Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NĂRĂVI, ÎMBLÂNZI, ÎNVĂȚA, ACOMODA, ACOMODABIL, ADAPTA, DEDA, DEDULCI, DEPRINDERE, DEPRINS ... Mai multe din DEX...

DEPRINDE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEPRÍNDE, deprínd, vb. III. 1. Refl. și tranz. A (se) obișnui, a (se) învăța. ** Refl. A se familiariza cu cineva. 2. Tranz. A-și însuși cunoștințe (temeinice) într-un domeniu prin învățătură sau prin practică organizată, sistematică. ** A dresa. [Perf. s. deprinséi, part, deprins]. - Lat. depre(he)ndere.

Sursa : DEX '98

 

A deprindea debarasa, a dezbăra, a dezobișnui, a dezvăța

Sursa : antonime

 

A se deprindea (se) debarasa, a (se) dezbăra, a (se) dezvăța, a se dezobișnui

Sursa : antonime

 

DEPRÍNDE vb. 1. v. aclimatiza. 2. v. dresa. 3. v. în-suși. 4. a se împăca, a se obișnui. (Nu pot \~ cu gândul ...)

Sursa : sinonime

 

deprínde vb. (sil. -prin-) ? prinde

Sursa : ortografic

 

A DEPRÍNDE deprínd tranz. 1) A face se deprindă. 2) (activități, procese etc.) A însuși treptat. /<lat. depre[he]ndere

Sursa : NODEX

 

A SE DEPRÍNDE deprínd intranz. (urmat de determinări introduse prin pre-poziția cu) A căpăta anumite deprinderi; a se obișnui. \~ cu lucrul nou. /<lat. depre[he]ndere

Sursa : NODEX

 

deprínde (-d, -ns), vb. - A deprinde, a familiariza, a obișnui. Lat. d?pr?h?nd?re (Pușcariu 501; Candrea-Dens., 1450; REW 2574; Tiktin; Candrea; Scriban; Rosetti, I, 164); cf. v. sp. (gal.) deprender și, cu alt suf., it. apprendere, fr. apprendre. - Der. deprindere, s.f. (uzanță, obicei; practică); nedeprins, adj. (puțin familiarizat).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDEPRINDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentruDEPRINDE.

Grigore Alexandrescu - Mierla și bufnița

... îi răspunse: „Îți mulțumesc, iubită, Eu cu soarele vostru nu sînt obicinuită; Îmi supără vederea. Lumea o să mă vază, Însă, cînd m-oi deprinde cu a luminei rază.“    Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare, Ca altele, să facă cercări de-naintare ... minune! Dar ia spune-mi, vecină, Daca măcar cercare tu nu faci vreodată Să scoți cel puțin capu din noaptea-ntunecată, Apoi cum t-ei deprinde

 

Alecu Donici - Țiganii

... și mai mult, nădăjduiesc, Eu gata sunt să înlesnesc A ta petrecere aici, Cu parte după roduri mici, A ostenelilor lenoase. Deprinde-te și tu cu noi, Cu sărăcia cea voioasă, Și mâine dez-de-mânecate Într-o căruță amândoi Ne vom porni noi mai departe. Vrun ... urăsc, Oamenii jălesc. Păsăruica dulce La loc cald se duce, Șade-n altă țară Pân' de primăvară. Asemenea cu păsărica, Și tânărul nu avea loc, Deprinde nu putea nimica Nici nu credea el în noroc. A lui era mai lumea toată, Pentru de grijă-a sa purtare ... dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri, Și blestemând cu mari cuvinte, A soartei lui învăluiri, Zicea că dumnezeii grea Certare lui au rânduit Și moarte, drept bun ...

 

Alexandr Pușkin - Țiganii

... și mai mult, nădăjduiesc, Eu gata sunt să înlesnesc A ta petrecere aici, Cu parte după roduri mici, A ostenelilor lenoase. Deprinde-te și tu cu noi, Cu sărăcia cea voioasă, Și mâine dez-de-mânecate Într-o căruță amândoi Ne vom porni noi mai departe. Vrun ... urăsc, Oamenii jălesc. Păsăruica dulce La loc cald se duce, Șade-n altă țară Pân' de primăvară. Asemenea cu păsărica, Și tânărul nu avea loc, Deprinde nu putea nimica Nici nu credea el în noroc. A lui era mai lumea toată, Pentru de grijă-a sa purtare ... dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri, Și blestemând cu mari cuvinte, A soartei lui învăluiri, Zicea că dumnezeii grea Certare lui au rânduit Și moarte, drept bun ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII

... fost. Virtutea poate numai a liniști pre cuget, Și stavilă a pune l-a poftelor capricii; Ea numai ne deprinde în pace a privi, Tot felul de prefaceri a orbului noroc, Și fără nici o frică a aștepta sfârșitul ... Mai greu străbate-n inimi urechea decât ochiul, De-aceea prin exemple povața e mai bună; Ea face și pre vite s-urmeze pre părinți. Deprinde vulturelul să zboare în văzduh, Pre căpoieș s-alerge țâhnind după găină, Pre țăpușori să-și cerce puterea lor în coarne, Rățușca să înoate abia ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un pâlc de curteni, Falnici moldoveni, Și s-a dus, s-a dus Prin Țara-de-Sus, Și-a ajuns voios În Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu Ceața ce căzu, Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... lui și copiii totdeauna umblă goi și flămânzi. Crescând întru așa nevoie, copiii sunt siliți, neavând straie și mâncare, de mici a se deprinde cu amăgituri, cu cerutul, și dacă alții nu le dau cele ce cer, apoi se mai apucă și de furat și de alte răutăți. Așadar ...

 

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

... și conjugarea verbelor, după temele lor și după terminațiuni, și să judecăm la eteroclite sau anomale lipsa sau prisosul sau schimbarea. Cu un cuvânt, ea deprinde pe cei ce se silesc cu râvnă, să o învețe și să vorbească și să scrie bine. De toate acestea noi eram foarte lipsiți, căci ...

 

Constantin Stamati - Cântecul Gafiței

Constantin Stamati - Cântecul Gafiţei Cântecul Gafiței de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati O floare duioasă zice fluturașului ceresc, Nu fugi, că mor; Căci trista mea soartă este eu pe pământ să trăiesc, Nu la cer să zbor... Nu uita amorul nostru, neștiut de pizmașii oameni În câmpi depărtați... Nu uita ca tu cu mine la trup, la văpsele sameni, Ca când am fi frați. Dar vai! zefirul te suflă, iar eu nu pot să mă smulg Din negrul pământ. Ca pân’ la cer cu al meu abur, miros pe cale să-ți duc Și rămân plângând. Tu te duci tot pe departe, căci prea ți-i drag a pupa Orice floare vezi. Iar eu rămân părăsită făr-a mă putea mișca, Chiar ca din obezi. Tu fugi, și iar vii la mine, și iar te duci s-amăgești, Și pe alte flori, Dar când te întorci la mine, tot lăcrimând mă găsești, Mai ales în zori... Oh! la amor mai statornic de vrei ca să te deprinzi, Și să nu mor eu, Dă-mi aripi să zbor la tine sau tu rădăcină prinzi Lângă trupul

 

Dimitrie Anghel - Cum cântă marea

Dimitrie Anghel - Cum cântă marea Cum cântă marea de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 24 dec. 1906 În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare Și-ascult ce straniu cântă tumultuoasa mare. Atent îmi plec urechea, și-ascult notele-i grele, Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele, Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură, Ce vrea să spuie marea cu-nfricoșata-i gură. Dar apele-i țin taina, schimbând a ei cântare, Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare, Și-acum, ca supt imperiul unei porunci secrete, Își părăsește jocul, și-n larmă de trompete Își trâmbiță mânia, iar miile-i de crește Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste, Că cineva ascultă și-nseamnă cu mirare Ce poate să surprindă din larga ei

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tovarăşii (Anghel) Tovarășii de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Ilustrațiuna română , II, nr. 11, nov. 1912. Apărută și în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie să se îngemăneze ca să poată fi, trebuie să-și întovărășească pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau fiecare și apoi ciudata mașină alcătuită se punea în mișcare. Cînd începuseră tovărășia asta nu erau ca astăzi; doctorul era brun, vizitiul blond, iar bidiviii suri, și uitam să spun că și adecvata trăsură la care erau înhămați cu toții, pe vremea ceea, era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată ...

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDEPRINDE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruDEPRINDE.

1 Timotei Capitol 5

1 Timotei Capitol 5 1 Timotei 4 1 Timotei Capitol 5 1 Nu mustra cu asprime pe un bătrîn, ci sfătuiește -l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește -i ca pe niște frați; 2 pe femeile bătrîne, ca pe niște mame; pe cele tinere, ca pe niște surori, cu toată curăția. 3 Cinstește pe văduvele cari sînt cu adevărat văduve. 4 Dacă o văduvă are copii sau nepoți dela copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întîi față de cei din casa lor, și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, și -a pus nădejdea în Dumnezeu, și stăruiește, zi și noapte, în cereri și rugăciuni. 6 Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăiește, este moartă. 7 Poruncește și aceste lucruri, ca să fie fără vină. 8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s`a lepădat de credință, și este mai rău decît un necredincios. 9 O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n`aibă mai puțin de șaizeci de ani, să ...

 

2 Samuel Capitol 22

... mă călăuzește pe calea cea dreaptă.... 34 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, și El mă așează pe locurile mele cele înalte. 35 Îmi deprinde mînile la luptă, și brațele mele întind arcul de aramă. 36 Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, și ajung mare prin bunătatea Ta. 37 Lărgești ...

 

Psalmii Capitol 18

... putere, și mă povățuiește pe calea cea dreaptă. 33 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, și mă așează pe înălțimile mele 34 El îmi deprinde mînile la luptă, așa că brațele mele întind arcul de aramă. 35 Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijinește, și îndurarea Ta ...

 

Psalmii Capitol 144

... Psalmii Capitol 144 Psalmii 143 Psalmii Capitol 144 1 (Un psalm al lui David.) Binecuvîntat să fie Domnul, Stînca mea, care-mi deprinde mînile la luptă, degetele la bătălie, 2 Binefăcătorul meu și Cetățuia mea, Turnul meu de scăpare și Izbăvitorul meu, Scutul meu de adăpost, care-mi ...

 

Proverbele Capitol 22

Proverbele Capitol 22 Proverbele 21 Proverbele Capitol 22 1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. - 2 Bogatul și săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut și pe unul și pe altul. - 3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. - 4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața. - 5 Spini și curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele. - 6 Învață pe copil calea pe care trebuie s`o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - 7 Bogatul stăpînește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - 8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, și nuiaua nelegiuirii lui este gata. - 9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. 10 Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta. - 11 Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. - 12 Ochii Domnului păzesc pe cel ...

 

Ieremia Capitol 2

Ieremia Capitol 2 Ieremia 1 Ieremia Capitol 2 1 ,,Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,Du-te, și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ,Așa vorbește Domnul: ,Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într`un pămînt nesămănat. 3 Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toți cei ce mîncau din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.`` 4 ,,Ascultați Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: ,Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în Mine, de s`au depărtat de Mine, și au mers după nimicuri și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n`au întrebat: ,Unde este Domnul, care ne -a scos din țara Egiptului, care ne -a povățuit prin pustie, printr`un pămînt uscat și plin de gropi, printr`un pămînt unde domnește seceta și umbra morții, printr`un pămînt pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?` 7 ,V`am adus într`o țară ca o livadă de pomi, ca ...

 

Ieremia Capitol 9

Ieremia Capitol 9 Ieremia 8 Ieremia Capitol 9 1 ,,O! de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrămi, aș plînge zi și noapte pe morții fiicei poporului meu! 2 O! dac`aș avea un han de călători în pustie, aș părăsi pe poporul meu, și m`aș depărta de el! Căci toți sînt niște preacurvari și o ceată de mișei.`` - 3 ,,Au limba întinsă ca un arc și aruncă minciuna; și nu prin adevăr sînt ei puternici în țară; căci merg din răutate în răutate, și nu Mă cunosc, zice Domnul.`` 4 ,,Fiecare să se păzească de prietenul lui, și să nu se încreadă în niciunul din frații săi; căci orice frate caută să înșele, și orice prieten umblă cu bîrfeli. 5 Se trag pe sfoară unii pe alții, și nu spun adevărul; își deprind limba să mintă, și se trudesc să facă rău.`` - 6 ,,Locuința ta este în mijlocul fățărniciei, și, de fățarnici ce sînt, nu vor să Mă cunoască, -zice Domnul.`` - 7 ,,De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor: ,Iată, îi voi topi în cuptor, și îi voi încerca. Căci cum aș putea să mă port altfel cu fiica ...

 

Tit Capitol 3

Tit Capitol 3 Tit 2 Tit Capitol 3 1 Adu-le aminte să fie supuși stăpînirilor și dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, 2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătați, plini de blîndeță față de toți oamenii. 3 Căci și noi eram altă dată fără minte, neascultători, rătăciți, robiți de tot felul de pofte și de plăceri, trăind în răutate și în pizmă, vrednici să fim urîți și urîndu-ne unii pe alții. 4 Dar, cînd s`a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, și dragostea Lui de oameni, 5 El ne -a mîntuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înoirea făcută de Duhul Sfînt, 6 pe care L -a vărsat din belșug peste noi, prin Isus Hristos, Mîntuitorul nostru; 7 pentruca, odată socotiți neprihăniți prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moștenitori ai vieții vecinice. 8 Adevărat este cuvîntul acesta, și vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentruca cei ce au crezut în Dumnezeu, să caute să fie cei dintîi în fapte bune. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDEPRINDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruDEPRINDE.

NĂRĂVI

... nărăvesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A lua sau a face să ia un obicei rău ; a ( se ) deprinde , a ( se ) învăța cu nărav ( 1 ) . 2. Refl . și tranz . ( Înv . și pop . ) A ( se ) obișnui , a ( se ) deprinde ...

 

ÎMBLÂNZI

... ÎMBLÂNZÍ , îmblânzesc , vb . IV . Tranz . A deprinde

 

ÎNVĂȚA

... ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie , o artă , o limbă etc . ; a studia . 4. Tranz . și refl . A ( se ) deprinde

 

ACOMODA

... ACOMODÁ , acomodez , vb . I . Refl . A se deprinde

 

ACOMODABIL

... ACOMODÁBIL , - Ă , acomodabili , - e , adj . Care se acomodează cu ușurință , cu care te poți deprinde

 

ADAPTA

... Tranz . și refl . ( Biol . ) A ( se ) transforma prin adaptare ( 2 ) . 3. Refl . și tranz . A ( se ) acomoda , a ( se ) deprinde

 

DEDA

... DEDÁ , dedáu , vb . I . Refl . 1. A se deprinde , a se obișnui , a se familiariza ( cu ceva ) , a se acomoda . 2. A se consacra , a ...

 

DEDULCI

... DEDULCÍ , dedulcesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A se deprinde , a se îndulci cu sau la ceva ; a prinde gust de ceva , a se deda cu binele . - De ^4 ...

 

DEPRINDERE

... DEPRÍNDERE , deprinderi , s . f . 1. Faptul de a ( se ) deprinde . 2. Obișnuință , obicei . 3. Ușurință căpătată de - a lungul timpului într - o îndeletnicire oarecare ; pricepere , destoinicie , dexteritate . 4. ( Rar ) Practică obișnuită într - o ...

 

DEPRINS

... DEPRÍNS , - Ă , deprinși , - se , adj . Experimentat , învățat , obișnuit . - V. deprinde

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...