albi a[i] caselor, aruncând pe ele umbrele urieșe și ridicole ale trecătorilor. Numai din când în când se auzea zgomotul unei trăsuri, glasul unui om cu chef, șuierul trist al unui om pe gânduri. În catul de jos a[l] unei case mari se adunase o societate aleasă, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Odinioară Odinioară de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Lui George Radu Golescu Anii trec așa de repede, că nu-ți dai seama când și cum cutare flăcău, rotar ori grânar, s-a schimbat în moș cutare, de unde și până unde un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce-ți era, să te pomenești cu ea zbârcită, cărunțită, apoi albă-colilie. Așa curge vremea, și pe noi nu ne lasă în urmă, ci ne târăște cu ea până la hotarul vieții. Ne așează frumușel pe două scânduri, ne întinde pe deasupra o pânză albă cu cruce în mijloc, ne stropește cu vin și cu untdelemn. Bulgării și țărâna cad și astupă. Și tot vremea din mușuroi face neteziș, surpă crucea de la cap, bătătorește locul și acoperă cu bălării cel din urmă locaș al nostru. Ei, câte se duc cu zilele și ce triste minuni ni se arată de ieri până azi! Câte ne mai așteaptă de azi până mâine! În curtea bisericilor vechi, cruci de piatră și de lemn, uneori câte două-trei în același cuib, umbrite de vișini și de pruni. Rămâi pe gânduri. Parc-ai ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea

Ion Luca Caragiale - Situaţiunea Situațiunea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 A fost o zi îngrozitor de fierbinte. Tocmai pe la unu după miezul nopții, parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul... să respirăm. Stau în fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept, nu cumva o pica vreun alt bucureștean iubitor ca mine de aer curat, să respirăm împreună: dacă o durere împărtășită e pe jumătate ușurată, desigur o bucurie în doi e îndoită. Așteptând, miros cum din apropiere adie dulce un zefir, pe când un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria, stricând odihna prafului și făcând să se-mbrobodească în ceață din ce în ce mai deasă luminile felinarelor. Prin ceața aceea, mi se arată legănându-se o umbră... se apropie... Să fie un amic?... Da, e un amic; n-am așteptat degeaba - e amicul meu Nae; și lui i pare bine că m-a-ntâlnit. - Teribilă căldură a fost astăzi! zice Nae, ștergându-se de sudoare. - Teribilă! răspunz eu. - Dar acuma tot poți pentru ca să zici că respiri. - Se-nțelege... ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată După această întâmplare minunată de Mihai Eminescu ........................................ ...După această întâmplare minunată, Cavalerul meu își grăbi calul spre măgura unui deal depărtat, ca să treacă bălțile și mlaștinele periculoase ale Bugeagului. Dar abia isprăvise jumătatea drumului și drumuri multe veneau în cruce și ori încotro se-ntorcea nu vedea în zare decât ponor, ponor pustiu și sur îl înconjura și nici nu mai știa încotro s-o apuce. Îl apucă noaptea. Era una din acele nopți negre în care luna plutește ca o pată abia văzută pe cer. Numai din când în când ea reînvia deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar pe ceasuri întregi. Îi era frică de hârtopuri și gropi, calul era obosit, lui însuși îi venea să cadă din șea. Se dădu jos de pe cal și-și puse urechea la pământ. Stătu multă vreme astfel, când auzi parecă, încet, dogit, adânc un sunet de clopot... el tresări. Își întoarse ochii de unde i se păru c-auzise sunet și văzu o lumină turbure și pâlpâitoare parecă. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ, mânat ca într-o albie printre casele și grădinele șoselei nepietruite. Grânarii se întorc de la sate, de la mori și porturi. Unii încărcați cu vârf pîn’ la cercul coviltirului, alții cu căruțele goale și cu maldăr proaspăt în cadirle. Bicele pocnesc pe dasupra naintașilor; caii voinici și aprinși joacă în hamuri și ninchează, mirosindu-și din depărtare grajdurile. Tinerii, rumeni și nădușiți, cu zăbunele și cu cămășile deschiate, cu hamurile pe după gât, călări pe rotașii din stînga, dau chiote în goana cailor; iar dacă căruța le e greu încărcată și roatele abia li se învârtesc în osii, ei cântă prelung Mumă dragă, mumă, Dine,Dine,Constantine, or Ghiță,Ghiță,Cătănuță, bătând cu călcîile goale în pântecele cailor. Înaintea lor ies , în cârduri, copii dolofani, dăsculți și cu pletele cârlionțate pe grumaji și se uită cu jind cum mai-marii lor mână cîte și șase cai, fetițe săltate cari furișează câte o ochire pe cine mai știe ce flăcău voinic, muieri cu furca în brâu, ș- ...

 

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ce este "centrul" de Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din fire, a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbe, pe la nămiez, când e soarele'n putere, și-l întrebai: Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte ? - badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor ăi fi, și-ți răspundea: Apoi de ! domnule, zi este. Dar dacă, iubitor de cârcotă, de cei cu sămânță de vorbă, vreai să deschizi cu românul discuție din chiar senin numai de dragul discuției, și te apucai să-i zici: Ce spui tu, măi badeo ! nu vezi că-i noapte ? - Mușat își îndrepta căciula și, fără să mai stea la gânduri, îți răspundea scurt: Apoi de ! domnule, o fi și cum zici dumneata ! Așa mergea lucrul cu badea Mușat al nostru pe când nu se știa la noi ce fel de negustor să fie acela - avocatul. Astăzi, mulțumită propășirii și civilizației, foiește în sânul ...

 

Vasile Alecsandri - Vidra

Vasile Alecsandri - Vidra Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Frunză verde peliniță, Pe cel deal, pe cea colniță, Primblă-mi-se-o cătăniță Cu doi bani în punguliță, Și cu doi în buzunari, Cu doisprece lăutari, Și cu doi, trei călușei Încărcați de gălbenei. Iar cu dânsa se afla, Tot pe lună se primbla, Stoian Șoimul, popă vechi, [1] Cu potcapul pe urechi, Ce s-a lăsat de popie Și de sfânta liturghie De s-a dat în haiducie. El de mijloc o ținea, Lângă pieptu-i o strângea, Și mereu o dezmierda, Și mereu o săruta, Și lăutarii cânta, Câmpii de se răsuna. Când fu către dimineață, Popa se spăla pe față, Barbă neagră pieptăna, La baltagu-i se-nchina Și pe Vidra mi-o trezea Și din gură-așa-i grăia: ,,Știi tu, Vidro, ce-am gândit, Știi tu ce m-am socotit? Suflecă mânece largi Și-mpletește la colaci. [2] Fă colaci mari de doi saci Pentru cumnăței burlaci, Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. Apoi haideți amândoi Cu cotiga cu doi boi Peste codri, peste munți, La cei socri cam cărunți." II Amândoi ...

 

Alecu Donici - Râul și heleșteul

Alecu Donici - Râul şi heleşteul Râul și heleșteul de Alecu Donici (Hărăzită dlui Gr. Alexandrescu) — Ce vrasăzică, frate! Zicea către un râu vecinul heleșteu — Eu apele-ți mereu Le văz că sunt mișcate; Și cum nu obosești mi-e greu de înțeles. Apoi privesc ades Pe unda ta plutind, când barce încărcate, Când plute, luntri, de care sunt mai nenumărate. Aceste ostenele Zadarnice și grele, Cum nu le părăsești? Cum nu te pilduiești De-a mea viață lină De desfătare plină; Căci eu, deși nu sunt pe hartă arătat, Deși nici un poet vrun vers nu mi-au cântat, Dar stau în maluri moi, Pe perini de noroi, Ca o cucoană mare Pe puful cel mai moale; De barce, plute, luntri nu sunt împovărat Și greutatea lor asupră-mi n-am cercat. Viața fără griji în pace mi-o petrec, Căci toate pre pământ ca vânturile trec, Deșertăciunile lumești eu le urăsc Și în filosofie prin somn mă adâncesc. — Dar filosofisând, Pătruns-ai legea bine: Că apele, mișcând, Păstrează prospețime? — Asupra ziselor lui, râul au răspuns -- Și dacă astăzi eu nu sunt un râu ascuns De al istoriei prea falnică privire, Apoi pricina ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNCĂRCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruÎNCĂRCA.

Genesa Capitol 45

Genesa Capitol 45 Genesa 44 Genesa Capitol 45 1 Iosif nu s`a mai putut stăpîni înaintea tuturor celor ce -l înconjurau. Și a strigat: ,,Scoateți afară pe toată lumea.`` Și n`a mai rămas nimeni cu Iosif, cînd s`a făcut cunoscut fraților săi. 2 A izbucnit într`un plîns așa de tare că l-au auzit Egiptenii și casa lui Faraon. 3 Iosif a zis fraților săi: ,,Eu sînt Iosif! Mai trăiește tatăl meu?`` Dar frații lui nu i-au putut răspunde, așa de încremeniți rămăseseră înaintea lui. 4 Iosif a zis fraților săi: ,,Apropiați-vă de mine.`` Și ei s`au apropiat. El a zis: ,,Eu sînt fratele vostru Iosif, pe care l-ați vîndut ca să fie dus în Egipt. 5 Acum, nu vă întristați și nu fiți mîhniți că m`ați vîndut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m`a trimes Dumnezeu înaintea voastră. 6 Iată sînt doi ani decînd bîntuie foametea în țară; și încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici seceriș. 7 Dumnezeu m`a ...

 

Proverbele Capitol 28

Proverbele Capitol 28 Proverbele 27 Proverbele Capitol 28 1 Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tînăr. - 2 Cînd este răscoală într`o țară, sînt mulți capi, dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuește. - 3 Un om sărac care apasă pe cei obijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. - 4 Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. - 5 Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înțeleg totul. - 6 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. - 7 Celce păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînați face rușine tatălui său. - 8 Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. - 9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n`asculte legea, chiar și rugăciunea lui este o scîrbă. - 10 Cine rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moștenesc fericirea. - 11 Omul bogat se crede înțelept, ...

 

Genesa Capitol 37

Genesa Capitol 37 Genesa 36 Genesa Capitol 37 1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său. 2 Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele. 3 Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toți ceilalți fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneță; și i -a făcut o haină pestriță. 4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toți, și au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească. 5 Iosif a visat un vis, și l -a istorisit fraților săi, cari l-au urît și mai mult. 6 El le -a zis: ,,Ia ascultați ce vis am visat! 7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; și iată că snopul meu s`a ridicat și a stătut în picioare; iar snopii voștri l-au înconjurat, și s`au aruncat cu fața la pămînt înaintea lui.`` 8 Frații ...

 

Genesa Capitol 42

Genesa Capitol 42 Genesa 41 Genesa Capitol 42 1 Cînd a auzit Iacov că este grîu în Egipt, a zis fiilor săi: ,,Pentruce stați și vă uitați unii la alții?`` 2 Și a zis: ,,Iată, aud că este grîu în Egipt; pogorîți-vă, și cumpărați-ne grîu de acolo, ca să trăim și să nu murim.`` 3 Zece frați ai lui Iosif s`au pogorît în Egipt, ca să cumpere grîu. 4 Iacov n`a trimes cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să nu i se întîmple vreo nenorocire. 5 Fiii lui Israel au venit să cumpere și ei grîu, împreună cu cei ce veneau pentru acelaș lucru; căci în Canaan era foamete. 6 Iosif era mai mare în țară; el vindea grîu la tot poporul din țară. Frații lui Iosif au venit, și s`au aruncat cu fața la pămînt înaintea lui. 7 Iosif, cum a văzut pe frații săi, i -a cunoscut; dar s`a făcut că le este străin, le -a vorbit aspru, și le -a zis: ,,De unde veniți?`` Ei au răspuns: ,,Venim din ...

 

Genesa Capitol 44

Genesa Capitol 44 Genesa 43 Genesa Capitol 44 1 Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui: ,,Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, și pune argintul fiecăruia la gura sacului său. 2 Să pui și paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru prețul grîului lui``. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif. 3 Dimineața, cum s`a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor. 4 Dar abia ieșiseră din cetate, și nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său: ,,Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; și, cînd îi vei ajunge, să le spui: ,Pentruce ați răsplătit binele cu rău? 5 De ce ați furat paharul din care bea domnul meu, și de care se slujește pentru ghicit? Rău ați făcut că v`ați purtat astfel.`` 6 Economul i -a ajuns, și le -a spus aceste cuvinte. 7 Ei i-au răspuns: ,,Domnule, pentruce vorbești astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvîrșit o asemenea faptă! 8 Iată, noi ți-am adus din ...

 

Leviticul Capitol 19

Leviticul Capitol 19 Leviticul 18 Leviticul Capitol 19 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește întregei adunări a copiilor lui Israel, și spune-le: Fiți sfinți, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru. 3 Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa și pe tatăl său, și să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 4 Să nu vă întoarceți spre idoli, și să nu vă faceți dumnezei turnați. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 5 Cînd veți aduce Domnului o jertfă de mulțămire, s`o aduceți așa ca să fie primită. 6 Jertfa să fie mîncată în ziua cînd o veți jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc. 7 Dacă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită. 8 Cine va mînca din ea, își va purta vina păcatului său, căci necinstește ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui. 9 Cînd veți secera holdele țării, să lași nesecerat un colț ...

 

Numeri Capitol 18

Numeri Capitol 18 Numeri 17 Numeri Capitol 18 1 Domnul a zis lui Aaron: ,,Tu și fiii tăi, și casa tatălui tău cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în sfîntul locaș; tu și fiii tăi împreună cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în împlinirea slujbei voastre preoțești. 2 Apropie de asemenea de tine, pe frații tăi, seminția lui Levi, seminția tatălui tău, ca să fie legați de tine și să-ți slujească, atunci cînd tu, și fiii tăi împreună cu tine, veți fi înaintea cortului întîlnirii. 3 Ei să păzească ce le vei porunci tu și cele privitoare la tot cortul; dar să nu se apropie nici de uneltele sfîntului locaș, nici de altar, ca să nu muriți, și ei și voi. 4 Ei să se alipească de tine, și să păzească tot ce privește cortul întîlnirii pentru toată slujba cortului. Niciun străin să nu se apropie de voi. 5 Să păziți cele privitoare la sfîntul locaș și altar, ca să nu mai fie mînie împotriva copiilor lui Israel. 6 Iată că am luat pe frații voștri Leviții, din mijlocul copiilor lui Israel, ca unii cari sunt dați Domnului: ei vă sînt încredințați vouă în ...

 

1 Samuel Capitol 16

1 Samuel Capitol 16 1 Samuel 15 1 Samuel Capitol 16 1 Domnul a zis lui Samuel: ,,Cînd vei înceta să plîngi pe Saul, pentru că l-am lepădat, ca să nu mai domnească peste Israel? Umple-ți... cornul cu untdelemn, și du-te; te voi trimite la Isai, Betleemitul, căci pe unul din fiii lui Mi l-am ales...... ca împărat.`` 2 Samuel a zis: ,,Cum să mă duc? Saul are să afle, și mă va ucide.`` Și Domnul a zis: ,,Să iei cu tine un vițel, și să zici: ,Vin să aduc o jertfă Domnului.` 3 Să poftești pe Isai la jertfă; Eu îți voi arăta ce trebuie să faci, și Îmi vei unge pe acela pe care-ți voi spune să -l ungi.`` 4 Samuel a făcut ce zisese Domnul, și s`a dus la Betleem. Bătrînii cetății au alergat înspăimîntați înaintea lui și au zis: ,,Ce vestește venirea ta: ceva bun?`` 5 El a răspuns: ,,Da; vin să aduc o jertfă Domnului. Sfințiți-vă, și veniți cu mine la jertfă.`` A sfințit și pe Isai cu fiii lui, și i - ...

 

2 Imparati Capitol 8

2 Imparati Capitol 8 2 Imparati 7 2 Imparati Capitol 8 1 Elisei a zis femeii pe al cărei fiu îl înviase: ,,Scoală-te, du-te, tu și casa ta, și locuiește pentru o vreme unde vei putea; căci Domnul va trimete o foamete de șapte ani peste țară, și foametea a și început.`` 2 Femeia s`a sculat, și a făcut după cuvîntul omului lui Dumnezeu: a plecat, ea și casa ei, și a locuit șapte ani în țara Filistenilor. 3 După șapte ani, femeia s`a întors din țara Filistenilor, și s`a dus să roage pe împărat pentru casa și ogorul ei. 4 Împăratul stătea de vorbă cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, și zicea: ,,Istorisește-mi, te rog, toate lucrurile mari pe cari le -a făcut Elisei.`` 5 Și pe cînd istorisea împăratului cum înviase pe un mort, tocmai a venit femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei să roage pe împărat pentru casa și ogorul ei. Ghehazi a zis: ,,Împărate, domnul meu, iată femeia, și iată fiul ei pe care ...

 

2 Cronici Capitol 9

2 Cronici Capitol 9 2 Cronici 8 2 Cronici Capitol 9 1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, și a venit la Ierusalim ca să -l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, și cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot și pietre scumpe. S`a dus la Solomon, și i -a spus tot ce avea pe inimă. 2 Solomon i -a răspuns la toate întrebările, și n`a fost nimic pe care să nu fi știut Solomon să i -l lămurească. 3 Împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon, și casa pe care o zidise, 4 și bucatele dela masa lui, și locuința slujitorilor lui, și slujbele și hainele celor ce -i slujeau, și paharnicii lui și hainele lor, și treptele pe cari se suia la Casa Domnului. Uimită, 5 ea a zis împăratului: ,,Era adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6 Nu credeam tot ce se zicea, pînă n`am venit și am văzut cu ochii mei. Și iată că nu mi s` ...

 

Neemia Capitol 4

Neemia Capitol 4 Neemia 3 Neemia Capitol 4 1 Cînd a auzit Sanbalat că zidim iarăș zidul, s`a mîniat și s`a supărat foarte tare. Și -a bătut joc de Iudei, 2 și a zis înaintea fraților săi și înaintea ostașilor Samariei: ,,La ce lucrează acești Iudei neputincioși? Oare vor fi lăsați să lucreze? Oare vor jertfi? Oare vor isprăvi? Oare vor da ei viață unor pietre înmormîntate supt mormane de praf și arse de foc?`` 3 Tobia, Amonitul, era lîngă el, și a zis: ,,Să zidească numai! Dacă se va sui o vulpe, le va dărîma zidul lor de piatră.`` 4 ,,Ascultă, Dumnezeul nostru, cum sîntem batjocoriți! Fă să cadă ocările lor asupra capului lor, și dă -i pradă pe un pămînt unde să fie robi. 5 Nu le ierta fărădelegea, și păcatul lor să nu fie șters dinaintea Ta; căci au necăjit pe cei ce zidesc.`` 6 Am zidit zidul, care a fost isprăvit pretutindeni pînă la jumătate din înălțimea lui. Și poporul lucra cu inimă. 7 Dar Sanbalat, Tobia, Arabii, Amoniții și Asdodiții, s`au supărat foarte tare cînd au auzit ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNCĂRCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentruÎNCĂRCA.

ÎNCĂRCAT

... s - a acumulat energie ; ( despre condensatoare electrice ) ale cărui armături au sarcină electrică . - ÎNCĂRCÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) încărca . - V. încărca

 

ÎNCĂRCĂTOR

... un vehicul , un agregat etc . 3. S . n . Dispozitiv care permite să se introducă mai multe cartușe în magazia unei arme de foc cu repetiție . - Încărca

 

ÎNCĂRCARE

... ÎNCĂRCÁRE , încărcări , s . f . Acțiunea de a ( se ) încărca : încărcătură ( 1 ) . - V. încărca

 

GREU

GREU , GREA , grei , grele , adj . , GREU , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeței pe care stă ; care are greutate ( mare ) ; care cântărește mult . Corp greu . 2. Care este împovărat , îngreuiat , încărcat . Sac greu . II. Adj . 1. ( Despre părți ale corpului ) Care pare că apasă ( din cauza oboselii , bolii , stării sufletești etc . ) . Are capul greu . 2. ( Despre alimente ) Care produce ușor indigestie ; care se asimilează cu greutate . 3. ( Despre mirosuri ) Care produce o senzație de neplăcere , de insuficiență respiratorie etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact . III. Adj . 1. Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios . Muncă grea . 2. ( Despre suferințe , necazuri , împrejurări etc . ) Care se suportă cu mari suferințe , cu mare greutate ; ( despre boli ) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea ...

 

SUPRAÎNCĂRCA

... SUPRAÎNCĂRCÁ , supraîncárc , vb . I . Tranz . A încărca peste măsură ; a împovăra pe cineva cu o muncă exagerată . [ Pr . : - pra - în - ] - Supra - + încărca

 

ÎMPOVĂRA

... I . Tranz . și refl . A pune o povară pe cineva sau a lua asupra sa o povară , a ( se ) încărca

 

ÎMPOVĂRAT

ÎMPOVĂRÁT , - Ă , împovărați , - te , adj . Încărcat cu o povară ; îngreunat . V.

 

ÎNCĂRCĂTURĂ

... ÎNCĂRCĂTÚRĂ , încărcături , s . f . 1. Încărcare . 2. ( Concr . ) Ceea ce transportă sau poate transporta un vehicul , un vapor sau o ființă . 3. Capacitate de încărcare . - Încărca

 

ÎNNAVETARE

... ÎNNAVETÁRE s . f . Operația de a încărca

 

ȘRAPNEL

ȘRAPNÉL , șrapnele , s . n . Proiectil de artilerie încărcat cu gloanțe , cu focos reglabil , care explodează într - un punct voit de pe

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...