Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: STA

  Vezi și:?STA, STAȚIONA, STAȚIOGRAF, STAȚIONAR, STAȚIONARE, STAȚIONAT, STAȚIUNE, ȚINE, HEGEMONIE, NAȚIONAL ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului STAT: ȘTAT.

 

STAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STAT^2, state, s.n. 1. Listă, tabel. ** (În sintagma) Stat de plată = tabel, listă în care sunt înscrise drepturile bănești pe care le achită o întreprindere lucrătorilor ei. * Stat de funcții = document (sub formă de tabel) în care sunt înscrise posturile, funcțiile, salariile etc. dintr-o întreprindere, instituție etc. 2. (În sintagma) Stat personal = dosar care cuprinde specificarea tuturor mutațiilor de serviciu ale unui angajat și starea lui civilă, socială etc. [Var.: ștat s.n.] - Din lat. status (cu sensurile fr. état). Cf. it. %stato.%

Sursa : DEX '98

 

STAT^1, state, s.n. 1. Teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație; țară. * Loc. adj. De stat = a) care emană de la stat^1; b) care e condus și controlat de stat^1, care aparține statului^1; c) care angajează statul^1, care se referă la stat^1. ** Om (sau bărbat) de stat = persoană care are un rol important în conducerea treburilor țării. 2. (La pl., în evul mediu). Denumire a organelor reprezentative din anumite țări. 3. (Mil.; în sintagma) Stat major = organ de conducere a trupelor format din ofițeri, care funcționează pe lângă comandamentele marilor unități militare sau la nivelul întregii armate; sediul, localul acestui organ de conducere. - Din it. Stato, lat. status (cu unele sensuri după fr. état).

Sursa : DEX '98

 

STAT^1, state, s.n. 1. Organizație politică a clasei economicește dominante, care are ca scop apărarea ordinii economice existente și reprimarea împotriva altor clase; teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație; țară. * Stat socialist = stat de tip nou, înfăptuit și condus de clasa muncitoare, a cărui esență o formează dictatura proletariatului și care are ca scop desființarea exploatării și construirea societății fără clase. * Loc. adj. De stat = a) care emană de la stat; b) care e condus și controlat de stat, care aparține statului; oficial; c) care angajează statul, care se referă la stat. ** Om (sau bărbat) de stat = persoană cu rol important în conducerea treburilor țării. 2. (La pl., în orânduirea feudală). Denumire a organelor reprezentative din anumite țări. Statele generale din Franța - Fr. état (lat. lit. status).

Sursa : DLRM

 

STAT^3, staturi, s.n. 1. Faptul de a sta. ** Ședere, rămânere, zăbovire. 2. Înălțime a corpului omenesc, statură; p. ext. înfățișare. * Un stat de om = măsură pentru înălțimi (egală cu lungimea obișnuită a unui om). ** Trup, corp omenesc. - V. sta.

Sursa : DEX '98

 

STAT s. v. amplasament, așezare, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, făptură, ipostază, împreju-rare, înălțime, loc, postură, poziție, rang, situație, stare, statură, talie, titlu, toiag.

Sursa : sinonime

 

STAT s. 1. țară, (înv. și reg.) stăpânire, (înv.) memlechet, politie, publică. (Un \~ înfloritor.) 2. v. putere. 3. stat federal v. federație.

Sursa : sinonime

 

STAT s. ședere. (\~ul lui acolo a durat 3 zile.)

Sursa : sinonime

 

stat (țară, tabel) s. n., pl. státe

Sursa : ortografic

 

stat (ședere) s. n., pl. státuri

Sursa : ortografic

 

stat (înălțime a corpului omenesc) s. n., pl. státuri

Sursa : ortografic

 

STAT^1 n. Ședere într-un loc (un anumit timp). /v. a sta

Sursa : NODEX

 

STAT^2 \~e n. 1) Instituție politico-administrativă a societății în frunte cu un guvern și cu organele acestuia, cu ajutorul cărora se asigură funcționarea vieții sociale pe un anumit teritoriu; țară. * De \~ a) care reprezintă interesele statului; b) care este condus de stat; c) care aparține statului. 2) (în unele țări) Unitate administrativ-teritorială autonomă. 3) : \~-major a) organ de conducere a forțelor armate (pe lângă mari unități militare); b) sediu al acestui organ de conducere. /<lat. status, fr. état, it. stato, germ. Status

Sursa : NODEX

 

STAT^3 \~e n. 1) la pl. Efectivul permanent al unei întreprinderi, instituții, organizații etc. A reduce \~ele. 2) Listă în care sunt indicate posturile și categoriile de salarii de care dispune o întreprindere, instituție etc. /<lat. status, fr. état

Sursa : NODEX

 

STAT^4 \~uri n. v. STATURĂ. * Mic de \~ de statură joasă. De un \~ de om de înălțimea unui om. /v. a sta

Sursa : NODEX

 

-STÁT Element secund de compunere savantă cu semnificația "stabilizator". "care menține staționar". [< fr., it. -state, cf. gr. states].

Sursa : neologisme

 

stat, -ă, adj. (înv.; despre lichide) stătut.

Sursa : arhaisme

 

STAT^1 s.n. 1. Organizația politică a clasei economicește dominante în societate, care are drept scop apărarea ordinii economice și politice existente și reprimarea împotriva claselor opuse; țară. 2. Unitate administrativ-teritorială autonomă în unele republici din America și în Australia. 3. (La pl.; în orânduirea feudală) Denumire a organelor reprezentative din anumite țări. [Pl. -te, -turi. / < lat. status, it. stato, fr. état].

Sursa : neologisme

 

STAT^2 s.n. 1. Tablou în care sunt specificate drepturile bănești pe care le au de primit la un moment dat colaboratorii unei întreprinderi sau ai unei instituții. ** Tablou, listă. 2. Stat de organizare (sau de funcții) = tablou care cuprinde posturile necesare unei întreprinderi sau instituții, cu specificarea categoriilor de retribuire corespunzătoare. 3. Stat personal = dosar care cuprinde specificarea mutațiilor de serviciu ale unui salariat și actele acestuia. [Pl. -te. / < lat. status, cf. it. state, fr. état].

Sursa : neologisme

 

STAT^1 s. n. 1. instituție suprastructurală, instrument principal de organizare teritorială și administrativă a unei țări. 2. de ~ = care emană de la stat(1); condus și controlat de stat; referitor la stat. o om (sau bărbat) de ~ = persoană cu rol important în conducerea statului; lovitură de ~ = acțiunea rapidă care urmărește răsturnarea regimului politic existent și preluarea, prin forță, a puterii politice de stat de către un grup de persoane; puci. 3. (pl.; în feudalism) denumire a organelor reprezentative din anumite țări. (< it. stato lat. status, după fr. état,)

Sursa : neoficial

 

STAT^2 s. n. 1. tabel în care sunt specificate drepturile bănești pe care le au de primit la un moment dat colaboratorii unei întreprinderi sau instituții. * tablou, listă. 2. ~ de organizare (sau de funcții) = tabel cuprinzând posturile necesare unei întreprinderi sau instituții, cu specificarea categoriilor de retribuire corespunzătoare. 3. ~ personal = dosar cu specificarea mutațiilor de serviciu ale unui angajat și actele acestuia. (< lat. status, it. stato, după fr. état)

Sursa : neoficial

 

STAT^3(O)-, -STÁT, -STÁTIC elem. "echilibru"; "care stă drept", "care opreşte"; "static". (< fr. sta/o/-, -stat, -statique, cf. gr. statos, statikos)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1920 pentruSTAT.

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ...

 

Mihai Eminescu - Stau în cerdacul tău...

Mihai Eminescu - Stau în cerdacul tău... Stau în cerdacul tău... de Mihai Eminescu Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină. Deasupra-mi crengi de arbori se întind, Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Și vântul mișcă arborii-n grădină. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiți cu ochii în lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, Desfaci visând pieptarul de la sân, Încet te-ardici și sufli-n lumânare... Deasupră-mi stele tremură prin ramuri În întuneric ochii mei rămân, Ș-alături luna bate trist în

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...

... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... Peste codri sta cetatea... de Mihai Eminescu Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta domnița după ele, Uitându-se norilor Calea zburătorilor. Părul galben, abia creț, Peste tâmple sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți, Cum e ... de femeie; A lui glas la miez de noapte E ca muzica de șoapte, Când se clatin rămurele Și suspină păsărele. Și cum sta domnița dusă Și pe gânduri multe pusă, Teiul nalt crescut sub geamuri I-au întins vro două ramuri Încărcate,-nfloritoare Și frumos mirositoare, Și aude ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea

... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea Peste codri sta cetatea... de Mihai Eminescu Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta domnița după ele, Uitându-se norilor Calea zburătorilor. Părul galben, abia creț, Peste tâmple sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți, Cum e ... de femeie; A lui glas la miez de noapte E ca muzica de șoapte, Când se clatin rămurele Și suspină păsărele. Și cum sta domnița dusă Și pe gânduri multe pusă, Teiul nalt crescut sub geamuri I-au întins vro două ramuri Încărcate,-nfloritoare Și frumos mirositoare, Și aude ...

 

Mihai Eminescu - O stea pin ceruri

Mihai Eminescu - O stea pin ceruri O stea pin ceruri de Mihai Eminescu O stea pin ceruri o văd că trece Și eu un nume i-am pus din zbor, Numele unei inime rece,        Fără fior. Ea nevăzută acum se stinge, Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit; Numai un ochi singur umed o plânge        Căci o-a iubit. Știți de ce stelei i-am dat un nume, Numele unui suflet răcit, Ce-acuma palid, uitat de lume,        A-mbătrânit? Pentru că ochiul ce lăcrimează După-acea steauă care s-a stins Este-al meu suflet ce meditează,        E-ochiul meu

 

Ștefan Octavian Iosif - Stai și-asculți sub ramuri...

Ştefan Octavian Iosif - Stai şi-asculţi sub ramuri... Stai și-asculți sub ramuri... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Stai și-asculți sub ramuri albe Cum departe geme vîntul Și privești la cer prin ceața Care-nvăluie pămîntul. Vezi și crînguri, vezi și cîmpuri Triste și pustii, departe: Iarnă-n suflet, iarnă-n fire, Iarnă afli-n orice parte... Însă crăngile se scutur Fără veste. Abătut, Crezi că valuri de zăpadă Peste tine au căzut. Ah, nu-s valuri de zăpadă ! Tresărind din vis, te sperii: Plouă flori mirositoare, Joacă razele puzderii. Farmec fioros de dulce ! Iarna se preschimbă-n vară, Fulgii se preschimbă-n floare, Inima iubește

 

Heinrich Heine - Stai și-asculți sub ramuri...

Heinrich Heine - Stai şi-asculţi sub ramuri... Stai și-asculți sub ramuri... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Stai și-asculți sub ramuri albe Cum departe geme vîntul Și privești la cer prin ceața Care-nvăluie pămîntul. Vezi și crînguri, vezi și cîmpuri Triste și pustii, departe: Iarnă-n suflet, iarnă-n fire, Iarnă afli-n orice parte... Însă crăngile se scutur Fără veste. Abătut, Crezi că valuri de zăpadă Peste tine au căzut. Ah, nu-s valuri de zăpadă ! Tresărind din vis, te sperii: Plouă flori mirositoare, Joacă razele puzderii. Farmec fioros de dulce ! Iarna se preschimbă-n vară, Fulgii se preschimbă-n floare, Inima iubește

 

Mihai Eminescu - Stai deasupră-mi (N. Lenau)

Mihai Eminescu - Stai deasupră-mi (N. Lenau) Stai deasupră-mi de Mihai Eminescu N. Lenau Stai deasupră-mi, ochi de întuneric, Cu putere mă pătrunde-acu ­ Serioasă, blândă, visătoare, Neadâncit de dulce, noapte, tu! Cu-al întunecimii tale farmec Risipește ceața lumii reci, Să te simt plutind deasupra vieții-mi, Singuratic, tu, în veci de

 

Mihai Eminescu - Un om de stat (Wernicke, 1697)

Mihai Eminescu - Un om de stat (Wernicke, 1697) Un om de stat de Mihai Eminescu Wernicke, 1697 Un om de stat, ce multe îți promite, Să nu-i arăți că tu nu-i dai credință, Ci-i mulțămește cu-nchinări smerite. Ca să nu-și dea prea mult silință, Te fă că crezi orice el o să-ți zică. Ajută-l însuți tu, ca să te mință: Destul folos, dacă măcar nu-ți

 

Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte

Ioan Slavici - Doi feţi cu stea în frunte Doi feți cu stea în frunte de Ioan Slavici 1872 A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana și Lăptița. Ana, cea mai în vârstă dintre surori, era frumoasă, încât oile înce- tau a paște când o zăreau în mijlocul lor; Stana, cea mijlocie, era frumoasă, încât lupii păzeau turma când o vedeau pe dânsa stăpână; iară Lăptița, cea mai tânără soră, albă ca spuma laptelui și cu păr moale ca lâna mielușeilor, era frumoasă — mai frumoasă decât surorile sale împreună — frumoasă cum numai dânsa era. Într-o zi de vară, când razele soarelui erau mai stâmpărate, cele trei surori se duseră ca să culeagă căpșune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpșunele, îndată se aude un șir de tropote, ca și când ar veni și s-ar apropia o ceată de călăreți. Era cine era: era tocmai feciorul împăratului, venind ca să meargă cu ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

Vasile Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și chiar astăzi, când societatea noastră s-a democratizat, astăzi, când oamenii literați și-au dobândit un loc la soare, numele lui Anton Pann deșteaptă mai mult imaginea unui psalt de strană, decât suvenirul unui poet. Cine a fost Anton Pann? -- Un simplu cântăreț de biserică, iată ce răspund indiferenții! -- Ce a scris Anton Pann ? -- Spitalul amorului , iată ce răspund ignoranții! E timpul dar a spune adevărul și a face lumină pe mormântul unui om de merit, care în cursul vieții sale modeste a scris fără a se gândi la recompensă, și a cules, coordonat, publicat Proverburile noastre, acele cugetări ieșite din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 406 pentruSTAT.

Exodul Capitol 14

Exodul Capitol 14 Exodul 13 Exodul Capitol 14 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Spune copiilor lui Israel să se întoarcă, și să tăbărască înaintea Pihahirotului, între Migdol și mare, față în față cu Baal-Țefon: în dreptul locului acestuia să tăbărîți, lîngă mare. 3 Faraon va zice despre copiii lui Israel: ,S`au rătăcit prin țară; îi închide pustia.` 4 Eu voi împietri inima lui Faraon, și -i va urmări; dar Faraon și toată oastea lui vor face să se arate slava Mea, și Egiptenii vor ști că Eu sînt Domnul.`` Copiii lui Israel au făcut așa. 5 S`a dat de știre împăratului Egiptului că poporul a luat fuga. Atunci inima lui Faraon și inima slujitorilor lui s`a schimbat față de popor. Ei au zis: ,,Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?`` 6 Faraon și -a pregătit carul de război, și și -a luat oamenii de război cu el. 7 A luat șase sute de cară de luptă cu oameni aleși, și toate carăle Egiptului; în toate ...

 

Apocalipsa Capitol 6

... un glas ca de tunet: ,,Vino și vezi!`` 2 M`am uitat, și iată că s`a arătat un cal alb. Cel ce sta pe el, avea un arc; i s`a dat o cunună, și a pornit biruitor, și ca să biruiască. 3 Cînd ... pe a doua făptură vie zicînd: ,,Vino și vezi.`` 4 Și s`a arătat un alt cal, un cal roș. Cel ce sta pe el a primit puterea să ia pacea depe pămînt, pentru ca oamenii să se junghie unii pe alții, și i s`a ... a treia făptură vie zicînd: ,,Vino și vezi!`` M`am uitat, și iată că s`a arătat un cal negru. Cel ce sta pe el, avea în mînă o cumpănă. 6 Și în mijlocul celor patru făpturi vii, am auzit un glas care zicea: ,,O măsură de grîu ... făpturii a patra zicînd: ,,Vino și vezi!`` 8 M`am uitat, și iată că s`a arătat un cal gălbui. Cel ce sta pe el, se numea Moartea, și împreună cu el venea după el Locuința morților. Li s`a dat putere peste a patra

 

Apocalipsa Capitol 7

Apocalipsa Capitol 7 Apocalipsa 6 Apocalipsa Capitol 7 1 După aceea am văzut patru îngeri, cari stăteau în picioare în cele patru colțuri ale pămîntului. Ei țineau cele patru vînturi ale pămîntului, ca să nu sufle vînt pe pămînt, nici pe mare, nici peste vreun copac. 2 Și am văzut un alt înger, care se suia dinspre răsăritul soarelui, și care avea pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pămîntul și marea, 3 zicînd: ,,Nu vătămați pămîntul, nici marea, nici copacii, pînă nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru!`` 4 Și am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiți: o sută patru zeci și patru de mii, din toate semințiile fiilor lui Israel. 5 Din seminția lui Iuda, douăsprezece mii erau pecetluiți; din seminția lui Ruben, douăsprezece mii; din seminția lui Gad, douăsprezece mii; 6 din seminția lui Așer, douăsprezece mii; din seminția lui Neftali, douăsprezece mii; din seminția lui Manase, douăsprezece mii; 7 din seminția lui Simeon, douăsprezece mii; din seminția lui Levi, douăsprezece mii; din seminția lui Isahar, douăsprezece mii; 8 din seminția lui Zabulon, douăsprezece mii; din seminția lui Iosif, ...

 

Numeri Capitol 23

Numeri Capitol 23 Numeri 22 Numeri Capitol 23 1 Balaam a zis lui Balac: ,,Zidește-mi aici șapte altare, și pregătește-mi aici șapte viței și șapte berbeci.`` 2 Balac a făcut cum spusese Balaam; și Balac și Balaam au adus cîte un vițel și cîte un berbece pe fiecare altar. 3 Balaam a zis lui Balac: ,,Stai lîngă arderea ta de tot, și eu mă voi depărta de ea; poate că Domnul îmi va ieși înainte; și ce-mi va descoperi, îți voi spune.`` Și s`a dus pe un loc înalt. 4 Dumnezeu a venit înaintea lui Balaam; și Balaam I -a zis: ,,Am ridicat șapte altare, și pe fiecare altar am adus cîte un vițel și cîte un berbece.`` 5 Domnul a pus cuvinte în gura lui Balaam, și a zis: ,,Întoarce-te la Balac, și așa să -i vorbești.`` 6 Balaam s`a întors la Balac; și iată că Balac stătea lîngă arderea lui de tot, el și toate căpeteniile Moabului. 7 Balaam și -a rostit proorocia, și a zis: ,,Balac m` ...

 

Iosua Capitol 8

Iosua Capitol 8 Iosua 7 Iosua Capitol 8 1 Domnul a zis lui Iosua: ,,Nu te teme, și nu te spăimînta! Ia cu tine pe toți oamenii de război, scoală-te, suie-te împotriva cetății Ai. Iată că îți dau în mînile tale pe împăratul din Ai și pe poporul lui, cetatea lui și țara lui. 2 Să faci cetății Ai cum ai făcut Ierihonului și împăratului lui: să păstrați pentru voi numai prada de război și vitele. Pune niște oameni la pîndă înapoia cetății``. 3 Iosua s`a sculat cu toți oamenii de război ca să se suie împotriva cetății Ai. A ales treizeci de mii de bărbați viteji, pe cari i -a pornit noaptea, 4 și le -a dat următoarea poruncă: ,,Ascultați! Să vă puneți la pîndă înapoia cetății; să nu vă depărtați mult de cetate, și toți să fiți gata. 5 Iar eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Și cînd vor ieși înaintea noastră, ca întîiaș dată, noi o s`o luăm la fugă dinaintea lor. 6 Ei ne vor urmări pînă cînd îi vom trage departe de cetate, ...

 

Neemia Capitol 8

Neemia Capitol 8 Neemia 7 Neemia Capitol 8 1 Cînd a venit luna a șaptea, copiii lui Israel erau în cetățile lor. Atunci tot poporul s`a strîns ca un singur om pe locul deschis dinaintea porții apelor. Au zis cărturarului Ezra să se ducă să ia cartea Legii lui Moise, dată de Domnul lui Israel. 2 Și preotul Ezra a adus Legea înaintea adunării, alcătuită din bărbați și femei și din toți cei ce erau în stare s`o înțeleagă. Era întîia zi a lunii a șaptea. 3 Ezra a citit în carte de dimineață pînă la amează, pe locul deschis dinaintea porții apelor, în fața bărbaților și femeilor și în fața celor ce erau în stare s`o înțeleagă. Tot poporul a fost cu luare aminte la cetirea cărții Legii. 4 Cărturarul Ezra stătea pe un scaun de lemn, ridicat cu prilejul acesta. Lîngă el, la dreapta, stăteau Matitia, Șema, Anaia, Urie, Hilchia și Maaseia, și la stînga: Pedaia, Mișael, Malchia, Hașum, Hașbadana, Zaharia și Meșulam. 5 Ezra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci stătea mai sus de ...

 

Psalmii Capitol 10

Psalmii Capitol 10 Psalmii 9 Psalmii Capitol 10 1 Pentruce stai așa de departe, Doamne? Pentruce Te ascunzi la vreme de necaz? 2 Cel rău, în mîndria lui, urmărește pe cei nenorociți, și ei cad jertfă curselor urzite de el. 3 Căci cel rău se fălește cu pofta lui, iar răpitorul batjocorește și nesocotește pe Domnul. 4 Cel rău zice cu trufie: ,,Nu pedepsește Domnul! Nu este Dumnezeu!`` Iată toate gîndurile lui. 5 Treburile îi merg bine în orice vreme; judecățile Tale sînt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea, și suflă cu dispreț împotriva tuturor protivnicilor lui. 6 El zice în inima lui: ,,Nu mă clatin, în veci sînt scutit de nenorocire!`` 7 Gura îi este plină de blesteme, de înșelătorii și de vicleșuguri; și supt limbă are răutate și fărădelege. 8 Stă la pîndă lîngă sate, și ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice: ochii lui pîndesc pe cel nenorocit. 9 Stă la pîndă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină: stă la pîndă să prindă pe cel nenorocit. Îl prinde, și -l trage în lațul lui: 10 se îndoaie, se pleacă, și -i cad săracii în ghiare! 11 El zice în inima lui: ,,Dumnezeu ...

 

Proverbele Capitol 7

... a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată. 11 Era bună de gură și fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: 12 cînd în uliță, cînd în piețe, pela toate colțurile stătea la pîndă. 13 Ea l -a îmbrățișat și l -a ...

 

Plingerile lui Ieremia Capitol 1

... de scîrbă. Toți cei ce -l prețuiau îl disprețuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, și el însuș se întoarce în altă parte și oftează. 9 Necurăția sta lipită pe poala hainei lui, și nu se gîndea la sfîrșitul său. A căzut greu de tot. Nimeni nu -l mîngîie. -,,Vezi-mi ...

 

Daniel Capitol 7

Daniel Capitol 7 Daniel 6 Daniel Capitol 7 1 În anul dintîi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a visat un vis și a avut vedenii în mintea lui, pe cînd era în pat. În urmă a scris visul și a istorisit lucrurile de căpetenie. 2 Daniel a început și a zis: ,,În vedenia mea de noapte am văzut cum cele patru vînturi ale cerurilor au izbucnit pe marea cea mare. 3 Și patru fiare mari au ieșit din mare, deosebite una de alta. 4 Cea dintîi semăna cu un leu, și avea aripi de vultur. M`am uitat la ea, pînă în clipa cînd i s`au smuls aripile; și, sculîndu-se de pe pămînt, a stat drept în picioare ca un om, și i s`a dat o inimă de om. 5 Și, iată că o a doua fiară era ca un urs și stătea într`o rînă; avea trei coaste în gură între dinți; și i s`a zis: ,,Scoală-te, și mănîncă multă carne!`` 6 După aceea m`am uitat mai departe și iată o ...

 

Daniel Capitol 8

Daniel Capitol 8 Daniel 7 Daniel Capitol 8 1 În anul al treilea al domniei împăratului Belșațar, eu, Daniel, am avut o vedenie, afară de cea pe care o avusesem mai înainte. 2 Cînd am avut vedenia aceasta, mi s`a părut că eram la capitala Susa, în ținutul Elam; și în timpul vedeniei mele, mă aflam lîngă rîul Ulai. 3 Am ridicat ochii, m`am uitat, și iată că într`un rîu stătea un berbece, și avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decît celălalt, și cel mai înalt a crescut cel din urmă. 4 Am văzut cum berbecele împungea cu coarnele spre apus, spre miazănoapte și spre miazăzi; nici o fiară nu putea să -i stea împotrivă și nimeni nu putea să scape pe cine -i cădea în mînă; ci el făcea ce voia, și a ajuns puternic. 5 Pe cînd mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un țap dela apus, și a cutreierat toată fața pămîntului, fără să se atingă de el; țapul acesta însă avea un corn mare între ochi. 6 A venit pînă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 561 pentruSTAT.

?STA

STA , stau , vb . I . Intranz . I. 1. ( Despre oameni și animale ) A se opri din mers , a rămâne pe loc ; a ... de ceva , a atârna de ceva . 4. A pluti la suprafața unui lichid . IV. 1. ( În expr . ) A - i sta cuiva bine ( sau rău ) = a ( nu ) i se potrivi cuiva ceva , a ( nu ) fi așa cum se cuvine , a - i ...

 

STAȚIONA

... STAȚIONÁ , staționez , vb . I . Intranz . ( Despre vehicule , trenuri , nave etc . ) A sta câtva timp într - un loc ( de pe traseu ) , așteptând suirea și coborârea pasagerilor , încărcarea și descărcarea mărfurilor etc . , p . ext . ( despre oameni ) a se ...

 

STAȚIOGRAF

STAȚIOGRÁF , stațiografe , s . n . ( Nav . ) Instrument pentru determinarea pe o hartă a poziției unei nave . [ Pr . : - ți -

 

STAȚIONAR

STAȚIONÁR , - Ă , staționari , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu variază câtva timp ; constant . 2. ( Despre un mediu fluid ) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp ; ( despre un câmp de forțe ) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp . II. S . n . 1. Serviciu într - un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați ( pentru un timp mai scurt ) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament . 2. ( Înv . ) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr - un port . [ Pr . : - ți -

 

STAȚIONARE

STAȚIONÁRE , staționări , s . f . Faptul de a staționa ; oprire . [ Pr . : - ți - o - ] - V.

 

STAȚIONAT

STAȚIONÁT^2 , - Ă , staționați , - te , adj . Care staționează . [ Pr . : - ți - o - ] - V. staționa . STAȚIONÁT^1 s . n . Staționare . [ Pr . : - ți - o - ] - V.

 

STAȚIUNE

STAȚIÚNE s . f . v .

 

ȚINE

... loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat ... foc ) = a se lupta , a se război cu cineva . A ține strajă = a străjui , a sta de strajă . A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ...

 

HEGEMONIE

HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ; supremație , dominație , de obicei a unui stat față de alte state . [ Var . : heghemoníe s . f . ] HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ; supremație , dominație , de obicei a unui stat față de alte state . [ Var . : heghemoníe s .

 

NAȚIONAL

NAȚIONÁL , - Ă , naționali , - e , adj . Care este propriu sau aparține unei națiuni , unui stat , care caracterizează o națiune sau un stat ; care se referă la o națiune , la un stat sau le reprezintă ; care este întreținut sau instituit de stat ; ( despre instituții de cultură ) în care se vorbește limba națiunii

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...