Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: LUPTĂ

  Vezi și:BARICADĂ, CEST, COIF, DECOLONIZARE, DESANT, GROGGY, ICONOCLASM, PACIFICA, PALESTRĂ, PICADOR, TACTIC ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului LUPTA: LUPTĂ.

 

LUPTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. * Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui obțină ceva. - Lat. luctare.

Sursa : DEX '98

 

LUPTÁ vb. 1. a se bate, a se întrece, a se măsura. (Hai ne \~ în luptă dreaptă.) 2. (MIL.) a se bate, a se război, (înv.) a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. (S-a \~ mult cu dușmanul.) 3. v. strădui.

Sursa : sinonime

 

luptá vb., ind. prez. 1 sg. lupt, 3 sg. și pl. luptă

Sursa : ortografic

 

A SE LUPTÁ lupt intranz. 1) A se bate corp la corp (unul cu altul). 2) A fi în luptă (unul cu altul); a purta război (unul cu altul). 3) fig. (despre persoane) A face încercarea de a învinge o greutate, de a atinge un scop etc. * Se luptă ziua cu noaptea se face ziuă; se luminează de ziuă. /<lat. luctare

Sursa : NODEX

 

A LUPTÁ lupt intranz. 1) A fi în luptă. \~ cu dușmanul. \~ corp la corp. 2) A face se lupte. /<lat. luctare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruLUPTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentruLUPTA.

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Codrul Cosminului

Dimitrie Bolintineanu - Codrul Cosminului Codrul Cosminului de Dimitrie Bolintineanu I Vânturile negre, într-a lor turbare, Nu bat fața mării fără încetare; Iar tu, dragă țară, pace nu mai ai! Nu se șterse bine sângele pe plai Și alt râu de sânge mâine o să-l ude! Mâine, alte lupte! Alte doruri crude! Fiii tăi trec viața sub armele lor; Pruncii lor îi uită, părăsiți în dor! Iată, vântul luptei geme cu turbare! Un minut, o, țară, câtă dezmierdare! Crude au sa fie luptele ce vin! Dar nepieritoare fi-vor cel puțin; Ale tale lupte, splendide, sublime, Te-or scăpa de moarte pe viitorime! II — ,,Nu a geme numai și-a vărsa suspine E lăsat la inimi nobile, sublime! Plângerea purcede din suflet robit Unei vieți trândave ce l-a umilit! Cel brav nu s-abate când cel rău îl frânge, Ci cu arma-n mână se îmbată-n sânge." Astfel strigă Ștefan și cu bravii săi Pleacă cu urgie la Cosmin în văi. Au intrat polonii pe văi la Cosmin; Între două măguri ei coboară lin. Soarele răsare; focul splendid luce, P-armele lor mândre cade și străluce. Liberă ...

 

Grigore Alexandrescu - Mormintele. La Drăgășani

Grigore Alexandrescu - Mormintele. La Drăgăşani Mormintele. La Drăgășani de Grigore Alexandrescu Când vizitam odată locașurile sfinte, Mărețe suvenire din vremi ce-au încetat, Eu mă oprii pe valea bogată în morminte, Unde atâți războinici ai Greciei slăvite Strigarea libertății întâi au înălțat. Ziua de mult trecuse: natura obosită... Se odihnea: nici zgomot, nici cel mai ușor vânt; Nimic viu: eram singur în lumea adormită, Și stelele deasupra pe lunca părăsită Luceau ca niște candeli aprinse pe-un mormânt. Din vreme-n vreme numai, de dincolo de dealuri Părea c-auz un sunet, un vuiet depărtat, Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri, Sau ca ale mulțimii întărâtate valuri, Când din robie scapă un neam împovărat. Și ochii-mi s-ațintiră pe semnul mântuinței Ce singur se înalță în locul de suspin, Protector al durerii, nădejde-a suferinței, Labarum vechi al luptei, simbol al biruinței, Prin care-a-nvins barbarii creștinul Constantin. Și mă gândeam l-aceia ce umbra-i învelește, La Grecia modernă ce ei au sprijinit; Căci jertfa pentru nații la cer se priimește, Căci sângele de martiri e plantă ce rodește Curând, târziu, odată, dar însă nelipsit. Precum cei dintâi preoți ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

Ion Luca Caragiale - Cum stăm Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Vasile Alecsandri - Oda ostașilor români

Vasile Alecsandri - Oda ostaşilor români Oda ostașilor români de Vasile Alecsandri Juni ostași ai țării mele, însemnați cu stea în frunte! Dragii mei vultani de câmpuri, dragii mei șoimani de munte! Am cântat în tinerețe strămoșeasca vitejie, Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume Dus pe Dunărea în Marea și din Marea dus în lume! Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare, Vin cu inima crescută și cu sufletul mai tare, Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în față, Voi, nepăsători de moarte, disprețuitori de viață, Ce-ați probat cu-avântul vostru lumei pusă în mirare, Că din vultur vultur naște, din stejar stejar răsare! De la domn pân' la opincă, duși de-o soartă norocoasă, V-ați legat în logodire cu izbânda glorioasă Ș-ați făcut ca să pricepem a trecutului mărime, Măsurându-vă de-o seamă cu-a strămoșilor nălțime, Ș-arătând, precum prin nouri mândrul soare se arată, Cine am fost odinioară, cine iar vom fi odată! Să trăiți, feciori de oaste. Domnul sfânt să vă ajute A străbate triumfalnic în cetăți și ...

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de mi­liarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ...

 

Vasile Alecsandri - Sentinela română

Vasile Alecsandri - Sentinela română Sentinela română de Vasile Alecsandri Poem istoric Românul nu piere. I Din vârful Carpaților, Din desimea brazilor, Repezit-am ochii mei Ca doi vulturi sprintenei Pe cea vale adâncită Și cu flori acoperită, Ce se-ntinde ca o ceață Pân în Dunărea măreață Și de-acolo-n depărtare Pân în Nistru, pân în Mare. Iar pe cel amar pustiu Cu văzutul ce-ntâlnii? Întâlnii viteaz oștean, Purtând semne de roman, Falnic, tare ca un leu Și cu chip frumos de zeu. Brațu-i stâng era-ncordat Sub un scut de fier săpat Ce ca soarele sorea Și pe care se zărea O lupoaică argintie Ce părea a fi chiar vie, Și sub fiară doi copii Ce păreau a fi chiar vii. Mâna-i dreaptă ținea pală; Iar pe cap purta cu fală Coif de aur lucitor, Ca un zeu nemuritor. Cel viteaz era călare Pe-un cal alb în nemișcare, Și, ca dânsul, neclintit Sta, privind spre răsărit. Numai ochii săi mișca, Vulturește-i alerga, Pe cea zare cenușie, Lungă, tainică, pustie, Unde, ca prin vis trecând S-auzea din când în când Vuiet surd, grozave șoapte Ce veneau din miazănoapte, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Grenadirii

Ştefan Octavian Iosif - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a stins: Înfrânte, zdrobite sunt marile-oștiri Și cezarul, cezarul e prins! Atunci își plecară triști frunțile lor Și plânseră cei doi tovarăși. Iar unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine! — N-am zor de nevastă, n-am zor de copii, Un dor mai frumos m-a cuprins; Cerșească pe drumuri ori facă ce-or ști: Cezarul, cezarul meu, prins! Curând, o, prietene, mort voi zăcea: Ascultă-mi un singur cuvânt! Cadavrul cu tine în Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F

Alexandru Vlahuţă - Ce te uiţi cu ochii galeşi%3F Ce te uiți cu ochii galeși? de Alexandru Vlahuță Ce te uiți cu ochii galeși la copacii triști și goi, Și oftezi, dând pas gândirii să mai lunece-napoi?... Lasă frunzele pustiei și bătăilor de vânt! Tinerețe, farmec, visuri... toate-s țăndări de vas frânt, Ce de mult pieriră-n valma răzvrătitelor talazuri. Strânge-ți gândurile-acasă, nu le mai lăsa-n poghiazuri, Palide-n puterea nopții să mai tremure pe drum... Nici te mai uita în urmă-ți la grămezile de scrum... Nu vezi tu că îndărătu-ți e-ntuneric și pustiu!... Și n-auzi cât de sinistru sun-a groapă ș-a sicriu Glasul tinereții duse ș-al iluziilor șterse?... Înțelege că-i zadarnic pe-un mort lacrimi să se verse!... Negreșit, avut-ai zile de noroc și de iubire... Cine n-are-n lumea asta partea lui de fericire? Ai trăit și tu în basme... Te credeai și tu o zână, Ș-așteptai, ca să te fure, vreun făt-frumos să vină, De-ți roteai pe lanul vieții ochii mari și visători, Nu-ntâlneai decât podoabe, fluturi, pajiște și flori! Și când pentru- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruLUPTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruLUPTA.

2 Samuel Capitol 11

... și a fost ucis și Urie, Hetitul. 18 Ioab a trimes un sol să istorisească lui David tot ce se petrecuse în luptă. 19 Și a dat solului următoarea poruncă: ,,Cînd vei isprăvi de istorisit împăratului toate amănuntele luptei, 20 poate că se va mînia și ...

 

Genesa Capitol 30

Genesa Capitol 30 Genesa 29 Genesa Capitol 30 1 Cînd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, și a zis lui Iacov: ,,Dă-mi copii, ori mor!`` 2 Iacov s`a mîniat pe Rahela, și a zis: ,,Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?`` 3 Ea a zis: ,,Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, și să am și eu copii prin ea.`` 4 Și i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; și Iacov s`a culcat cu ea. 5 Bilha a rămas însărcinată, și a născut lui Iacov un fiu. 6 Rahela a zis: ,,Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, și mi -a auzit glasul, și mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat). 7 Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, și a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8 ...

 

Deuteronomul Capitol 20

... este cu tine. 2 La apropierea luptei, preotul să vină și să vorbească poporului. 3 Să le spună: ,,Ascultă, Israele! Voi astăzi sînteți aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se turbure inima, fiți fără teamă, nu vă spăimîntați, nu vă îngroziți dinaintea lor. 4 Căci Domnul, Dumnezeul vostru ... o casă nouă, și nu s`a așezat încă în ea, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să se așeze altul în ea. 6 Cine a sădit o vie, și n`a mîncat încă din ea, să ... a logodit cu o femeie, și n`a luat -o încă, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și s`o ia altul``. 8 Mai marii oștirii să vorbească mai departe poporului, și să spună: ,,Cine este fricos și slab la inimă, să ...

 

1 Samuel Capitol 13

1 Samuel Capitol 13 1 Samuel 12 1 Samuel Capitol 13 1 Saul era în vîrstă de treizeci de ani, cînd a ajuns împărat, și a domnit doi ani peste Israel. 2 Saul și -a ales trei mii de bărbați din Israel: două mii erau cu el la Micmaș și pe muntele Betel, iar o mie erau cu Ionatan la Ghibea lui Beniamin. Pe ceilalți din popor i -a trimes pe fiecare la cortul lui. 3 Ionatan a bătut tabăra Filistenilor care era la Gheba, și Filistenii au auzit lucrul acesta. Saul a pus să sune cu trîmbița prin toată țara, zicînd: ,,Să audă Evreii lucrul acesta!`` 4 Tot Israelul a auzit zicîndu-se: ,,Saul a bătut tabăra Filistenilor, și Israel s`a făcut urît Filistenilor``. Și poporul a fost adunat la Saul în Ghilgal. 5 Filistenii s`au strîns să lupte cu Israel. Aveau o mie de cară și șase mii de călăreți; și poporul acesta era fără număr: ca nisipul depe țărmul mării. Au venit și au tăbărît la Micmaș, la răsărit de Bet-Aven. 6 Bărbații ...

 

1 Samuel Capitol 29

... David: ,,Știu că ești plăcut înaintea mea ca un înger al lui Dumnezeu; dar domnitorii Filistenilor au zis: ,,Să nu se suie cu noi la luptă.`` 10 Astfel, scoală-te dis de dimineață, tu și slujitorii stăpînului tău, cari au venit cu tine; sculați-vă dis de dimineață, și plecați de ...

 

1 Samuel Capitol 31

1 Samuel Capitol 31 1 Samuel 30 1 Samuel Capitol 31 1 Filistenii s`au luptat cu Israel, și bărbații lui Israel au luat -o la fugă dinaintea Filistenilor, și au căzut uciși pe muntele Ghilboa. 2 Filistenii au urmărit pe Saul și pe fiii lui, și au ucis pe Ionatan, Abinadab și Malchișua, fiii lui Saul. 3 Saul a fost prins în toiul luptei; arcașii l-au ajuns și l-au rănit greu. 4 Saul a zis atunci celui ce -i ducea armele: ,,Scoate-ți sabia, și străpunge-mă, ca nu cumva acești netăiați împrejur să vină să mă străpungă și să-și bată joc de mine.`` Cel ce -i ducea armele n`a voit, căci îi era teamă. Și Saul și -a luat sabia, și s`a aruncat în ea. 5 Cel ce ducea armele lui Saul, văzîndu -l mort, s`a aruncat și el în sabia lui, și a murit împreună cu el. 6 Astfel au perit în acelaș timp și în aceeaș zi, Saul și cei trei fii ei lui, cel ce -i purta armele, și toți oamenii lui. 7 Cei ...

 

2 Samuel Capitol 1

2 Samuel Capitol 1 1 Samuel 31 2 Samuel Capitol 1 1 După moartea lui Saul, David, dupăce bătuse pe Amaleciți, se întorsese de două zile la Țiclag. 2 A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul, cu hainele sfîșiate și cu capul presărat cu țărînă. Cînd a ajuns în fața lui David, s`a aruncat cu fața la pămînt, și s`a închinat. 3 David i -a zis: ,,De unde vii?`` Și el i -a răspuns: ,,Am scăpat din tabăra lui Israel.`` 4 David i -a zis: ,,Spune-mi ce s`a întîmplat?`` Și el a răspuns: ,,Poporul a fugit de pe cîmpul de bătaie, și un mare număr de oameni au căzut și au perit; chiar și Saul și fiul său Ionatan, au murit.`` 5 David a zis tînărului care -i aducea aceste vești: ,,De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?`` 6 Și tînărul care -i aducea aceste vești, a răspuns: ,,Am venit din întîmplare pe muntele Ghilboa; și Saul sta rezămat în sulița ...

 

1 Cronici Capitol 5

1 Cronici Capitol 5 1 Cronici 4 1 Cronici Capitol 5 1 Fiii lui Ruben, întîiul născut al lui Israel. -Căci el era întîiul născut, dar, pentru că a spurcat patul tatălui său, dreptul lui de întîi născut a fost dat fiilor lui Iosif, fiul lui Israel; totuș Iosif n`a fost scris în spițele de neam ca întîi născut. 2 Iuda a fost în adevăr puternic printre frații săi, și din el a ieșit un domnitor; dar dreptul de întîi născut este al lui Iosif. 3 Fiii lui Ruben, întîiul născut al lui Israel: Enoh, Palu, Hețron și Carmi. 4 Fiii lui Ioel: Șemaia, fiul său; Gog, fiul său; Șimei, fiul său; 5 Mica, fiul său; Reaia, fiul său; Baal, fiul său; 6 Beera, fiul său, pe care l -a luat rob Tilgat-Pilneser, împăratul Asiriei; el era domnul Rubeniților. - 7 Frații lui Beera, după familiile lor, așa cum sînt înscriși în spițele neamului după neamurile lor: cel dintîi, Ieiel; Zaharia; 8 Bela, fiul lui Azaz, fiul lui Șema, fiul lui Ioel. Bela locuia la Aroer, și pînă la Nebo și la Baal-Meon; 9 la ...

 

1 Cronici Capitol 10

1 Cronici Capitol 10 1 Cronici 9 1 Cronici Capitol 10 1 Filistenii s`au luptat cu Israel, și oamenii lui Israel au luat -o la fugă înaintea Filistenilor și au căzut morți pe muntele Ghilboa. 2 Filistenii au urmărit pe Saul și pe fiii lui, și au ucis pe Ionatan, Abinadab și Malchi-Șua, fiii lui Saul. 3 Învălmășeala luptei a prins și pe Saul; arcașii l-au ajuns și l-au rănit. 4 Saul a zis atunci celui ce -i ducea armele: ,,Scoate-ți sabia, și străpunge-mă cu ea, ca nu cumva să vină acești netăiați împrejur să mă batjocorească.`` Cel ce -i ducea armele n`a voit, căci se temea. Și Saul și -a luat sabia și s`a aruncat în ea. 5 Cel ce ducea armele lui Saul, văzîndu -l mort, s`a aruncat și el în sabia lui, și a murit. 6 Astfel a perit Saul și cei trei fii ai lui, și toată casa lui a perit în acelaș timp. 7 Toți bărbații lui Israel, cari erau în vale, văzînd fuga și văzînd că ...

 

Psalmii Capitol 140

Psalmii Capitol 140 Psalmii 139 Psalmii Capitol 140 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzește-mă de oamenii asupritori, 2 cari cugetă lucruri rele în inima lor, și sînt totdeauna gata să ațîțe războiul! 3 Ei își ascut limba ca un șarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă. - 4 Păzește-mă, Doamne, de mîinile celui rău! Ferește-mă de oamenii asupritori, cari se gîndesc să mă doboare! 5 Niște îngîmfați îmi întind curse și lațuri, pun rețele dealungul drumului, și îmi întind capcane. -(Oprire). 6 Eu zic Domnului: ,,Tu ești Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele! 7 Doamne, Dumnezeule, tăria mîntuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.`` 8 Nu împlini, Doamne, dorințele celui rău, nu lăsa să -i izbutească planurile, ca să nu se fălească! -(Oprire). 9 Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor! 10 Cărbuni aprinși să cadă peste ei! În foc să fie aruncați, în adîncuri, de unde să nu se mai scoale! 11 Omul cu limba mincinoasă nu se întărește pe pămînt, și pe omul asupritor, nenorocirea îl paște și -l duce la pierzanie. 12 ...

 

Isaia Capitol 9

Isaia Capitol 9 Isaia 8 Isaia Capitol 9 1 Totuș întunerecul nu va împărăți vecinic pe pămîntul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară țara lui Zabulon și țara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutul de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor. 2 Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare o lumină. 3 Tu înmulțești poporul, îi dai mari bucurii; și el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriș, cum se veselește la împărțirea prăzii. 4 Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care -i lovea spinarea, nuiaua celui ce -l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian. 5 Căci orice încălțăminte purtată în învălmășala luptei, și orice haină de război tăvălită în sînge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc. 6 Căci un Copil ni s`a născut, un Fiu ni s`a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: ,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. 7 El va face ca domnia ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruLUPTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruLUPTA.

BARICADĂ

BARICÁDĂ , baricade , s . f . Întăritură amenajată dintr - o aglomerare de materiale diferite ( vehicule , arbori , saci cu nisip , bolovani etc . ) pentru întreruperea circulației sau pentru apărare , de obicei în timpul luptelor de

 

CEST

CEST ^2 , CEÁSTĂ , cești , ceste , adj . dem . ( Înv . și reg . ) Acest . [ Gen . - dat . sg . cestui , cestei , gen . - dat . pl . cestor ] CEST ^1 , cesturi , s . n . Mănușă de piele , armată cu plumb și cu fier , de care se serveau atleții din antichitate în luptele

 

COIF

COIF , coifuri , s . n . Acoperământ de metal sau de piele pentru protecția capului , purtat în trecut de unii ostași în timpul

 

DECOLONIZARE

DECOLONIZÁRE , decolonizări , s . f . Acțiunea de a decoloniza și rezultatul ei ; proces social - economic , specific epocii contemporane , care constă în destrămarea sistemului colonial și obținerea independenței de către fostele colonii , consecință a luptei de eliberare națională . - V.

 

DESANT

... DESÁNT , desanturi , s . n . 1. Trupe parașutate sau debarcate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă

 

GROGGY

GROGGY adj . invar . ( Despre boxeri ) Care a pierdut controlul luptei pentru câteva momente în urma loviturilor primite ; p . gener . ( despre sportivi sau echipe sportive ) care este net dominat de adversar . [ Pr . : gróghi ] - Cuv .

 

ICONOCLASM

ICONOCLÁSM s . n . Mișcare socială , politică și religioasă din sec . VIII - IX , în Imperiul Bizantin , care , sub forma luptei împotriva cultului icoanelor , a fost îndreptată împotriva aristocrației laice și

 

PACIFICA

PACIFICÁ , pacífic , vb . I. Tranz . 1. A face să înceteze conflictele armate , luptele etc . , a restabili pacea . 2. ( Rar ) A restabili liniștea sufletească , a aduce împăcarea ; a atenua durerea fizică ; a liniști , a

 

PALESTRĂ

PALÉSTRĂ , palestre , s . f . 1. ( În Grecia și în Roma antică ) Loc special destinat pentru practicarea gimnasticii , luptelor etc . 2. Școală de educație fizică în Atena antică , urmată de băieții în vârstă de 13 - 15 ani , după absolvirea școlii de gramatică și a celei de

 

PICADOR

PICADÓR , picadori , s . m . Persoană care participă la luptele cu tauri , stând călare în arenă , înarmat cu o lance , și împingând taurul spre toreador sau matador ori intervenind când viața acestora este în

 

TACTIC

TÁCTIC , - Ă , tactici , - ce s . f . , adj . I. S . f . 1. Parte componentă a artei militare care se ocupă de studiul , organizarea , pregătirea și ducerea luptei pentru a îndeplini cu maximum de eficacitate scopurile fixate . 2. Știința de a determina , pentru o perioadă relativ scurtă , linia de conduită a unei mișcări sociale sau a unui partid politic , în funcție de împrejurările social - politice din acea perioadă și pentru realizarea unui obiectiv fundamental . II. Adj . Care ține de tactică ( I ) , privitor la tactică ; conform cu o anumită

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...