Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VALE, GÂRLĂ, AFLUENT, CURS, DIFLUENȚĂ, LUNCĂ, PUHOI, RĂGĂLIE, VOLUBIL, ÎNNĂMOLI, ȘIROI ... Mai multe din DEX...

CURGĂTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CURGĂTÓR, -OÁRE, curgători, -oare, adj. 1. (Despre ape) Care curge necontenit. 2. Fig. (Despre vorbire, frază, stil) Cu debit bogat, ușor și plăcut; fluent; cursiv. 3. (Înv.; despre an, lună) Curent (I 2). - Curge + suf. -ător.

Sursa : DEX '98

 

Curgătorstătător

Sursa : antonime

 

CURGĂTÓR adj. (pop.) mergător. (Apă \~oare.)

Sursa : sinonime

 

CURGĂTÓR adj. v. actual, contemporan, curent, fluent, prezent.

Sursa : sinonime

 

curgătór adj. m., pl. curgătóri; f. sg. și pl. curgătoáre

Sursa : ortografic

 

CURGĂT//ÓR^2 \~oáre (\~óri, \~oáre) 1) (despre ape) Care curge necontenit; care nu este stătătoare. 2) fig. (despre vorbire, stil) Care se caracterizează prin lipsă de efort; care se desfășoară natural și fluent; cursiv. /a curge + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

CURGĂTÓR^1 adv. (despre felul de a vorbi) Ușor, fără efort. A vorbi \~. /a curge + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCURGĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruCURGĂTOR.

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu Dlui Grigorie Alexandrescu de Alecu Donici La hărăzirea fabulei "Râul și heleșteul" Nici gândeam ca pentru versuri să iau în mână condei, Când țintirea-mi aici este la un altfel de idei, Care nu cer epistole, nici fabule de glumit, Ci protesturi, reclamații dreptului de sprijinit.* Dar dorita întâlnire-ți mă făcu să stau un ceas, Și din cuprinsul Temidei să mă cațăr pe Parnas. Rodul astei întreprinderi e fabula ce-ți închin, Scrisă cu o grabă mare, într-un stil nu prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și sama-ți va fi mai grea, Când din orice întâmplare a-l părăsi tu vei vrea. Toți poeții cearcă-n lume feluri de nemulțumiri, Dar din ele scânteiază cele mai vie simțiri. Ațâțați de-mpotrivire ei se luptă ne-ncetat, Și ...

 

Anton Pann - Scumpul

... Anton Pann - Scumpul Scumpul de Anton Pann Peste un râu foarte mare Și repede curgător Vrând să treacă oarecare Scump, de argint iubitor, Mergând pe pod, cum să pare, Unde-a călcat, n-a văzut, C ...

 

Duiliu Zamfirescu - Că poate-atunci...

Duiliu Zamfirescu - Că poate-atunci... Că poate-atunci... de Duiliu Zamfirescu Răsare luna palidă pe dealuri, Pe văi se lasă bruma argintie: Erau atuncea alte idealuri Ce niciodată n-au să mai revie. O tu, ce tremuri, apă curgătoare, Pe prundul gîrlei din pustietate Întinde-ți brațul dorului ce moare Și unda rece buzelor curate. Și du-mă dus cît ține-n zări cîmpia: Voiesc să dorm în brazdele cu soare, Pe unde cîntă vara ciocîrlia Și umblă trista straja de cucoare. Că poate-atuncea, din fund de bărăganuri, S-ajungă noaptea chiotele firii Pe nesfârșita curgere de lanuri În preajma sură a nemărginirii. Atuncea eu lega-mă-voi în gînduri Din noi, și-oi rupe vraja de morminte, Spre-a mai gusta, în somn de patru scînduri, Înduioșarea ținerii-de-minte. (1897-

 

Duiliu Zamfirescu - Ofelia

Duiliu Zamfirescu - Ofelia Ofelia de Duiliu Zamfirescu Pe cap cu veștedă cunună, Cu ochii mari sub gene plînse, Cu brațele de sine strînse, Privește, mută, către lună, Salcîmii, prinși ca de fiori, Au nins pe apa de pe prund, Încununînd cu albe flori Icoana stelelor din fund. Dar iat-o, a ajuns la rîu; În juru-i rochia și-o strînge, Dintr-un salcîm un ramur frînge Și floarea și-o anină-n brîu. Apoi, pe apa curgătoare, Cu fața către cer senin Și-ntinde brațele și moare: Suflet, în lumea lui, străin. Pe sub frunzișul înverzit, Sub bolți feerice de stele, În cîntece de păsărele, Convoiul trece liniștit. În lungul vremii, călător, El se tot duce și se duce, Căci moartă-i moarta din amor: Nici țintirim, nici semn de cruce. (

 

Gheorghe Asachi - Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă

Gheorghe Asachi - Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă de Gheorghe Asachi Omul cu năluci viază, Lăsând lucrul cel vădit, Numai umbra sa vânează, Precum cânele au pățit. Acel câne dineoare Pist-o apă curgătoare Trecea cu pripire-n not, Țiind o friptură-n bot. Când în apă deodată Alt-asemene-i s-arată. Cânelul atunci să pare C-acea porție-i mai mare; Deci vânându-i umbra-n apă Nu numai că lucrul scapă, Ci când botul au căscat Puțin di nu s-au-necat, Încât cu nimic din val Teafăr abia scapă-n

 

Gheorghe Asachi - Jijia

... Este-un lac, ca marea-ntins,     De muncei umbroși încins.     Nici un rîu din sînul lor     Nu revars-a sale ape,     Cu nutrețul curgător     Acel lac ca să-l adape,     Ci din fund nemăsurat     Lacul crește nencetat.     Acel lac, cînd este lin     De vînt unda-i nu se-ncreață ...

 

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase"

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase" „Răzbunarea lui Anastaseâ€� de Ion Luca Caragiale Acesta e titlul povestirii istorice pe care d. Ciru Oeconomu [1] a publicat-o zilele trecute. O analiză critică amănunțită nu poate încăpea în cadrul nostru; noi trebuie să ne mărginim a ne arăta numai în linii generale impresia ce ne-a făcut-o citirea acestei lucrări. Autorul, ocupându-se mai demult cu studiul așezămintelor juridice de pe vremea marelui Teodosiu, a fost atras de farmecul acelei epoce așa de frământate în urma cuceririi dreptului de dominare în statul roman de cătră religia creștină. Cercetările juridice l-au îndemnat să penetreze și-n domenul celor istorice, și farmecul acestora a inspirat jurisconsultului povestirea ce ne prezintă. În scurt, este istoria unui tânăr pribeag, de cea mai joasă proveniență, care, din depărtările vastei împărății, vine cu un băț în mână și cu o traistă-n spinare în marea cetate romano-creștină, să-și caute și el, ca alți mulți, norocul. Și îl și găsește, ca toți acei ce știu bine să rabde și pot să-ndrăznească mult. Norocul îl ia de mână și-l duce pe ...

 

Vasile Alecsandri - Dragoș (Vasile Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Dragoş (Vasile Alecsandri) Dragoș [1] de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Dragoș, mândru ca un soare, A plecat la vânătoare. Ghioaga și săgeata lui Fac pustiul codrului! Cerbul moare, urșii per Și vulturii cad din cer... Iată că-ntr-o dumbrăvioară El zărește-o căprioară, Fiară blândă de la munte, Cu steluță albă-n frunte Și cornițe subțirele Și copite sprintenele. Căprioara cum îl simte Lasă locurile strimte, Fuge, saltă, zboară, pere, Ca un vis, ca o părere; Iară Dragoș înfocat O gonește nencetat. Zi de vară cât de lungă, Vânătorul o alungă, Ș-amândoi se perd de vii În codri merei pustii! II Iată, mări, că deodată O poiană se arată, Înverzită, înflorită Și de lume tăinuită. Iar pe iarbă-n poieniță Cântă-o albă copiliță, Cu ochi dulci, dismierdători Și cu sânul plin de flori. Căprioara, cât o vede, Zboară vesel, se răpede Și îi cade la picioare Pe-un covor de lăcrimioare. Cât viteazul o zărește, Pe loc stă și se uimește! Uită blânda căprioară Și săgeata ce omoară! Uită draga vânătoare, Uită lumea de sub soare! III „Copiliță! zice el Rezemat ...

 

Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareș

Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareş Visul lui Petru Rareș [1] de Vasile Alecsandri Legendă [2] I Jos în vale, pe Bârlad, Lâng-a Docolinei [3] vad, Nimerit-au, poposit-au Și de noapte tăbărât-au Zece care mocănești Cu boi albi fălcienești. De tot carul zece boi, Înjugați doi câte doi; Boi cu coarne ascuțite Și copite potcovite, Boi de frunte și mânați De flăcăi toți înarmați. Iar în care ce avut, Ce merinde-s de vândut? Pești de apă curgătoare Și de apă stătătoare. Cu năvodul pescuiți Și cu undița undiți. Dar merindele-s în cui? A lui Petrea Majălui, Care-i om de omenie Ș-ar fi bun chiar de domnie Dac-ar pune Dumnezeu Tot omul la locul său! Iată-l colo jos lungit, Într-o burcă [4] învălit, Lângă focul de nuiele, Unde ard, jupiți de pele, Patru miei de la Ispas Pentru prânzul de popas. Focul pâlpâie mereu, Roș ca limba unui zmeu; Și pe culmea luminată Și prin tabăra-așezată Se văd boii la un loc, Țintind ochii lor spre foc. Ard nuielele trăsnind, Crește para scânteind. Împregiuru-i, ca o roată, Șede argățimea toată: Numai Petrea nu- ...

 

Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821

Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821 Moldova la anul 1821 de Vasile Bob-Fabian Informații despre această ediție Publicată în Foaie pentru minte, inimă și literatură (1839) S-au întors mașina lumei, s-au întors cu capu-n gios Și merg toate dimpotrivă anapoda și pe dos, Soarele d-acum răsare dimineața la apus Și apune despre sară cătră răsărit în sus. Apele schimbîndu-și cursul dau, se-ntoarcă înapoi Ca să bată fără milă cu izvoarele război ; S-au smintit să vede firea lucrurilor ce la vale Aflîndu-se din vecie, urma pravilelor sale. Ș-au schimbat se vede încă și limbele graiul lor ; Că totuna va să zică di mă sui sau mă pogor. Toate pîn' acuma cîte se părea cu neputință Ieșind astăzi la ivală, vor putea avè credință ; Vreme multă n-a să treacă, ș-a ara plugul pe mare La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare ; Ce-a să zic-atunci pescariul, cînd în ape curgătoare Îi va prinde mreja vulturi și dihanii zburătoare ; Ce-a să zică vînătorul, cînd în loc de turturele Nevăzînd nici cîmp, nici codru, va pușca zodii și ...

 

Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului

Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să se coboare-ntr-o fântână. Se tânguise tuturor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCURGĂTOR

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruCURGĂTOR.

Leviticul Capitol 14

Leviticul Capitol 14 Leviticul 13 Leviticul Capitol 14 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Iată care va fi legea cu privire la cel lepros, în ziua curățirii lui. Să -l aducă înaintea preotului. 3 Preotul să iasă afară din tabără, și să cerceteze pe cel lepros. Dacă leprosul este tămăduit de rana leprei, 4 preotul să poruncească să se ia, pentru cel ce trebuie curățit, două păsări vii și curate, lemn de cedru, cărmîz și isop. 5 Preotul să poruncească să se junghie una din aceste păsări într`un vas de pămînt, în apă curgătoare. 6 Să ia pasărea cea vie, lemnul de cedru, cărmîzul și isopul, și să le moaie, împreună cu pasărea cea vie, în sîngele păsării junghiate în apa curgătoare. 7 Să stropească de șapte ori pe cel ce trebuie curățit de lepră. Apoi să -l declare curat, și să dea drumul păsării celei vii pe cîmp. 8 Cel ce se curățește, trebuie să-și spele hainele, să-și radă tot părul, și să se scalde în apă; și va fi curat. În urmă va putea să intre în tabără, dar să rămînă șapte zile afară din cort. ...

 

Leviticul Capitol 15

Leviticul Capitol 15 Leviticul 14 Leviticul Capitol 15 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Vorbiți copiilor lui Israel, și spuneți-le: ,Orice om care are o scurgere din trupul lui, prin chiar faptul acesta este necurat. 3 Din pricina scurgerii lui este necurat: fie că trupul lui lasă să se facă scurgerea, fie că o oprește, este necurat. 4 Orice pat în care se va culca, va fi necurat; și orice lucru pe care va ședea, va fi necurat. 5 Cine se va atinge de patul lui, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 6 Cine va ședea pe lucrul pe care a șezut el, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și să fie necurat pînă seara. 7 Cine se va atinge de trupul lui, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 8 Dacă omul acela scuipă pe un om curat, acesta să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 9 Ori ce șea pe care va călări el, va ...

 

Ieremia Capitol 18

Ieremia Capitol 18 Ieremia 17 Ieremia Capitol 18 1 Cuvîntul vorbit de Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2 ,,Scoală-te și pogoară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!`` 3 Cînd m`am pogorît în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4 Vasul pe care -l făcea n`a izbutit, -cum se întîmplă cu lutul în mîna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i -a plăcut lui să -l facă. 5 Și Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 6 ,,Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mîna olarului, așa sînteți voi în mîna Mea, casă a lui Israel! 7 Deodată zic despre un neam, despre o împărăție, că -l voi smulge, că -l voi surpa, și că -l voi nimici. 8 dar dacă neamul acesta, despre care am vorbit astfel, se întoarce dela răutatea lui, atunci și Mie Îmi pare rău de răul pe care Îmi pusesem în gînd să i -l fac. 9 Tot așa însă, deodată zic despre ...

 

Amos Capitol 5

Amos Capitol 5 Amos 4 Amos Capitol 5 1 Ascultați cuvîntul acesta, cîntecul acesta de jale, pe care -l fac pentru voi, casa lui Israel! 2 ,,A căzut și nu se va mai scula, fecioara lui Israel; stă trîntită la pămînt, și nimeni n`o ridică. 3 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: cetatea care scotea la luptă o mie de oameni, nu va rămînea decît cu o sută, și cea care scotea o sută de oameni, nu va mai rămînea decît cu zece, din casa lui Israel.`` 4 Căci așa vorbește Domnul către casa lui Israel: ,,Căutați-Mă, și veți trăi! 5 Nu căutați Betelul, nu vă duceți la Ghilgal, și nu treceți la Beer-Șeba. Căci Ghilgalul va fi dus în robie, și Betelul va fi nimicit. 6 Căutați pe Domnul, și veți trăi! Temeți-vă ca nu cumva să apuce ca un foc casa lui Iosif, și focul acesta s`o mistuie, fără să fie cineva la Betel ca să -l stingă, 7 voi cari prefaceți dreptul în pelin, și călcați dreptatea în picioare! 8 El a făcut Cloșca cu pui și Orionul, El preface întunerecul în zori, iar ziua în noapte neagră; ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCURGĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentruCURGĂTOR.

VALE

VÁLE , văi , s . f . 1. Depresiune , adâncitură de teren alungită , străbătută ( permanent sau vremelnic ) de o apă curgătoare ; regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur ( și udată de o apă curgătoare ) . 2. ( Reg . ) Apă curgătoare ; albia unei ape

 

GÂRLĂ

GÂRLĂ , gârle , s . f . 1. Apă curgătoare ( mai mică ) ; braț al unei ape curgătoare . 2. Depresiune alungită ( și sinuoasă ) aflată în lunca unei ape curgătoare și care , acoperită de apă , leagă de obicei un râu de lacurile sau de bălțile din jurul

 

AFLUENT

AFLUÉNT , afluenți , s . m . Nume dat unei ape curgătoare secundare , considerată în raport cu apa curgătoare mai mare în care se varsă . [ Pr . : - flu -

 

CURS

CURS ^2 , cursuri , s . n . 1. Expunere , predare a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri ; p . ext . oră sau totalitatea orelor de program destinate acestei expuneri . 2. Ciclu de lecții tipărite , șapirografiate sau dactilografiate în volum ( și servind ca manual ) . CURS ^1 , cursuri , s . n . I. 1. Mișcare a unei ape curgătoare în direcția pantei ; p . ext . albia , întinderea sau direcția unei ape curgătoare . 2. ( Înv . ) Mers ( repede ) . II. Fig . 1. Trecere , durată , interval ( de timp ) . 2. Desfășurare , mers , direcție a unor evenimente . III. Preț sau cost , la un moment dat , al unei hârtii de valoare în raport cu altă hârtie de

 

DIFLUENȚĂ

DIFLUÉNȚĂ , difluențe , s . f . Împărțire a cursului unei ape curgătoare în două brațe , la vărsarea ei în altă apă curgătoare . [ Pr . : - flu -

 

LUNCĂ

LÚNCĂ , lunci , s . f . 1. Șes de - a lungul unei ape curgătoare caracterizat prin soluri aluvionare și prin vegetație specifică ; regiune inundabilă a unei văi . 2. Pădure formată din sălcii , răchită , anini , plopi etc . pe malurile unei ape curgătoare ;

 

PUHOI

PUHOÍ^2 , pers . 3 puhoiește , vb . IV. Intranz . ( Despre ape curgătoare sau de ploaie ) A curge în cantitate mare , cu repeziciune și forță ; a se revărsa cu putere , a inunda . PUHÓI^1 , puhoaie , s . n . Cantitate mare de apă care curge cu repeziciune și forță ; apă curgătoare umflată de ploi , care se revarsă cu forță ;

 

RĂGĂLIE

RĂGĂLÍE , răgălii , s . f . ( Reg . ) Îngrămădire de rădăcini noduroase de plante sau de arbori pe malul apelor curgătoare , care servește ca ascunzătoare pentru pești ; p . gener . îngrămădire de lemne , bușteni , crengi etc . aduse de apă și oprite la cotitura unei ape curgătoare , formând un fel de

 

VOLUBIL

... VOLÚBIL , - Ă , volubili , - e , adj . 1. Care are ușurință și rapiditate în vorbire , care dispune de un debit verbal bogat , curgător și rapid ; fluent , curgător , locvace ; ( despre manifestări ale oamenilor ) mobil ; prompt ; spontan . 2. ( Despre unele plante ) Care își înfășoară tulpina mlădioasă în jurul unui arac , al unei sfori etc ...

 

ÎNNĂMOLI

ÎNNĂMOLÍ , înnămolesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) înfunda în nămol ; a ( se ) murdări de nămol . 2. Refl . ( Despre albia unei ape curgătoare ) A se împotmoli , a se îngusta din cauza aluviunilor . [ Var . : înnomolí vb . IV ] - În +

 

ȘIROI

ȘIROÍ^2 , pers . 3 șiroiește , vb . IV. Intranz . 1. ( Despre ape ; p . ext . despre alte lichide ) A curge sau a se prelinge în șiroaie . 2. ( Despre ape curgătoare ) A curge repede ( și abundent ) . ȘIRÓI^1 , șiroaie , s . n . 1. Șuviță ( abundentă ) de lichid care curge sau se prelinge de undeva . 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile înclinate ( în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor ) ; șuvoi . - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...