Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: COASE

  Vezi și:CUSUT, COASE, COSĂ, COSĂCEL, CUSĂTURĂ, CUSĂTORIE, ÎNSĂILA, DESCUSUT, HREAPCĂ, PAPIOTĂ, ÎNCREȚIT ... Mai multe din DEX...

COASĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COÁSĂ, coase, s.f. 1. Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vârf curbat fixată pe o coadă lungă, folosită la cosit. 2. Acțiunea de a cosi; timpul când se cosește. ** Recoltă de plante erbacee cosite. - Din sl. kosa.

Sursa : DEX '98

 

COÁSĂ s. v. săbiuță.

Sursa : sinonime

 

COÁSĂ s. cosire, cosit. (Merge la prima \~ a fânului.)

Sursa : sinonime

 

coásă s. f., g.-d. art. coásei; pl. coáse

Sursa : ortografic

 

COÁS//Ă \~e f. 1) Unealtă agricolă manuală, formată dintr-o lamă ascuțită de oțel, fixată de o coadă lungă de lemn, folosită la cositul plantelor furajere, cerealelor etc. 2) Perioada cositului. Timpul \~ei. 3) Cantitate de iarbă cosită. Trei \~e pe an. [G.-D. coasei; Sil. coa-] /kosa

Sursa : NODEX

 

coásă (-se), s.f. - 1. Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vîrful curbat, cu coadă lungă, folosită la cosit. - 2. Cosit, cositul fînului. - 3. Cuțit de tăbăcari. - 4. Constelația Cefeu. - 5. Specie de gladiolă, Gladiolus imbricatus. - Mr., megl. coasă. Sl. kosa (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 304; Cihac, II, 65; Pascu, II, 187; Conev); cf. bg., rut., rus. kosá, sb. kosa, ngr. ????, alb. kosë. - Der. cosi, vb. (a tăia cu coasa plante; a distruge, a nimici; despre cai, a lovi, în mers, un picior de celălalt), care poate proveni și direct din sl. kositi, cf. bg. kosjă, sb., cr., rus. kositi, ngr. ?????? (mr. cusire); cosit, s.n. (tăiere a fînului); cositură, s.f. (iarbă cosită, nutreț; fîneață; cîmp de pe care s-a cosit); coseală, s.f. (rană pe care și-o face un cal); cosaș, s.m. (om care coseşte; varietate de lăcustă, Locusta viridissima, Locusta cantans; specie de greiere, Gryllus ruralis); ultimele sensuri sînt explicabile prin asemănarea zgomotului produs de greiere cu cel al coasei (pentru formarea cuvîntului, cf. sb., cr. kosa?, mag. koszác); cositor, s.n. (cîmp de cosit); cositor, s.m. (cosaș, om care coseşte); cositoare, s.f. (coasă; secerătoare, mașină de secerat); cosa, s.f. (banc, grind de nisip), din rus. kosá "coasă" și "grind", cuvînt puțin folosit, în Delta Dunării; cosac, s.n. (Olt., colină; pămînt, teren), din sb. kosak "fîneață"; coșaci, s.m. pl. (astragal, Astragalus onobrychis), din bg. kosat "păros"); cosalău, s.n. (fîneață), din mag. kaszáló, în Maram.; cosaștină, s.f. (Trans., fîneață), cu suf. -ștină; cosiriște, s.f. (fîneață, mînerul coasei); cosițel, s.m. (plantă, Sium latifolium).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOASĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 176 pentruCOASĂ.

Mihai Eminescu - Viața (Eminescu)

... pune ață-n ac; Fața ei e slabă de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă, Degetele repezi poartă acul fin: Ea își coase ochii într-un tort de in; Vânătă-i e buza, lipsită de sânge, Ochiul ei cel turbur nu mai poate plânge. La ce ... ncepe. Negustoru-și pune pânzele-nainte, Lucrul scump și harnic unor ceasuri sfinte, El are briliante pe degete groase Din nopțile celor care pânza-i coase; Desface ducesei, c-o galantă grabă, În cusut în lacrimi de o mână slabă: Pânze moi în care se țesură zile, Vederea și somnul sărmanei ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ...

 

George Coșbuc - Nucul (Coșbuc)

... în gând cuvinte, Și-mi cântai spre-a-mi da cărare, Și vedeam că ies cîntare          Vorbele ce-adun. Ca și-atunci, mai coase mama, Coase și suspină rar, Dar când da-ndărăt marama Desvălindu-și câmpul frunții, Părul ei e alb ca munții          Ernii lui Ghenar. A murit ...

 

Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească

Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească Povestea mavroghenească de Pitarul Hristache Fragmente     Numai a-l vedeai dodată     Prin tîrg trecînd fără gloată,     Cu vro doi-trei, dinpreună     Cu cîte-o sapă de mînă,     Și după ce se-ntorcea     Vedeai colea și colea     Cîte unul atîrnat     De cîte-o șandrama legat,     Iar pe afară prin cîmpuri     Stă țepele-nfipte pîlcuri     â€¢ • • • • • • • • • • • • • • •     Dacă mergeai și la curte     Vedeai altele mai multe,     Te uitai prin spătărie     Rămîneai la aporie,     Vedeai săbii ferecate     Tot prin păreți spînzurate,     Mai pistoale, buzdugane,     Mazdrace și iatagane,     Suliți, angere, cuțite,     Ca acile ascuțite.     Măciuci, mai puști ghintuite     Toate prin păreți lipite.     â€¢ • • • • • • • • • • • • • • •     Apoi stai de socoteai     Și-n rost nu puteai să-i dai     Vedeai casele d-o parte     Numai de arme-ncărcate.     D-altă parte te uitai     Și la el și înghețai     Că-l vedeai cu-n hîrz străin     Nu-și semăna a creștin.     Cîndu-l auzeai vorbind     Încremeneai tremurînd,     Din damuit și din chiafîr,     Și din as și din caldîr,     Nu-l mai ...

 

George Coșbuc - Dragoste învrăjbită

George Coşbuc - Dragoste învrăjbită Dragoste învrăjbită de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Fata sta la poartă, mă-sa la prilaz Nu știu ce-avea fata, că-i era necaz Și umbla de colo până colo beată. O vedea și mă-sa că e supărată Și că-i joacă-n lăcrămi ochii arși de foc, O vedea prin casă că se-nvârte-n loc; Prinde-n mâini un lucru numai ca să-l prindă, Iese-n tindă, intră, iarăși iese-n tindă Și frământă casa cu nimic, așa. Ieri, cât a fost ziuă, nu s-astâmpăra Nici cât bați în palme, și-alerga silhuie, O trudea vreo taină și-ar fi vrut s-o spuie Și de multă trudă, n-a vorbit deloc. S-a culcat în urmă supărată foc Și prin somn întruna a vorbit cu șoapte. Astă-dimineață s-a sculat de noapte Și-a tors două fuse până s-au sculat Ceialalți ai casei. Și-avea plânsă fața. N-a vrut să mănânce. Toată dimineața N-a vorbit ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

... ucid în gloată, Pe pod se repăd Loviți de prăpăd, Se izbesc în dos De malul râpos; Podu-i frânt în două, Săgețile-i plouă, Coase și topoare Cad fulgerătoare! Și, lovit de-o rază, Ce i-e dat să vază Pașa Soliman? Vede pe Ștefan, Cum venea, curat Ca un ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

... străluce-n noapte Ca un fulger prins din zbor! Armele sclipesc în juru-i, Caii sforăie sălbatic, Joacă flamurile, urlă Buciumele de măcel, Și cu coase și topoare, Zguduind, călări, pământul, Năvălesc de pretutindeni Moldovenii după el! Unde-ți este fala, rigă? Unde-i lauda deșartă? Cine trece, dus în leagăn ...

 

Alecu Donici - Știuca și motanul

Alecu Donici - Ştiuca şi motanul Știuca și motanul de Alecu Donici Nu-i bine când pânzarul se-apucă de cusut, Iar croitorul de țesut. Și e desigur totdeauna Că cine multe întreprinde Nu scoate-n capăt nici pe una, Ba încă râsul lumii adese își aprinde! O știucă prea colțată, jaluză, de soi rău, Văzând odinioară Motanul de la moară Cum șoarecii vânează... căzu la el mereu Cu multă rugăminte, s-o ieie la vânat. — Dar spune-mi: cunoști oare Tu astă vânătoare? O întrebă motanul. — Nu-i lucru minunat — Răspunse mândră știuca — de-a prinde șoricei, Când prindem costrășei! — Prea bine; hai la treabă! Tu, dar, vei lua sama Aproape de lăptoc, Iar eu — zise motanul — mă duc să păzesc vama Pe lângă poloboc. Toți șoarecii din moară Aice au să-ți vie; vânează și-i omoară. Noroc! Noroc! Mergând la loc, motanul s-a apucat de treabă Și, foarte-n grabă, Mulțime de șoricărit El a vânat, a omorât. Apoi și la tovarășa a mers, dar ce să vadă! Mai, mai, murinda știucă, ciuntată, fără coadă, Pe care șoarecii ...

 

Alecu Donici - Calul și măgarul

Alecu Donici - Calul şi măgarul Calul și măgarul de Alecu Donici Păstorul unor oi, pe lângă turma sa Avea un cal și un măgar. Din întâmplare el găsește o harșa, Cusută tot în fir și în mărgăritar. Harșaua, precum știu acei ce merg călare, Se cade calului spre înfrumusețare. Păstorul însă-au socotit Că calul e destul de fire-mpodobit Și au găsit cu cale, Stăpân fiind pe ale sale, Să puie pe măgar harșaua delicată. Dar au ieșit în faptă Că prostul de măgar, nesocotind ce poartă Și nedeprins a fi-mbrăcat, Cu scumpa lui harșa în bahnă au intrat; S-au tăvălit, s-au răcorit Și chiar ca un măgar de glod plin au ieșit. Din fabulă e lămurit, Cum că păstorul au greșit, Iar el o da la întâmplare. Eu însă socotesc: că calul, deși are Nărav de tăvălit când este asudat, Dar nu se bagă-n glod, și cum s-au ridicat Îndată de pe el tot colbu-i

 

Alecu Donici - Furnica (Donici)

... orzul cel mai mășcat. Era înc-acea furnică Și la războaie voinică: Unde viermișor vedea, Se repezea și-l prindea. Chiar paingul cu atâtea săbii, coase, înarmat, Al ei ac de biruință într-o vreme au cercat. Dar furnica, ca și omul, cu dorinți nesățioase, De-a furnicarului slavă ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCOASĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruCOASĂ.

Judecatorii Capitol 5

Judecatorii Capitol 5 Judecatorii 4 Judecatorii Capitol 5 1 În ziua aceea, Debora a cîntat această cîntare, cu Barac, fiul lui Abinoam: 2 ,,Niște căpetenii s`au pus în fruntea poporului în Israel, Și poporul s`a arătat gata de luptă: Binecuvîntați pe Domnul! 3 Ascultați, împărați! Luați aminte, domnitori! Voi cînta, da, voi cînta Domnului, Voi cînta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel. 4 Doamne, cînd ai ieșit din Seir, Cînd ai plecat din cîmpiile Edomului, Pămîntul s`a cutremurat, cerurile au picurat, Și norii au turnat ape cu găleata; 5 Munții s`au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s`a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel``. 6 ,,Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, Și călătorii apucau pe căi strîmbe. 7 Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Pînă cînd m`am sculat eu, Debora, Pînă cînd m`am ridicat eu, ca o mamă în Israel. 8 El își alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porți; Dar nu vedeai nici scut, nici suliță La patruzeci de mii în Israel. 9 Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor ...

 

Ezechiel Capitol 16

Ezechiel Capitol 16 Ezechiel 15 Ezechiel Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui! 3 Și spune -i: ,,Așa vorbește Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: ,,Prin obîrșia și nașterea ta ești din țara Cananiților; tatăl tău era Amorit, și mama ta Hetită. 4 La naștere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ți s`a tăiat, n`ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n`ai fost frecată cu sare, și nici n`ai fost înfășată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s`a îndurat de tine, ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, așa de scîrbă le era de tine, în ziua nașterii tale. 6 Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, și am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` Da, ți-am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` 7 Te-am înmulțit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseță desăvîrșită; ți s`au rotunjit ...

 

Genesa Capitol 3

Genesa Capitol 3 Genesa 2 Genesa Capitol 3 1 Șarpele era mai șiret decît toate fiarele cîmpului pe cari le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: ,,Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ,,Să nu mîncați din toți pomii din grădină?`` 2 Femeia a răspuns șarpelui: ,,Putem să mîncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.`` 3 Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ,,Să nu mîncați din el, și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.`` 4 Atunci șarpele a zis femeii: ,,Hotărît, că nu veți muri: 5 dar Dumnezeu știe că, în ziua cînd veți mînca din el, vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele și răul``. 6 Femeia a văzut că pomul era bun de mîncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, și a mîncat; a dat și bărbatului ei, care era lîngă ea, și bărbatul a mîncat și el. 7 Atunci li s`au deschis ochii la amîndoi; au ...

 

Iov Capitol 16

Iov Capitol 16 Iov 15 Iov Capitol 16 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sînteți niște mîngîietori supărăcioși. 3 Cînd se vor sfîrși aceste vorbe în vînt? Și pentruce atîta supărare în răspunsurile tale? 4 Ca voi aș vorbi eu, de ați fi în locul meu? V`aș copleși cu vorbe, aș da din cap la voi, 5 v`aș mîngîia cu gura, și aș mișca din buze ca să vă ușurez durerea? 6 Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micșorează? 7 Dar acum, vai! El m`a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa! 8 M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică și mă învinuie în față. 9 Mă sfîșie și mă urmărește în mînia Lui, scrîșnește din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10 Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se învierșunează cu toții după mine. 11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți, și mă aruncă în mînile celor răi. ...

 

Psalmii Capitol 45

Psalmii Capitol 45 Psalmii 44 Psalmii Capitol 45 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cum se cîntă: ,,Crinii``. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare. O cîntare de dragoste.) Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă, și zic: ,,Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!`` Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! 2 Tu ești cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecie. 3 Războinic viteaz, încinge-ți sabia, -podoaba și slava, 4 da, slava Ta! -Fii biruitor, suie-te în carul tău de luptă, apără adevărul, blîndeța și neprihănirea, și dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate! 5 Săgețile tale sînt ascuțite: supt tine vor cădea popoare, și săgețile tale vor străpunge inima vrăjmașilor împăratului. 6 Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al împărăției Tale este un toiag de dreptate. 7 Tu iubești neprihănirea, și urăști răutatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te -a uns cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decît pe tovarășii Tăi de slujbă. 8 Smirna, aloia și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele; în casele tale ...

 

Ezechiel Capitol 13

Ezechiel Capitol 13 Ezechiel 12 Ezechiel Capitol 13 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, proorocește împotriva proorocilor lui Israel, cari proorocesc, și spune celor ce proorocesc după gustul inimii lor: ,Ascultați cuvîntul Domnului! 3 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Vai de proorocii fără minte, cari umblă după duhul lor și nu văd nimic! 4 Proorocii tăi, Israele, sînt ca niște șacali în mijlocul dărîmăturilor! 5 Voi nu v`ați suit înaintea spărturilor, n`ați înconjurat cu un zid casa lui Israel, ca să rămîneți tari în luptă, în ziua Domnului. 6 Vedeniile lor sînt înșelătoare, și proorociile lor mincinoase. Ei zic: ,Așa vorbește Domnul!` măcar că Domnul nu i -a trimes; și fac pe oameni să tragă nădejde că se va împlini cuvîntul lor. 7 Nu sînt înșelătoare vedeniile, pe cari le aveți, și nu sînt mincinoase proorociile pe cari le rostiți? Voi ziceți: ,Așa vorbește Domnul!` în timp ce Eu n`am vorbit. 8 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Pentrucă spuneți lucruri înșelătoare, și vedeniile voastre sînt minciuni, iată, am necaz pe voi, zice Domnul, Dumnezeu`. 9 ,Mîna Mea va fi împotriva proorocilor, ale căror vedenii sînt înșelătoare și ale ...

 

Ezechiel Capitol 26

Ezechiel Capitol 26 Ezechiel 25 Ezechiel Capitol 26 1 În anul al unsprezecelea, în ziua întîi a lunii, cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, pentrucă Tirul a zis despre Ierusalim: ,Ha! Ha!` Este zdrobită poarta popoarelor! Și se întoarce la mine! Mă voi îmbogăți, căci el a rămas pustiu!`` 3 deaceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,,Iată că am necaz pe tine, Tirule, și voi aduce împotriva ta multe neamuri, cum își ridică marea valurile! 4 Ele vor dărîma zidurile Tirului, îi vor surpa turnurile, îi voi răzui și țărîna, și o voi face o stîncă goală. 5 Va rămînea o mare ca un loc unde se vor întinde mreji de prins pește; Eu am vorbit, zice Domnul, Dumnezeu. Va fi prada neamurilor! 6 Cetățile din ținutul lui vor fi trecute prin sabie. Și vor ști astfel că Eu sînt Domnul.`` 7 Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Iată că aduc dela miazănoapte împotriva Tirului pe Nebucadnețar, împăratul Babilonului, împăratul tuturor împăraților, cu cai, cară, călăreți, și cu o mare mulțime de popoare. 8 El va nimici cu sabia cetățile din ținutul tău; va face șanțuri de apărare împotriva ta, ...

 

Ezechiel Capitol 27

Ezechiel Capitol 27 Ezechiel 26 Ezechiel Capitol 27 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Și tu, fiul omului, rostește această cîntare de jale asupra Tirului! 3 Spune Tirului: ,Tu, care stai pe malul mării, și faci negoț cu popoarele unui mare număr de ostroave, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Tirule, tu ziceai: ,Eu sînt de o desăvîrșită frumuseță!` 4 Ținutul tău este în inima mărilor, și cei ce te-au zidit te-au făcut desăvîrșit de frumos. 5 Cu chiparoși din Senir ți-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ți ridice catargurile; 6 lopețile ți le-au făcut din stejari de Basan, și lavițele cu fildeș prins în cimișir, adus din ostroavele Chitim. 7 Pînzele cari-ți slujeau ca steag erau de in subțire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră și roșie, din ostroavele Elișei. 8 Locuitorii Sidonului și Arvadului îți erau vîslași, și cei mai înțelepți din mijlocul tău, Tirule, îți erau cîrmaci. 9 Bătrînii Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine, și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de ...

 

Marcu Capitol 2

... ei, nu pot posti. 20 Vor veni zile, cînd va fi luat mirele dela ei, și atunci vor posti în ziua aceea. 21 Nimeni nu coase un petec de postav nou la o haină veche; altfel, petecul de postav nou rupe o parte din cel vechi, și mai rea ruptură se ...

 

Fapte Capitol 21

Fapte Capitol 21 Fapte 20 Fapte Capitol 21 1 După ce ne-am smuls din brațele lor, am plecat pe apă, și ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos, și deacolo la Patara. 2 Am găsit o corabie, care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea, și am plecat. 3 Am trecut prin fața insulei Cipru, am lăsat -o la stînga, și ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo am găsit pe ucenici, și am rămas șapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar cînd s`au împlinit zilele, am plecat, și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toți, cu nevestele și copiii, pînă afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal, și ne-am rugat. 6 Apoi ne-am luat ziua bună unii dela alții, și noi ne-am suit în corabie iar ei s`au întors acasă. 7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraților, și am stat la ei o ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOASĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentruCOASĂ.

CUSUT

... CUSÚT s . n . Acțiunea de a coase ; operație de prindere prin coasere a unor țesături sau bucăți de piele . V. coase

 

COASE

COÁSE , cos , vb . III . Tranz . 1. A fixa , a prinde între ele părțile unei haine sau un petic , un nasture etc . la o haină , trecând prin ele un fir de ață cu ajutorul unui ac . 2. A broda . 3. ( Med . ) A împreuna ( cu un fir de mătase , de intestin preparat anume etc . și cu un ac special ) marginile unei

 

COSĂ

CÓSĂ , cose , s . f . Obiect protector din tablă care se introduce in interiorul unei bucle formate la capătul unui

 

COSĂCEL

COSĂCÉL , cosăcei , s . m . Diminutiv al lui cosac . - Cosac + suf . -

 

CUSĂTURĂ

... bucăți de stofă , de pânză etc . ; ața cu care s - a cusut . 3. Felul cum este cusut ceva , modelul , punctul cu care se coase ; p . ext . ornamentele cusute pe o pânză , pe o stofă etc . 4. Lucru la care coase

 

CUSĂTORIE

... CUSĂTORÍE^2 , cusătorii , s . f . Atelier unde se cos rufe , haine etc . - Cusători ( puțin folosit " a croi " din coase ) + suf . - ie . CUSĂTORÍE^1 s . f . ( Rar ) Meșteșugul de a coase ; meseria cusătoresei . - Cusător ( puțin folosit " croitor " < coase

 

ÎNSĂILA

... ÎNSĂILÁ , însăilez , vb . I . Tranz . A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate ; a prinde cu un fir de ață ( albă ) locurile pe unde se va coase

 

DESCUSUT

DESCUSÚT , - Ă , descusuți , - te , adj . ( Despre o cusătură ; p . ext . despre un lucru cusut ) Cu ața ruptă , destrămat în locul unde a fost cusut ; a cărui cusătură este desfăcută . - V.

 

HREAPCĂ

HREÁPCĂ , hrepci , s . f . ( Reg . ) Greblă mică aplicată la coasă ca să așeze în brazdă grânele cosite ; p . ext . coasă prevăzută cu o astfel de

 

PAPIOTĂ

PAPIÓTĂ , papiote , s . f . 1. Sul mic de carton pe care se înfășoară ața de cusut ; p . ext . ață de cusut înfășurată pe acest sul . 2. ( Astăzi rar ) Sul mic de hârtie pe care femeile își răsucesc părul pentru a - l bucla . [ Pr . : - pi -

 

ÎNCREȚIT

ÎNCREȚÍT^2 , - Ă , încrețiți , - te , adj . Care are , care face etc . crețuri ; cusut cu cute , cu încrețituri . V. încreți . ÎNCREȚÍT^1 s . n . ( Rar ) Încrețire . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...