Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GÂNDIT, NEGÂNDIT, RĂZGÂNDI, SPIRIT, SUGESTIONA, UITA, ÎNVĂȚĂMÂNT, BAIU, CHIBZ, CHIBZUI, CHITI ... Mai multe din DEX...

GÂNDI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GÂNDÍ, gândesc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. A-și forma o idee despre un lucru, a pătrunde ceva cu mintea; a reflecta, a medita, a cugeta, a chibzui la ceva. * Expr. A da (cuiva) de gândit = a obliga (pe cineva) mediteze, se întrebe, discearnă. ** Intranz. și tranz. A concepe, a crea ceva (abstract sau concret). 2. Refl. și intranz. A se îngriji, a-i păsa de ceva sau de cineva. 3. Tranz. și intranz. A-i trece cuiva prin minte (...); a crede, a socoti (...). 4. Tranz. și refl. A lua în considerare (...), a-și da seama (...). 5. Refl. A intenționa (...). ** Tranz. (Reg.) A dori, a spera. - Din gând.

Sursa : DEX '98

 

GÂNDÍ vb. 1. v. chibzui. 2. a chibzui, a judeca, a socoti, (înv. și reg.) a sămălui, (fig.) a cântări, a cumpăni, a drămui. ( \~ cum e mai bine.) 3. v. considera. 4. v. concepe. 5. v. inventa. 6. v. bănui.

Sursa : sinonime

 

gândí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gândésc, imperf. 3 sg. gândeá; conj. prez. 3 sg. și pl. gândeáscă

Sursa : ortografic

 

A SE GÂND//Í \~ésc intranz. 1) A fi conștient (de ceva); a-și da seama. 2) A-și aduce aminte, evocând în memorie sau în imaginație. \~ la anii de școală. /Din gând

Sursa : NODEX

 

A GÂND//Í \~ésc 1. intranz. 1) A crea idei despre obiectele și fenomenele din realitatea înconjurătoare. 2) A-și aplica reflecția; a reflecta; a medita. 3) A fi cu gândul; a fi cuprins de îngrijorare; a păsa; a se îngrijora. 2. tranz. 1) A găsi de cuviință; a crede; a socoti; a considera. 2) A proiecta în gând; a avea în intenție; a intenționa; a dori. /Din gând

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruGÂNDI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 809 pentruGÂNDI.

Mihai Eminescu - Gândind la tine

Mihai Eminescu - Gândind la tine Gândind la tine de Mihai Eminescu Gândind la tine fruntea-acum mă doare. Nu știu ce rost mai are-a mea viață Când n-am avut o clipă de dulceață: Amar etern și visuri pieritoare! De ce în noapte glasul tău îngheață! Vedea-vor ochii-mi înc-o dată oare Frumosul trup, ­ femeie zâmbitoare! ­ Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n brață? Tu, blond noroc al unui vis deșert, Tu, visul blond unui noroc ce nu e, De-i mai veni, să știi că nu te iert. Căci dorul meu mustrări o să-ți tot spuie Și sărutându-te am să te cert Cu dezmierdări cum n-am spus

 

Vasile Alecsandri - Ce gândești, o! Margarită

Vasile Alecsandri - Ce gândeşti, o! Margarită Ce gândești, o! Margarită de Vasile Alecsandri Ce gândești, o! Margarită, Când de visuri ești răpită Într-al nopții miez senin, Când din luna zâmbitoare Vine-o rază călătoare De se joacă pe-al tău sân? Nu crezi tu, o! Margarită, C-acea rază fericită Este gingașul meu dor, Ce-i trimis din depărtare Să-ți aducă-o sărutare De la bietul călător? Ș-atunci, dulce Margarită, Nu te simți duios uimită L-ale razei dezmierdări? Și cu-o șoaptă de iubire Nu trimiți a ta gândire Să mă caute pe mări? Mult frumoasă Margarită! Barca mea e rătăcită Pe al mării val turbat. Glas de moarte-n aer trece, Și de-al morții fior rece Sufletu-mi e tulburat! O! duioasă Margarită, Dă-mi o lacrimă iubită În acest minut amar, Dorul meu în cer s-o suie Și, ferice, s-o depuie Pe al Domnului altar! Canalul de Gibraltar,

 

Ion Luca Caragiale - Inițiativa...

Ion Luca Caragiale - Iniţiativa... Inițiativa... de Ion Luca Caragiale — Stăm rău, foarte rău, domnule!... Statul nu vrea să se gândească!... Nu este nici o încurajare; ba, putem zice că este chiar o persecuțiune... Și asta — să-mi dai voie să-ți declar — este trist, nu numai pentru noi, agricultorii, care nu suntem capabili să mergem cu egoismul pân-acolo; este trist pentru țară; căci, în definitiv, noi plugarii suntem, ca să zic așa, topor de oase; noi ăștia devastații... — Pe d-ta — zic eu — nu te-a devastat. — Te rog, nu mă-ntrerupe; lasă-mă să termin... Noi ducem greul țării ăștia, care fără noi, ce să zicem?... Parcă n-ar mai merge, să fluieri numa din buze și să umpli doldora punga statului, din care pe urmă să vie și să sugă țâtă atâtea lipitori declarate și clandestine, care trăiesc pe spinarea noastră, care, vai de capul ei! numa sufletul nostru știe!... Nu, domnule! până nu vine statul cu o lege nu mai merge!... Statul trebuie să se gândească serios! Acestea mi le debitează iritat amicul meu, nenea Stasache, unul dintre marii noștri agricultori. Eu, care nu sunt în ...

 

Emil Gârleanu - Hoinar

... zorele se împleteau, cu florile deschise, fragede, liliachii bătând în albastru, sinilii bătând în roz, acoperite de rouă ca de niște nestemate. „Fragede floriâ€�, gândi fluturașul și, bătându-și aripile albastre stropite cu aur, le sărută pe rând. „Aici o să stau astăzi pe vremea arșițeiâ€�, gândea ștrengarul. Dar ... mai pui că aici stai ca într-o mănăstire.â€� Se înălță în aer. Se încălzise grozav. „Parcă e mai cald ca la câmpâ€�, gândi sprințarul. În vremea aceasta ochii lui zăriră, așa, ca o șuviță de sânge. Era un strat de garoafe . „Hai într-acoloâ€�; întinse aripile, lovi ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

... va mai exista dușmănie între nații, nici ură între oameni. Nu ziceți: "Fiecărui partea sa", dar ziceți: "Tuturor aceeași parte!" * Când șefii națiilor se vor gândi serios la fericirea popoarelor și vor înțelege că mărimea lor adevărată consistă în binele comun, atunci ei vor fi cei dintâi care vor proclama libertatea ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță

... neghină, da' cu mintea cât zece ca mine și ca d-ta. Neghiniță opri caii și sări în palma unchiașului. Cum îl văzu negustorul, se gândi să ducă împăratului așa minune. — Moșule, zise negustorul, îți dau o pungă de bani pe el. Neghiniță, sfâr, în urechea moșului și îi șopti ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

Cezar Bolliac - Carnavalul Carnavalul de Cezar Bolliac Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Începe carnavalul! și-n salele bogate Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate, În nouă veselii! O! ce de griji acuma la nouă toalete! Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete! Ce mii de bucurii! Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă, La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă Și la ai ei cercei; Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte; Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte Ceva ce-i place ei. Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița, Pandlica care-o prinde, - săracă copilița! Viața-i e romanț! O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie Și păr și rochi, pandlice, buchet de iasomie La sol în contra-danț! Mulțime de machine prin case de neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai ...

 

Mihai Eminescu - La aniversară

... mi-a spus să-i dau o păpușă. Tolla, Tolla! — zise el râzând — tare mi-ești dragă". Apoi șezu la masă și gândi adânc... asupra egalității a două hipotenuze. Luă o coală mare de hârtie albă și scrise drept în mijloc: Regină! Te iubesc! Iscălit: Gajus ... sărutat de o mie de ori — așa număra ea cel puțin — dacă — dacă s-ar fi căzut. Ah! că prostu-i — gândi ea — nu poate vorbi și el de altceva, azi cel puțin — adaose uitându-se timid în sus la el. Ce frumosu-i ș ... ajunsese la portiță. — Elis! tu ... nu știi cât te iubesc... nici poți ști căci... căci tu nu ai inimă. Pe nume și tu? Vezi, gândi ea, dar nu zise nimic... — De când te-am văzut, de când știi tu — căci tu știi că eu te iubesc și totdeauna ... Iaca, de exemplu... — De exemplu...? — Nu te voi mai strânge de mână, nu ți-oi mai spune pe nume... de azi înainte. O! gândi ea în sine cu părere de rău, dar ce era să zică. Șezură pe banca de piatră de lângă portiță... Ea-i întoarse spatele și ...

 

Alexandru Macedonski - Gândului

... mai gândesc. Gândul m-a îmbătrânit, Gândul m-a nenorocit... Fără gând de mă nășteam, Nu plângeam, nu sufeream. De-am gândi, sau n-am gândi, Rău-n veci va izbândi, Și cu gând și fără gând, Ne vom duce toți pe rând. Tot o soartă vom avea, În zadar fugim ...

 

Constantin Stamati - Pentru săraci

Constantin Stamati - Pentru săraci Pentru săraci de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Cine dă săracului pe Domnul împrumută. Evanghelistul Precum soarele, picând pe marea înghețată, ar topi-o, întocmai picătura milosteniei, căzând pe grămada păcatelor, le risipește. Sf. Ioan Gură-de-Aur Când iarna petreceți bine voi, avuților slăviți, Când dați baluri strălucite, mii de lumini aprinzând, Când în a voastre palaturi cu îngâmfare priviți, Cristaluri, oglinzi, faiansuri, raze de foc slobozind, Policandrele și lampe ca comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și ...

 

Emil Gârleanu - Călătoare! ...

... alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarășe din furnicar strivite, dintr-o dată, sub talpa grea a omului. „Ciudat, gândi furnica în sine, s-ar zice că numai pentru ca să facă rău își învelesc oamenii picioarele în pielea groasă a încălțămintelor.â ... culeagă fărâmitura. Dar cum o apucă, îndată o și lăsă la loc: fărâmitura era udă de sângele păsării. „Brrr! Vasăzică, ăsta e omul!â€� gândi furnica; și repede-repede-repede o luă pe cizmă în jos. Se coborî pe un fir de iarbă și își scăldă, cu mulțumire, trupul într ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruGÂNDI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruGÂNDI.

GÂNDIT

... GÂNDÍT , - Ă , gândiți , - te , adj . Care a fost ( bine ) pătruns cu mintea ; ( bine ) socotit , chibzuit . - V. gândi

 

NEGÂNDIT

NEGÂNDIT ^1 s . n . ( În loc . adv . ) Pe negândite = în mod neașteptat , deodată ; prin surprindere . - Ne - + gândit . NEGÂNDÍT^2 , - Ă , negândiți , te , adj . Care ne este gândit

 

RĂZGÂNDI

... 1. A - și schimba gândul , părerea sau hotărârea , a reveni asupra unei hotărâri luate . 2. ( În legătură cu " a se gândi " ) A reflecta bine , a chibzui îndelung . - Răz - + gândi

 

SPIRIT

... pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de a gândi , de a se manifesta ; părere , concepție împărtășită de un grup de oameni , de o colectivitate . 5. Caracter specific , trăsătură caracteristică a ceva ...

 

SUGESTIONA

... SUGESTIONÁ , sugestionez , vb . I . Tranz . si refl . A face pe cineva să gândească sau să acționeze ( sau a gândi

 

UITA

UITÁ , uit , vb . I . I. 1. Tranz . și intranz . A pierde din memorie ( momentan sau pentru totdeauna ) , a nu - și ( mai ) aduce aminte , a nu ( mai ) ține minte . 2. Tranz . și intranz . A înceta să se preocupe , să se gândească la cineva sau ceva , a deveni indiferent față de o persoană sau de un obiect ( drag ) ; a se dezinteresa . 3. Tranz . A se comporta ca și cum a încetat să se gândească la ceva , a trece sub tăcere , a nu da urmare . 4. Tranz . A lăsa undeva ( din distracție , din nebăgare de seamă ) ceva sau pe cineva care trebuie luat ; a nu lua cu sine . II. Refl . A - și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea , a cerceta , a observa ; a

 

ÎNVĂȚĂMÂNT

... ÎNVĂȚĂMÂNT , învățăminte , ( 1 ) s . n . 1. Precept din care se deduce un mod de a acționa , de a gândi

 

BAIU

BÁIU interj . ( Reg . ) Nici să nu te gândești ( la așa ceva ) ! nici vorbă ! - Probabil din ba + io ( =

 

CHIBZ

... chibzuri , s . n . A sta ( Înv . ; în expr . ) ( sau a intra ) în ( sau la ) chibz ( sau chibzuri ) = a se gândi

 

CHIBZUI

... CHIBZUÍ , chibzuiesc , vb . IV . Tranz . și intranz . A judeca o situație cumpănind toate eventualitățile ; a se gândi

 

CHITI

... 1 , chitesc , vb . IV . ( Pop . ) 1. Tranz . , intranz . și refl . A socoti , a chibzui ; a crede , a gândi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...