Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ASEMĂNĂTOR, ASEMĂNARE, ASEMĂNAT, NEASEMĂNAT, ANEVRISMATIC, ANTROPOID, ASEMUI, CEREBROID, COLUMBIFORM, CONFUNDA, CORACOID ... Mai multe din DEX...

ASEMĂNA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ASEMĂNÁ, asémăn, vb. I. 1. Refl. A avea însușiri, trăsături comune cu cineva sau cu ceva; a semăna^2. 2. Tranz. și refl. A (se) socoti la fel cu altul, a (se) așeza pe același plan; a (se) asemui. - Din fr. assimilare.

Sursa : DEX '98

 

A (se) asemănaa (se) deosebi, a (se) diferenția, a distinge

Sursa : antonime

 

ASEMĂNÁ vb. 1. v. semăna. 2. v. compara. 3. v. potrivi. 4. v. confunda.

Sursa : sinonime

 

ASEMĂNÁ vb. v. netezi, nivela.

Sursa : sinonime

 

asemăná vb., ind. prez. 1 sg. asémăn, 2 sg. asémeni, 3 sg. și pl. aseámănă; conj. prez. 3 sg. și pl. asémene

Sursa : ortografic

 

A SE ASEMĂNÁ asémăn intranz. 1) A avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se potrivi; a semăna; a se asemui. 2) A se considera la fel (cu altul); a se asemui. /<lat. assimilare

Sursa : NODEX

 

A ASEMĂNÁ asémăn tranz. A face se asemene; a asemui. /<lat. assimilare

Sursa : NODEX

 

asemăná (-eámăn, -át), vb. - 1. a egala, a nivela. - 2. A face semene, a asemui. - 3. (Refl.) A avea însușiri comune, a semăna. - 4. A compara. Lat. *ass?m?l?re (Diez, Gramm., I, 189; Pușcariu 134; DAR); cf. it. assembiare, fr. assembler, sp. asemblar, cu evoluția semantică diferită de rom. Cf. semăna. - Der. asemănător, adj. (care seamănă).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruASEMĂNA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentruASEMĂNA.

Ion Heliade Rădulescu - În așteptarea lui 1848. Preziua. Psalm

Ion Heliade Rădulescu - În aşteptarea lui 1848. Preziua. Psalm În așteptarea lui 1848 de Ion Heliade Rădulescu PREZIUA Psalm Strigarea-mi ajungă până la tine Și-exauzi-mi, Doamne, ruga fierbinte! Amar mi-e plânsul; nu-ți întoarce fața, Auzi-mi chemarea-n ziua durerii Ș-al înfrântei inimi astupat geamăt. Repede m-ajută și mă susține, Căci zilele-mi, iată, pier ca și fumul, Ca lemnele în foc oasele-mi secară, Pălitu-m-am și m-am uscat ca iarba, Aridă inima îmi e ca piatra; De suspin, de geamăt mi-a rămas carnea Pe oase uscată; mi-am uitat pâinea Cum se mai mănâncă. Deșert mi-e sânul... Ca pelecanul mi-am sfâșiat pieptul, M-am asemănat corbului de noapte Și tuturor altor cobe nocturne; Întru veghere nopțile trecut-am Și m-asemănai păsării veghinde Ce stă nemișcată dasupra casei. Toată ziua mă culmau de ultrage Inemicii; și cei ce-odinioară Mă lăudau jură acum asupră-mi. Avut-am cenușă în loc de mâncare Și-n lacrimi mi-amestecai băutura Numai la vederea mâniei tale Și la înalta și dreapta-ți urgie. Înălțatu-m-am și m-ai surpat, Doamne, Ca umbra trecură zilele mele, ...

 

Alecu Donici - Antereul lui Arvinte

... să le pui Mai lungi decât era". Au zis și au făcut. Dar lumea se mira Că antereul lui era acum prea scurt, Și nu asemăna nici cu un bun mintean. Se-ntâmplă și boieri de neam Care-ncurcând averea lor, Tot cu aceeași minte, Să o îndrepte vor Și fac ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul Ioshiwarei

Alexandru Macedonski - Rondelul Ioshiwarei Rondelul Ioshiwarei de Alexandru Macedonski Prin vitrine așezate, În cartierul Ioshiwara, Vezi păpuși nenumărate Cât de lungă este vara. Sunt aproape-asemănate; În obraji le arde para Prin vitrine așezate. În cartierul Ioshiwara. Cam la fel sunt vestmântate... Poate grea le-ar fi povara, Dar fiind prea zorzonate Nu le tulbură ocara, Prin vitrine

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Zadarnic, artiste

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Zadarnic, artiste Zadarnic, artiste de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Zadarnic, artiste, te crezi ziditor plăsmuirilor tale! Ele-n veci s-au purtat pe deasupra de ochi nevăzute. Nu, nu Phidias-nălțat-a vestitul Zeves Olympanul; El oare datu-i-a fruntea și coama aceea de leu, Buna privire domnească din fulgerul genelor aspre? Nu Goethe e faurul marelui Faust, cel care, În haina sa veche nemțească, ș-adânc adevăr omenesc Până-n fir se aseamănă chipului său dinainte de vremuri! Ori poate Beethoven, pe când își găsea al său marș de-ngropare, Din sine scotea acel rând de acorduri, ce sfâșie inimi, Plânsul din suflet zdrobit despre pierderea marelui cuget, Lumi de luceferi, căzând în prăpastia negrului haos? Nu, tremurat-au din veacuri acele plânsori în întinderi, Surd pentru noi, el a prins cu urechea cereștile plângeri. Multe-n văzduhuri sunt chipuri ș-acorduri de noi neatinse, Multe uniri de uniri minunate-n cuvânt și lumină, Însă le toarnă acel care știe să vadă, s-audă, Cel ce prinzând numai brazda, acordul, cuvântul, Zidirea întreagă ne-aduce cu ele în lumea mirată. O, te cufundă, poete, ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ...

 

Alexei Mateevici - Zadarnic, artiste

Alexei Mateevici - Zadarnic, artiste Zadarnic, artiste de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Zadarnic, artiste, te crezi ziditor plăsmuirilor tale! Ele-n veci s-au purtat pe deasupra de ochi nevăzute. Nu, nu Phidias-nălțat-a vestitul Zeves Olympanul; El oare datu-i-a fruntea și coama aceea de leu, Buna privire domnească din fulgerul genelor aspre? Nu Goethe e faurul marelui Faust, cel care, În haina sa veche nemțească, ș-adânc adevăr omenesc Până-n fir se aseamănă chipului său dinainte de vremuri! Ori poate Beethoven, pe când își găsea al său marș de-ngropare, Din sine scotea acel rând de acorduri, ce sfâșie inimi, Plânsul din suflet zdrobit despre pierderea marelui cuget, Lumi de luceferi, căzând în prăpastia negrului haos? Nu, tremurat-au din veacuri acele plânsori în întinderi, Surd pentru noi, el a prins cu urechea cereștile plângeri. Multe-n văzduhuri sunt chipuri ș-acorduri de noi neatinse, Multe uniri de uniri minunate-n cuvânt și lumină, Însă le toarnă acel care știe să vadă, s-audă, Cel ce prinzând numai brazda, acordul, cuvântul, Zidirea întreagă ne-aduce cu ele în lumea mirată. O, te cufundă, poete, în ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui Neicu si Crevedia

Cincinat Pavelescu - Lui Neicu si Crevedia Lui Neicu si Crevedia de Cincinat Pavelescu Antologia voastră fără voie S-aseamănă corăbiei lui Noe, Că și într-însa zac îngrămădite Peste bipezii rari destule

 

Cincinat Pavelescu - Madrigal

Cincinat Pavelescu - Madrigal Madrigal de Cincinat Pavelescu Eu nu te-nvălui c-o privire În care dorul meu să țipe Când al tău suflet e un înger Ce-ar tinde albele-i aripe, Și, înălțându-se pe-o rază În slava visului himeric, Din fericita mea lumină M-ar prăvăli în întuneric. Nici ochii-n care infinitul Și-a-nchis adâncurile-albastre... N-o să-i asemăn ca pierduta Melancolie a unor astre. Nici glasu-mi n-o să plângă-n ritmuri De rugăciune sau durere; Nici madrigale-nflăcărate De dorul tău n-o să rostesc; Simțirea-mi gravă și adâncă Să izbucnească în tăcere, Și din cuvintele nespuse Să înțelegi cât te

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu Pe un volum al lui E. Gîrleanu de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 13—14, 16 ian. 1911, p. 201—203. Brun, ca ieșit dintr-o sticlă de cerneală, adevăratul tip de oriental; ochi languroși și veșnic îndoliați de odaliscă. Cînd nu cuvîntă, știe să privească și să asculte. Înmagazinează bun și rău, minciună și adevăr, cu lăcomia struțului care nu alege cînd îi e foame. Buna lui credință e nesfîrșită și, printr-o bizarerie curioasă, cu care l-a dotat natura, după cîtva timp de la inhibiție, el își însușește toate întîmplările, transformîndu-le și dîndu-le proporții uriașe. Invenția la el e o trebuință organică, e o reacțiune contra uniformității, un antidot fără de care viața n-ar mai avea nici un haz, e, ca să zic așa, pîinea lui cotidiană. Și-apoi, ce-are a face dacă un lucru e adevărat sau nu, cînd el poate să deștepte curiozitatea cetitorului măcar o minută, sau poate avea aparența unui adevăr. Dacă baronul de MĂ¼nchhausen, de cinegetică memorie, care și-a petrecut cea mai mare parte din existență în lumea lighioanelor, ...

 

Gheorghe Asachi - Valea Albă

Gheorghe Asachi - Valea Albă Valea Albă de Gheorghe Asachi Taurida sau Crimeea Cetatea Chilia Valea Albă Credința și fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruASEMĂNA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruASEMĂNA.

Matei Capitol 13

Matei Capitol 13 Matei 12 Matei Capitol 13 1 În aceeaș zi, Isus a ieșit din casă, și ședea lîngă mare. 2 O mulțime de noroade s`au strîns la El, așa că a trebuit să Se suie să șadă într`o corabie; iar tot norodul stătea pe țărm. 3 El le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, și le -a zis: ,,Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum, și au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n`avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n`a găsit un pămînt adînc. 6 Dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcini, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun, și a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul șaizeci, ...

 

Luca Capitol 13

... minunate, pe cari le făcea El. 18 El a mai zis: ,,Cu ce se aseamănă Împărăția lui Dumnezeu, și cu ce o voi asemăna? 19 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l -a luat un om, și l -a aruncat în grădina ... a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.`` 20 El a zis iarăș: ,,Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21 Se aseamănă cu aluatul, pe care l -a luat o femeie și l -a pus în trei ...

 

Isaia Capitol 40

... ca o nimica înaintea Lui, nu sînt decît nimicnicie și deșertăciune. 18 Cu cine voiți să asemănați pe Dumnezeu? Și cu ce asemănare Îl veți asemăna? 19 Meșterul toarnă idolul, și argintarul îl îmbracă cu aur, și -i toarnă lănțișoare de argint. 20 Iar cine este sărac, alege ca dar un ... tulpina în pămînt: și El suflă peste ei, de se usucă, și un vîrtej îi ia ca pe niște paie. 25 ,,Cu cine Mă veți asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?`` zice Cel Sfînt. 26 ,,Ridicați-vă ochii în sus, și priviți! Cine a făcut aceste lucruri? Cine ...

 

Luca Capitol 6

Luca Capitol 6 Luca 5 Luca Capitol 6 1 Într`o zi de Sabat, s`a întîmplat că Isus trecea prin lanurile de grîu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grîu, le frecau cu mînile, și le mîncau. 2 Unii dintre Farisei le-au zis: ,,Pentruce faceți ce nu este îngăduit să faceți în ziua Sabatului?`` 3 Isus le -a răspuns: ,,Oare n`ați citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el, și cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pînile pentru punerea înaintea Domnului, a mîncat din ele, și a dat și celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănînce decît preoții?`` 5 Și le zicea: ,,Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului.`` 6 În altă zi de Sabat, s`a întîmplat că Isus a intrat în sinagogă, și învăța pe norod. Acolo era un om, care avea mîna dreaptă uscată. 7 Cărturarii și Fariseii pîndeau pe Isus, să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să - ...

 

Isaia Capitol 46

... vă mai port, să vă sprijinesc și să vă mîntuiesc. 5 Cu cine Mă veți pune alături, ca să Mă asemănați? Cu cine Mă veți asemăna, și mă veți potrivi? 6 Ei varsă aurul din pungă, și cîntăresc argintul în cumpănă; tocmesc un arginatar să facă un dumnezeu din ele, și ...

 

Matei Capitol 7

... cunoscut; depărtați-vă dela Mine, voi toți cari lucrați fărădelege.`` 24 De aceea, pe orișicine aude aceste cuvinte ale Mele, și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și -a zidit casa pe stîncă. 25 A dat ploaia, au venit șivoaele, au suflat ...

 

Matei Capitol 25

... Matei Capitol 25 Matei 24 Matei Capitol 25 1 Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, cari și-au luat candelele, și au ieșit în întîmpinarea mirelui. 2 Cinci din ele erau nechibzuite, și cinci înțelepte. 3 Cele ... că nu vă cunosc!` 13 Veghiați dar, căci nu știți ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului. 14 Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu un om, care, cînd era să plece într`o altă țară, a chemat pe robii săi, și le -a încredințat ...

 

Marcu Capitol 4

... cînd este coaptă roada, pune îndată secerea în ea, pentrucă a venit secerișul.`` 30 El a mai zis: ,,Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa? 31 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, cînd este sămănat în pămînt, este ...

 

Iov Capitol 28

... cumpără cîntărindu-se cu argint; 16 nu se cîntărește pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir. 17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales. 18 Mărgeanul și cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea ...

 

Psalmii Capitol 40

... și care nu se îndreaptă spre cei trufași și mincinoși! 5 Doamne, Dumnezeule, multe sînt minunile și planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aș vrea să le vestesc și să le trîmbițez, dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc. 6 Tu nu dorești ...

 

Psalmii Capitol 89

... îți voi așeza scaunul de domnie.`` 5 Cerurile laudă minunile Tale, Doamne, și credincioșia Ta în adunarea sfinților! 6 Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu? 7 Dumnezeu este înfricoșat în adunarea cea mare a sfinților, și de temut ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruASEMĂNA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentruASEMĂNA.

ASEMĂNĂTOR

... ASEMĂNĂTÓR , - OÁRE , asemănători , - oáre , adj . Care seamănă cu cineva sau cu ceva ; similar , asemenea , analog , asemănat . - Asemăna

 

ASEMĂNARE

... ASEMĂNÁRE , asemănări , s . f . Faptul de a ( se ) asemăna ; analogie , similitudine . V. asemăna

 

ASEMĂNAT

... ASEMĂNÁT , - Ă , asemănați , - te , adj . ( Înv . ) Asemănător . V. asemăna

 

NEASEMĂNAT

NEASEMĂNÁT , - Ă , neasemănați , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi asemănat cu nimic ; care nu are pereche deoarece depășește limitele , însușirile obișnuite ; fără seamăn , incomparabil , neasemuit , unic . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - +

 

ANEVRISMATIC

ANEVRISMÁTIC , - Ă , anevrismatici , - ce , adj . Care se aseamănă cu un

 

ANTROPOID

ANTROPOÍD , - Ă , antropoizi , - de , adj . , s . f . 1. ( Despre unele maimuțe ) Care se aseamănă cu omul ; antropomorf ( I 1 ) . 2. S . f . ( La pl . ) Grup de maimuțe superioare asemănătoare cu omul , lipsite de coadă ; ( și la sg . ) maimuță din acest

 

ASEMUI

... ASEMUÍ , asemuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) asemăna

 

CEREBROID

CEREBROÍD , - Ă , cerebroizi , - de , adj . Care se aseamănă cu

 

COLUMBIFORM

COLUMBIFÓRM , - Ă , columbiformi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre păsări ) Care se aseamănă cu porumbelul . 2. S . f . ( la pl . ) Ordin de păsări bune zburătoare , care își hrănesc puii , în primele zile , cu un fel de lapte secretat de mucoasa gușii părinților ; ( și la sg . ) pasăre din acest

 

CONFUNDA

... CONFUNDÁ , confúnd , vb . I . 1. Tranz . A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul ; a asemăna

 

CORACOID

CORACOÍD , - Ă , coracoizi , - de , adj . ( Și substantivat , f . ) ( Formație anatomică ) care se aseamănă cu un cioc de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...