Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BARETĂ, ARABESC, CAVALERIE, CONFERI, DECERNA, DECORA, DECORAȚIUNE, DECORAT, DISTINCȚIE, JUGENDSTIL, ORDIN ... Mai multe din DEX...

DECORAȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DECORÁȚIE, decorații, s.f. 1. Distincție (ordin, medalie) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate, pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse statului. 2. (Rar) Acțiunea, arta de a decora, de a orna; (concr.) totalitatea obiectelor care servesc la împodobire, la ornamentație. [Var.: (înv.) decorațiúne s.f.] - Din fr. décoration, lat. decoratio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

DECORÁȚIE s. f. 1. distincție conferită cuiva pentru o faptă eroică, pentru merite deosebite etc.; medalie, insignă. 2. arta și tehnica executării decorurilor. * ornamentație. * totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. (< fr. décoration, lat. decoratio)

Sursa : neoficial

 

DECORÁȚIE s. 1. (depr.) tinichea, (impr.) medalie. (A primit o \~ pentru vitejie.) 2. ornamentație. (O frumoasă \~ interioară.) 3. v. podoabă. 4. v. îm-podobire.

Sursa : sinonime

 

decoráție s. f. (sil. -ți-e), art. decoráția (sil. -ți-a), g.-d. art. decoráției; pl. decoráții, art. decoráțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

DECORÁȚI//E^2 \~i f. Însemn (medalie, ordin, insignă etc.) conferit cuiva pentru o faptă eroică sau pentru merite deosebite într-o activitate. [Art. decorația; G.-D. decorației; Sil. -ți-e] /décoration, lat. decoratio, \~onis

Sursa : NODEX

 

DECORÁȚI//E^1 \~i f. 1) Arta executării decorurilor. 2) rar v. DECOR. [Art. decorația; G.-D. decorației; Sil. -ți-e] / décoration, lat. decoratio, \~onis

Sursa : NODEX

 

DECORÁȚIE s.f. 1. Insignă, semn distinctiv conferit cuiva pentru o faptă eroică, pentru evidențiere în muncă etc. 2. Arta și tehnica executării decorurilor. ** Totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. [Gen. -iei, var. decorațiune s.f. / cf. fr. décoration, it. decorazione, lat. decoratio].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDECORAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentruDECORAȚIE.

Ion Luca Caragiale - Gogoși

... salutare principii. În zilele trecute, după votarea decorației României, domnul X... vorbea cu cocoana politică. - Dragă (zise dumneaei) vezi de ia și d-ta o decorație. Crez că ai drept. Nu ești și d-ta patriot ? - Nu mă pot pune, soro, în contrazicere cu principiile mele republicane. Dupe ce am combătut ...

 

Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă

... să facă moca. Din vorbă-n vorbă, zic eu, ascunzând cât puteam mai bine sentimentul de invidie: — Dumitale cum ți-a dat decorație, frate Sarchiz, și mie nu? că eu încai am plătit înainte. — Așa am aut orbă... Când ne-a aduce dicorație, platim... Ne ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ...

 

Emil Gârleanu - Frați

Emil Gârleanu - Fraţi Frați de Emil Gârleanu Fără să ridice privirea de pe hârtiile ce iscălea, maiorul răspunse răstit: — Va merge cornistul companiei. Ofițerul vroi să mai adauge ceva, dar maiorul nu-i dădu vremea, ridică în sus capul și, cu acea luminiță gălbuie în ochi, ce dădea căutăturii lui un aer de veselie, chiar atunci când era înfuriat, spuse răspicat: — Cred c-ați înțeles, domnule sublocotenent. Ofițerul răspunse scurt că a-nțeles, și plecă. Străbătu sala pe lângă camarazii ce-l priveau bănuitori, apoi luă drumul drept înspre compania lui. În ușă îl aștepta sergentul-major. Ofițerul îi porunci, la rândul lui, cu un glas ce împrumutase ceva din acel al maiorului: — Va merge cornistul companiei. Sergentul-major se întoarse și strigă: — Va merge... Dar nu avu când să sfârșească, cineva din fundul întunecos al sălii, cornistul, care și auzise ordinul comandantului de pluton, răspunse înăbușit, dar hotărât: — Am înțeles, să trăiți, domnule sergent-major. În această vreme, ofițerul intră în cancelaria companiei, își puse mantaua, își luă chipiul și, ridicându-și gulerul, ieși în curte, îndreptându-se spre poartă; o luă pe o stradă lăturalnică, mai apropiată. Ajunse acasă, își ...

 

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

... le respingem cu mai multă sau mai puțină ostentațiune. Toți avem în căleala firii noastre o picătură cât de mică de deșertăciune. Unul dorește o decorație din partea suveranului; altul vânează aplauzele unanime ale unei adunări, la rigoare ale unei adunături — aceea încă și mai suverană; al treilea, mai puțin ...

 

Mihai Eminescu - Menire

Mihai Eminescu - Menire Menire de Mihai Eminescu De-mi vorbiți mă fac că n-aud, Nu zic ba și nu mă laud, Dănțuiți precum vă vine, Nici vă șuier, nici v-aplaud Dară nime nu m-a face Ca să joc dup-a lui flaut Căci menirea vieții mele E pe mine să mă caut. Bismarqueuri de falsă marcă, Mie-mi pare cum că, parcă De iubirea nemțărimei Nici un rău nu vă înțarcă. În zădar Alsasul, Posen, Cu-a lor stare vă încarcă Ochii voștri, să pricepeți Unde duce-a țării barcă Și ce rău ne prorocește A cobirei neagră țarcă. Voi ne duceți spre pieire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stimă i-a fost dată C-a putut a fi licheaua Ce la rus ș-aplecat capul Și la turc a-aprins luleaua Ci în loc de ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta-i pentru-o târlă De cătane fu cățeaua; În zădar cu-a lor mândrie Tu îngreuni canapeaua, Crezi că lumea te admiră Când ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... pentru vreo slujbă... — Nu e de slujbă el, zice sfântul... e delicat... — Atunci, ceva bani... — Nu-i trebuiesc... e dezinteresat. — Vreo decorație... — Aș! se supără... e și mândru. — Ei! zice domnul; mi-am găsit beleaua cu omul ăsta... — Doamne — zice Petre — eu ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti, reprezentată în beneficiul d-lui G. Stigelli, primul tenore de Nicolae Filimon Abia apăru afișul teatral ce anunța reprezentarea operii Favorita pe scena teatrului nostru, și mulți din amatorii de muzică începură a-și face întrebarea daca opera anunțată este aceea pe care au scris-o Donizetti pentru Teatrul operii cei mari din Paris sau este vreo compozițiune ieșită din pana vreunui maestru fără reputațiune? Dar numele lui Donizetti se vedea de departe imprimat pe afiș și atesta că opera promisă este tocmai acea celebră compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o să se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o să fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o să avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentare“, răspunse unul dintre dînșii. „E necesariu ca să mergem la teatru să o vedem“, adăogă un altul. „Așadar, la teatru“, răspunseră toți deodată și se îndreptară ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

Vasile Alecsandri - Borsec Borsec de Vasile Alecsandri Iarna a venit aducându-ne cu ea plăcerile strălucite ale balurilor, primblările în sănii, concertele încântătoare, petrecerile teatrului și mai ales priveliștea drăgălașă a focului în sobe. Dulci sunt minutele în care poetul, culcat pe un jilț elastic, dinaintea unui jăratic bogat, își simte trupul pătruns de o plăcută căldură, în vreme ce închipuirea lui plutește în visuri misterioase și dă viață întâmplărilor trecute. Iarna și bătrânețile sunt epocile suvenirelor. Când pământul este acoperit cu zăpadă, omul gândește cu drag la frumoasele și călduroasele zile ale verii, la iarba ce învioșea câmpii, la frunzele ce împodobeau pădurile, la cerul albastru, la cântecele voioase ale păsărilor. Asemene și nenorocitul ce a ajuns în vârsta bătrâneților trăiește numai cu aducerea-aminte a anilor tinereții sale. Eu care, slavă Domnului! sunt încă departe de a fi în numărul celor ce jelesc primăvara vieții, găsesc o mare mulțumire a mă pune seara în fața sobei și a privi jocul fantastic al focului. Îmi place s[...]nviez în închipuire icoanele depărtate ce s-au șters odată cu trecerea zilelor și să le înfățișez ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

... steag de la inamic, intr-o încăierare unde ai noștri erau aproape zdrobiți; fusese numai sergent pe câmpul de onoare, căpătând "Virtutea militară" și o decorație rusească. În curând Plevna era să fie atacată cu toată puterea armatelor aliate. Curios lucru! Cine ar fi văzut figura lui neica Stavrache, presupunând că ...

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

... raporturile sale omenești. Dar când a fost vorba să i se confere o distincție onorifică, un bene-merenti sau nu știu ce altă decorație, el s-a împotrivit cu energie. Rege el însuș al cugetării omenești, care alt rege ar fi putut să-l distingă? Și aceasta ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDECORAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruDECORAȚIE.

BARETĂ

... 1. Bentiță îngustă de piele cu care se încheie un pantof . 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal ( tabacheră , decorație etc . ) . 3. Panglică de decorație

 

ARABESC

ARABÉSC , arabescuri , s . n . 1. Ornament specific decorației arabe , care constă din combinații de linii și de motive geometrice sau din combinări de motive reprezentând plante ( stilizate ) . 2. Ornament muzical ; p . ext . scurtă combinație muzicală cu caracter grațios și avântat . 3. Una dintre figurile baletului clasic ( inspirată din dansul

 

CAVALERIE

... CAVALERÍE^2 , cavalerii , s . f . ( Înv . ) 1. Instituția ( sau ordinul ) cavalerilor . 2. Decorație , ordin în gradul de cavaler . CAVALÉRIE^1 , cavalerii , s . f . Parte a armatei care folosește calul ca mijloc de luptă și de transport ...

 

CONFERI

... CONFERÍ , confér , vb . IV . 1. Tranz . A acorda un titlu , un grad , o decorație

 

DECERNA

... DECERNÁ , decérn , vb . I . Tranz . A acorda , a da , a conferi ( un premiu , o decorație

 

DECORA

... clădire , o cameră etc . cu diverse obiecte , ornamente , zugrăveli etc . , destinate să le înfrumusețeze . 2. A acorda , a conferi cuiva o decorație

 

DECORAȚIUNE

... DECORAȚIÚNE s . f . v . decorație

 

DECORAT

... DECORÁT , - Ă , decorați , - te , adj . 1. Împodobit , ornat . 2. Care a fost distins cu o decorație

 

DISTINCȚIE

... DISTÍNCȚIE , distincții , s . f . 1. Deosebire , diferență . A face distincție . Fără distincție . 2. Finețe , eleganță în înfățișare și comportări . 3. Decorație

 

JUGENDSTIL

JUGENDSTIL s . n . Curent artistic ilustrat în grafică , arta decorativă , arhitectură , pictură , apărut la sfârșitul sec . XIX și începutul sec . XX în Germania și apoi în restul Europei , caracterizat prin importanța acordată esențializării formei și prin bogăția decorației cu motive vegetale . [ Pr . : iúgăndstil ] - Cuv .

 

ORDIN

... n . 1. Dispoziție obligatorie , scrisă sau orală , dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai ; poruncă . 2. Decorație superioară medaliei . 3. Categorie sistematică în zoologie și în botanică , superioară familiei și inferioară clasei . 4. Sistem arhitectonic ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...