Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CURGE

  Vezi și:CURGĂTOR, ȘIROI, CURSĂ, SCURGE, ȚÂRÂI, GÂLGÂI, OBIALĂ, PUHOI, ÎNSÂNGERA, ȘIPOT, ȚURȚUR ... Mai multe din DEX...

CURS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CURS^1, cursuri, s.n. I. 1. Mișcare a unei ape curgătoare în direcția pantei; p. ext. albia, întinderea sau direcția unei ape curgătoare. 2. (Înv.) Mers (repede). II. Fig. 1. Trecere, durată, interval (de timp). * Loc. prep. În cursul... = în timpul cât durează ceva. În curs de... = în timp de... 2. Desfășurare, mers, direcție a unor evenimente. * Expr. A da curs unei cereri = a lua în considerare, a rezolva o cerere. III. Preț sau cost, la un moment dat, al unei hârtii de valoare în raport cu altă hârtie de valoare. * Cursul acțiunilor = prețul la care se vând și se cumpără acțiunile la un moment dat. Cursul bursei = prețul la care este cotată la un moment dat, la bursă, o hârtie de valoare, o valută străină etc. ** Putere de circulație a unei monede. - Lat. cursus (cu unele sensuri după fr. cours).

Sursa : DEX '98

 

CURS^2, cursuri, s.n. 1. Expunere, predare a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri; p. ext. oră sau totalitatea orelor de program destinate acestei expuneri. 2. Ciclu de lecții tipărite, șapirografiate sau dactilografiate în volum (și servind ca manual). - Din fr. cours.

Sursa : DEX '98

 

CURS^2 s. n. 1. preț variabil, stabilit la bursă, cu care se cumpără și se vând valutele și hârtiile de valoare. 2. preț al unității monetare dintr-o țară, exprimat în unitățile bănești ale altei țări. o în ?l = pe perioada; a da ~ unei cereri = a rezolva o cerere. (< lat. cursus, fr. cours)

Sursa : neoficial

 

CURS^1 s. n. 1. ciclu de lecții sau prelegeri ținute la o catedră de învățământ superior. 2. volum care reuneşte un asemenea ciclu. (< fr. cours)

Sursa : neoficial

 

CURS s. v. alergare, cursă.

Sursa : sinonime

 

CURS s. 1. v. prelegere. 2. v. oră.

Sursa : sinonime

 

CURS s. 1. (GEOGR.) curent, (înv. și reg.) scursură, (reg.) scurs, scursoare, (înv.) cursoare. (\~ul apei.) 2. v. albie. 3. interval, răstimp, timp, vreme, (înv.) diastimă. (În \~ de un veac.) 4. v. evoluție. 5. direcție. (Un \~ neașteptat al evenimentelor.) 6. (EC. POL.) valoare. (\~ul dolarului.) 7. (EC. POL.) rată. (\~ul schimbului.)

Sursa : sinonime

 

curs (curgere, mers, expunere) s. n., pl. cúrsuri

Sursa : ortografic

 

CURS^2 \~uri n. 1) Expunere a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri. 2) Totalitatea orelor de program destinate acestei expuneri. 3) Carte cuprinzând un ciclu de lecții sau prelegeri. 4) la pl. Formă de învățământ (ridicare a calificării, reprofilare etc.) de scurtă durată. \~uri serale. /cours

Sursa : NODEX

 

CURS^1 \~uri n. 1) Mișcare a unei ape curgătoare în direcția pantei. 2) Întindere a unei ape de la izvoare până la vărsare. \~ul inferior. \~ul superior. 3) fig. Interval, durată de timp. * În \~ de... în timp de... 4) Desfășurare a unui eveniment. În \~ul pregătirilor... * Lucrări în \~ lucrări care se înfăptuiesc. A da \~ unei cereri a înainta cererea spre rezolvare. 5) fin. Prețul care se stabileşte la bursă (pentru valută, hârtii de valoare, polițe etc.). 6) fin. Prețul unei unități bănești străine, exprimat în unități bănești naționale. /<lat. cursus, fr. cours

Sursa : NODEX

 

CURS s.n. I. 1. Expunere, predare a unei materii, făcută la o catedră de învățământ superior sau forma unui ciclu de lecții sau prelegeri; (p. ext.) oră sau totalitatea orelor de program afectate acestei expuneri. 2. Volum care reuneşte un ciclu de lecții sau de prelegeri. II. Preț al unității bănești dintr-o țară, exprimat în unitățile bănești din celelalte țări; preț variabil, stabilit la bursă, pentru valută, hârtii de valoare etc. [Cf. lat. cursus, fr. cours].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCURS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 520 pentruCURS.

Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniștit

Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniştit Curgea Siretul liniștit de Duiliu Zamfirescu Trecuse toamna gînditoare Pe rîpi, prin garduri, peste vii, Și închinase toate celea Aceleiași melancolii. Departe, pe întinse șesuri, Curgea Siretul liniștit, Sub zbor de pasări călătoare Călătorind spre răsărit. Înaltă, mișcătoare dungă, Ce-abia te vezi pe cer senin, Cîte speranțe zbor cu tine Ce primăvara nu mai vin ! O umbră goală, trecătoare, Viața noastră pe pămînt ! O pasăre ce pleacă toamna Descurajată, fără cînt, Și nu mai vine, nu mai vine, Căci tinerețea-i o poveste Pe care noi o știm c-a fost, Dar niciodată-o știm cînd este. O toamnă, scumpa mea suroră, Te-ai dus și tu, ca orice bine, Și noi rămas-am să te plîngem Cu alți nenorociți ca mine. Eu m-am deprins de mult cu toate, Și trist, în sufletu-mi m-am strîns, Dar viața e așa de crudă Încît și astăzi încă-am plîns: O amintire de durere, Un biet amor ne-mpărtăsit Ce ca și toamna, ca și toate, S-a dus și nu a mai venit. Și care azi, sub umbra tristă A tinereții apunînd, Mi- ...

 

Alexandru Vlahuță - Cum curge vremea...

... Alexandru Vlahuţă - Cum curge vremea... Cum curge vremea... de Alexandru Vlahuță Cum curge vremea și ne-ngroapă! Ia vezi ce mare te făcuși: Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Când te pierdeam printre păpuși; Când te dam ...

 

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei şi ursitorile Povestea Dochiei și ursitorile de Mihai Eminescu Crește iarba, mări, iară, Bătută de vânt de vară Unde mi-i pădurea rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure Nu s-atinse vro secure. Cât de naltu-i, cât de mare, Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși, Ci-i rariște de brazi Și un ochi voios de iaz Și doi tei ca niște frați, La tulpină depărtați, La vârfuri amestecați. Iar la umbra celor tei Mi s-arată un bordei, Frunza cade de pe ei Scuturată, resfirată, Pe cărare aruncată. Iar pe prispă, singurea, Văduvioară tinerea, C-un picior îmi legăna Copilaș înfășățel, Ce îi râde frumușel. Și cum codrul se frământă, Ea își cântă, ea-și descântă, Legănând dintr-un picior Îi zicea încetișor: ­ Nani, nani, puișor, Nani, nani, copilaș, O poveste spune-ț-aș, O poveste drăgălașă, Ca să-mi crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea, Cu mii ...

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

... evantalii de păun. Și cum robii vin să cânte din cimbal și din chitară, Pentaur ridică vocea, și pe harpa lui de bard Epopeea strălucită curge falnică și clară, Întrecându-se-n căldură cu privirile ce-i ard. ,,Sub Ateș căzut în cursă, maiestatea-sa se luptă, Părăsit de toți oștenii ... asurzitor. De sub roți, de sub copite, de sub spada ce se frânge Printre coaste sfărâmate unde fierul s-a vârât, Izvorăște, sare, curge, un întreg potop de sânge Și-un morman cumplit de leșuri umple câmpul mohorât. Șetasar, Șirab, Patasa, peste câmpii păduratici, Căutându-și mântuirea, fug de ...

 

Constantin Stamati - Țăranii și pâraiele

Constantin Stamati - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu cei ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Țăranii și pâraiele

Ivan Andreievici Krâlov - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu ...

 

Mihai Eminescu - Am pus sofa la fereastă...

... strălucitoare ­ Mândra capu-n mâni și-ascunde. Și-apoi și-l ascunde-n perini, Într-un colț al sofei roșii; Aurul moale se desface, Curge pe grumazul alb. Și de ce-și ascunde fața Dulce, jună, fericită, ­ Oh, ar vrea să râdă de bucurie Fără ca s-o văd ...

 

Vasile Cârlova - Marșul

... de omor ;     Dar atunci a voastră mînă     Pe ei fie mai blajină,     Dîndu-le și ajutor. Vitejia și răbdarea aici încă moștenesc, Încă curge pîntre vine acel sînge strămoșesc,     Ce la vreme se arată,     De nu piere niciodată,     Ca un dar dumnezeiesc. Pe cîmpia rumânească o tăcere pînă cînd ... dulce mie ! Steagul fîlfîie în vînt, Armele lucesc veriunde, slava iese din mormînt,     Tinerimea îndrăzneață,     Mîndră, falnică, măreață,     Ușor calcă pre pămînt. Lacrămă de bucurie, curge, curge ne-ncetat ! Veacuri sînt de cînd ascunsă p-al meu sînt tu n-ai picat !     Arma iată că lucește,     Slava iată că zîmbește,     Corbul iată ...

 

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

... l-au învățat și pe care îl găsesc mai sonor și mai apt de a se exprima, cum o fac și eu ?... Viața curge ca un fluviu imens și noi suntem viața. Imensul fluviu are însă două maluri și mulți dintre cei ce ne-a aruncat întîmplarea ... nu întinde o punte, nimenea nu se întreabă că cernutul mărunt de pulbere și de nisip, că rostogolitul pietriș care face albia rîului peste care curge nepăsătoare sonora melodie a apei care merge aiurea și se depărtează necontenit de noi l-a adus de cine știe unde ... simt decît înfățișarea firului de nisip și a cimentului întîmplător care m-a făcut un tot. Iubesc dar albia peste care curge vremea, iubesc patul unde m-am aciuiat, iubesc firul de nisip care m-a legat pe vecie cu celelalte tovarășe... Aceste sunt gîndurile ...

 

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului

... D-un oraș ce a domnit; O gârliță-ncoaci desparte Un crâng foarte-nveselit. Acolo am eu cășcioară Pe un vârf de delișor; Curge-n vale-i o apșoară Murmurând încetișor. În potrivă zmăltuite Dealuri altele se văd, Ș-în vălcelile-nflorite Miei pasc, alerg, se joc, șăd. Lăsând ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Vedenia

Ştefan Octavian Iosif - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCURS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 96 pentruCURS.

Ieremia Capitol 9

Ieremia Capitol 9 Ieremia 8 Ieremia Capitol 9 1 ,,O! de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrămi, aș plînge zi și noapte pe morții fiicei poporului meu! 2 O! dac`aș avea un han de călători în pustie, aș părăsi pe poporul meu, și m`aș depărta de el! Căci toți sînt niște preacurvari și o ceată de mișei.`` - 3 ,,Au limba întinsă ca un arc și aruncă minciuna; și nu prin adevăr sînt ei puternici în țară; căci merg din răutate în răutate, și nu Mă cunosc, zice Domnul.`` 4 ,,Fiecare să se păzească de prietenul lui, și să nu se încreadă în niciunul din frații săi; căci orice frate caută să înșele, și orice prieten umblă cu bîrfeli. 5 Se trag pe sfoară unii pe alții, și nu spun adevărul; își deprind limba să mintă, și se trudesc să facă rău.`` - 6 ,,Locuința ta este în mijlocul fățărniciei, și, de fățarnici ce sînt, nu vor să Mă cunoască, -zice Domnul.`` - 7 ,,De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor: ,Iată, îi voi topi în cuptor, și îi voi încerca. Căci cum aș putea să mă port altfel cu fiica ...

 

Ezechiel Capitol 47

... a adus înapoi, iată că pe malul rîului erau o mulțime de copaci pe amîndouă părțile. 8 El mi -a zis: ,,Apa aceasta curge spre ținutul de răsărit, se pogoară în cîmpie, și se varsă în marea și vărsîndu-se în mare, apele mării se vor vindeca. 9 Orice ...

 

Exodul Capitol 3

... izbăvesc din mîna Egiptenilor, și să -l scot din țara aceasta și să -l duc într -o țară bună și întinsă, într`o țară unde curge lapte și miere, și anume, în locurile, pe cari le locuiesc Cananiții, Hetiții, Amoriții, Fereziții, Heviții și Iebusiții. 9 Iată că strigătele Israeliților au ajuns ... am zis: ,Vă voi scoate din suferința Egiptului, și vă voi duce în țara Cananiților, Hetiților, Amoriților, Fereziților, Heviților și Iebusiților, într`o țară unde curge lapte și miere.` 18 Ei vor asculta de glasul tău; și te vei duce, tu și bătrînii lui Israel, la împăratul Egiptului, și îi veți ...

 

Deuteronomul Capitol 7

Deuteronomul Capitol 7 Deuteronomul 6 Deuteronomul Capitol 7 1 Cînd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în țara în care vei intra și o vei lua în stăpînire, și va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiți, pe Ghirgasiți, pe Amoriți, pe Cananiți, pe Fereziți, pe Heviți și pe Iebusiți, șapte neamuri mai mari la număr și mai puternice decît tine; 2 cînd Domnul, Dumnezeul tău, ți le va da în mîni, și le vei bate, să le nimicești cu desăvîrșire, să nu închei legămînt cu ele, și să n`ai milă de ele. 3 Să nu te încuscrești cu popoarele acestea, să nu măriți pe fetele tale după fiii lor, și să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi; 4 căci ar abate dela Mine pe fiii tăi, și ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S`ar aprinde de mînie împotriva voastră și te-ar nimici îndată. 5 Dimpotrivă, iată cum să vă purtați cu ele: să le surpați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești, să le tăiați pomii închinați dumnezeilor lor și să ardeți în foc chipurile lor cioplite. 6 Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău ...

 

Deuteronomul Capitol 26

... cu semne și minuni. 9 El ne -a adus în locul acesta, și ne -a dat țara aceasta, țară în care curge lapte și miere. 10 Acum iată, aduc cele dintîi roade din rodurile pămîntului pe care mi l-ai dat Tu, Doamne!`` Să le pui înaintea ... din ceruri, și binecuvintează pe poporul Tău Israel, și țara pe care ne-ai dat -o, cum ai jurat părinților noștri, țara aceasta în care curge lapte și miere.`` 16 Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți poruncește să împlinești legile și poruncile acestea; să le păzești și să le împlinești din toată ...

 

1 Samuel Capitol 22

1 Samuel Capitol 22 1 Samuel 21 1 Samuel Capitol 22 1 David a plecat de acolo, și a scăpat în peștera Adulam. Frații lui și toată casa tatălui său au aflat, și s`au pogorît la el. 2 Toți ceice se aflau în nevoie, cari aveau datorii, sau cari era nemulțămiți, s`au strîns la el, și el a ajuns căpetenia lor. Astfel, s`au unit cu el aproape patru sute de oameni. 3 De acolo David s`a dus la Mițpe în țara Moabului. El a zis împăratului Moabului: ,,Dă voie, te rog, tatălui meu și mamei mele să vină la voi, pînă voi ști ce va face Dumnezeu cu mine.`` 4 Și i -a adus înaintea împăratului Moabului, și au locuit cu el în tot timpul cît a stat David în cetățuie. 5 Proorocul Gad a zis lui David: ,,Nu ședea în cetățuie, ci du-te, și intră în țara lui Iuda.`` Și David a plecat și a ajuns la pădurea Heret. 6 Saul a aflat că David și oamenii lui au fost descoperiți. ...

 

Proverbele Capitol 1

Proverbele Capitol 1 Psalmii 150 Proverbele Capitol 1 1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, 2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții; 3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire; 4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tînărului cunoștință și chibzuință, - 5 să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta iscusință- 6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tîlc. 7 Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura. 8 Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău, și nu lepăda îndrumările mamei tale! 9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, și un lanț de aur la gîtul tău. 10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! 11 Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; 12 haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; 13 vom găsi tot felul de ...

 

Proverbele Capitol 12

Proverbele Capitol 12 Proverbele 11 Proverbele Capitol 12 1 Cine iubește certarea, iubește știința; dar cine urăște mustrarea, este prost. - 2 Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul osîndește pe cel plin de răutate. 3 Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. - 4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. - 5 Gîndurile celor neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înșelăciune. - 6 Cuvintele celor răi sînt niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește. - 7 Cei răi sînt răsturnați, și nu mai sînt, dar casa celor neprihăniți rămîne în picioare! - 8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este disprețuit. - 9 Mai bine să fii într`o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n`ai ce mînca. - 10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - 12 Cel rău poftește ...

 

Proverbele Capitol 18

... disprețul; și odată cu rușinea, vine și ocara. - 4 Cuvintele gurii unui om sînt ca niște ape adînci; izvorul înțelepciunii este ca un șivoi care curge într`una. - 5 Nu este bine să ai în vedere fața celui rău, ca să nedreptățești pe cel neprihănit la judecată. - 6 Vorbele nebunului aduc ...

 

Proverbele Capitol 22

Proverbele Capitol 22 Proverbele 21 Proverbele Capitol 22 1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. - 2 Bogatul și săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut și pe unul și pe altul. - 3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. - 4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața. - 5 Spini și curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele. - 6 Învață pe copil calea pe care trebuie s`o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - 7 Bogatul stăpînește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - 8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, și nuiaua nelegiuirii lui este gata. - 9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. 10 Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta. - 11 Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. - 12 Ochii Domnului păzesc pe cel ...

 

Proverbele Capitol 29

Proverbele Capitol 29 Proverbele 28 Proverbele Capitol 29 1 Un om care se împotrivește tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată și fără leac. - 2 Cînd se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpînește cel rău, poporul geme. - 3 Cine iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea. - 4 Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește. - 5 Cine lingușește pe aproapele său, îi întinde un laț supt pașii lui. - 6 În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie și se bucură. - 7 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s`o priceapă. - 8 Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mînia. - 9 Cînd se ceartă un înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. - 10 Oamenii setoși de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. - 11 Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpînește. - 12 Cînd celce stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sînt niște răi. - 13 Săracul și asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi, 14 Un împărat ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCURS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 108 pentruCURS.

CURGĂTOR

... CURGĂTÓR , - OÁRE , curgători , - oare , adj . 1. ( Despre ape ) Care curge necontenit . 2. Fig . ( Despre vorbire , frază , stil ) Cu debit bogat , ușor și plăcut ; fluent ; cursiv . 3. ( Înv . ; despre an , lună ) Curent ( I 2 ) . - Curge

 

ȘIROI

... ȘIROÍ^2 , pers . 3 șiroiește , vb . IV. Intranz . 1. ( Despre ape ; p . ext . despre alte lichide ) A curge sau a se prelinge în șiroaie . 2. ( Despre ape curgătoare ) A curge repede ( și abundent ) . ȘIRÓI^1 , șiroaie , s . n . 1. Șuviță ( abundentă ) de lichid care curge sau se prelinge de undeva . 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile înclinate ( în urma ploilor mari sau a ...

 

CURSĂ

CÚRSĂ^3 , curse , s . f . ( Înv . ) Un fel de pastilă aromatică , importată din Orient , întrebuințată pentru a parfuma încăperile . CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a - l demasca sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe , pe un traseu dinainte stabilit , alergând pe jos , călare , cu bicicleta , cu automobilul etc . 5. ( În sintagma ) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui

 

SCURGE

... SCÚRGE , scurg , vb . III . 1. Refl . și tranz . A curge sau a face să curgă un lichid , prelingându - se în cantități mici . 2. Tranz . A separa partea lichidă sau particulele aflate ...

 

ȚÂRÂI

... ț ? râi , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A cădea sau a face să cadă picătură cu picătură , a curge sau a face să curgă câte puțin , cu intermitență ( producând un zgomot caracteristic ) . 2. Intranz . ( Despre insecte și despre unele păsări ) A ...

 

GÂLGÂI

... GÂLGÂÍ , gâlgâi , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre lichide , la pers . 3 ) A curge cu zgomot dintr - un vas ( cu gâtul strâmt ) , când alunecă pe gât etc . ; p . gener . a curge

 

OBIALĂ

... care țăranii ( uneori și militarii ) își înfășoară laba piciorului , în loc de ciorap sau peste ciorap ; p . ext . zdreanță , cârpă . Expr . A - i curge ( cuiva ) obielele sau a curge

 

PUHOI

... PUHOÍ^2 , pers . 3 puhoiește , vb . IV. Intranz . ( Despre ape curgătoare sau de ploaie ) A curge în cantitate mare , cu repeziciune și forță ; a se revărsa cu putere , a inunda . PUHÓI^1 , puhoaie , s . n . Cantitate mare ...

 

ÎNSÂNGERA

ÎNSÂNGERÁ , însângerez , vb . I . Tranz . A face să curgă sânge , a umple de

 

ȘIPOT

... Izvor a cărui apă țâșnește cu putere ( și care este captată printr - un jgheab sau printr - o țeavă ) . 2. ( Reg . ) Loc unde o apă curge

 

ȚURȚUR

... a lungul streșinilor sau pe ramuri , prin înghețarea imediată a apei care se scurge . 2. ( La pl . ) Franjuri . 3. Jgheab prin care curge

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...