Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CARITABIL, CAVALER, CULANT, DĂRUITOR, DARNIC, FILANTROP, FILOTIM, GALANT, GALANTON, GENEROZITATE ... Mai multe din DEX...

GENEROS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GENERÓS, -OÁSĂ, generoși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este gata ajute în mod dezinteresat pe alții; mărinimos; darnic. ** însuflețit de sentimente alese, de idei progresiste. ** Fig. Bogat, fertil. Regiune generoasă. - Din fr. généreux, lat. generosus.

Sursa : DEX '98

 

Generosavar, meschin, zgârcit

Sursa : antonime

 

GENERÓS, -OÁSĂ adj. mărinimos, darnic; rodnic, fertil; dezinteresat. * însuflețit de idei sau de sentimente alese, nobile. (< fr. généreux, lat. generosus)

Sursa : neoficial

 

GENERÓS adj. 1. v. darnic. 2. v. altruist. 3. ales, mărinimos, nobil. (Animat de sentimente \~oase.)

Sursa : sinonime

 

generós adj. m., pl. generóși; f. sg. generoásă, pl. generoáse

Sursa : ortografic

 

GENER//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) (despre oameni) Care este predispus ajute pe alții în mod dezinteresat; darnic; mărinimos; galant; galantom. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește înalte calități morale; nobil. 3) fig. (despre soluri) Care se caracterizează prin fertilitate sporită; care recoltă bogată; mănos; roditor. /généreux, lat. generosus

Sursa : NODEX

 

GENERÓS, -OÁSĂ adj. Mărinimos, darnic; dezinteresat. ** Cu idei și sentimente alese. [Cf. fr. généreux, lat. generosus].

Sursa : neologisme

 

generós (-oásă), s.f. - 1. (Înv.) Nobil, principal. - 2. Mărinimos, darnic. - Var. (înv.) gheneros. Lat. generosus (sec. XVII) și mai tîrziu din fr. généreux. - Der. generozitate, s.f. (dărnicie), din fr. générosité.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruGENEROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 103 pentruGENEROS.

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

Ion Luca Caragiale - Toxin şi toxice Toxin și toxice de Ion Luca Caragiale Toxinul a sunat despre ziuă. La glasul lui, s'au deșteptat în grabă tinerii patrioți adăpați la izvoarele europene. Fără să-și ia rămas bun dela părinți, lepădându-se cu entuziasm de dreptul de moștenire al privilegiilor, au ieșit din casa părintească; au coborît hotărîți în piață, s'au amestecat cu poporul, care suferise atâta, și au strigat din toate puterile: Libertate! Egalitate! Fraternitate! Și Popa Șapcă binecuvântă mișcătoarea scenă a fraternizării tutulor fiilor patriei. Negura care atâtea veacuri apăsase asupra țărilor române era spartă: încet-încet, ea trebuia să se risipească pentru a face loc luminii moderne. Dar dela strigătul acela de generoasă revoltă contra unei strări seculare de rușine, de înjosire, de mizerie politică și socială, și până la realizarea frumosului vis, trebuia, afară de bine-cuvântarea lui Popa Șapcă, încă mult. Tinerii patrioți, după vorbe, fură chemați la fapte. Trebuia făcută scara jertfelor pentru a ajunge la vârful dorit. Ei nu s'au dat înapoi. Entuziasmul lor nu a fost de o singură clipă: voește și vei putea! Atunci începu pe'ntrecute fiecare ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

... nu te dai, Cu oștire mare voi veni la tine Să te pui în lanțuri pentru-a ta rușine!" Iată cum răspunde domnul generos — ,,Ce dureri apasă sufletul frumos, Cât, uitând cu totul regală mărire, Se coboară astfel prin a lui gândire? Inimile zboară către bucurie ...

 

Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)

... prostie. A, sunt fericiți aceia căror' nu li-i dat să știe A creării dureri sfinte, și pe care îi îmbată Ritmul generos în care își scriu proza nesărată, Toaca bunelor silabe, și duioasa-ncredințare Că-nsemnați cu stemă-n frunte, ce-au scris ei e lucru mare ... prostie, de noroc și nesimțire. Căci cuvintele blajine și nimicurile lor, Dezmierdând frumos urechea, cad în gustul tuturor. S-or găsi și pentru tine, suflet generos și mare, Ș-încă mulți, ca să-ți arunce un cuvânt de-ncurajare. Vei avea cinstea să intri și prin casele bogate, Unde ți-or ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret

... astăzi înainte numai cu arma-n mână Va scăpa de moarte patria română. Între viața sclavă ș-un mormânt fălos Nu-întârzie-un suflet nobil, generos. Astfel totdauna țara liberară Vechi eroi ce-n fală se glorificară. Inima lor mare să vieze-n noi! Să pierim sub arme ca străbunii-eroi ... de moarte plini, Nu pot să pătrunză dulcile-i lumini. Astfel este omul ce-njosirea-abate Tremură să moară pentru libertate. Dar poporul nostru, nobil, generos

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea drept de a fi preferat înaintea alegerei mele, fiindcă nu este mai presus de atâte alte țări, unde-i de asemene bine, ba poate și mai mult. Iubirea de patrie este numai un egoism obștesc a unui număr de oameni, carii locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

... Statul vrea să încurajeze și să ajute dezvoltarea teatrului, pentru aceea îl ia sub ocrotirea sa, îl ajută material într-un mod relativ destul de generos; dar cu modul acesta, oare, statul își ajunge, scopul? Nu. Ajunge să pensionezepersoane, și încă persoane inutile, chiar rău-făcătoare instituției. Pentru ce statul, care ...

 

Alecu Donici - Vulpea duioasă

Alecu Donici - Vulpea duioasă Vulpea duioasă* de Alecu Donici În timpul primăverii un tânăr vânător Ucise-o păsăruică; și prin a lui urmare Făcu un rău mai mare, Căci puii ei rămase sărmani în cuibușor! Abia ieșiți din ouă, goli, cruzi, fără putere, De-a foamei grea durere Ei casc din pliscușoare, cer milă piscuind; Cer hrană ș-aripi calde, pe mumă rechemând; * Dar muma nu-i!... Când, iată, O prea cinstită vulpe pe-acolo se arată Și de sub cuib începe a predica așa: — Ce inimă-mpietrită nu s-a înduioșa Văzând aste ființe atât de neferice! Voi, păsări ce zburați În preajmă-le pe-aice, Cum nu vă îndurați Ca să le ajutați?.. Tu, cuculeț, vecine? Tu schimbi acum la pene și oare nu-i mai bine Să le aduci pe toate în cuibul de orfani? Tu, ciocârlie dragă, ce cânți a ta plăcere În leagănu-ți de zefiri... au, doar, nu simți durere De ticăloasa stare acestor sărăimani? O! tu, mierlușcă dulce, tu trebui să fii bună. Zburând pe jos adună Și adă viermișori La bieții puișori. Iar tu, privighetoare, Ce cu a ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Alexandru Macedonski - Când aripi...

... soare... —     Când aripi al meu suflet avea. Era ca o-nflorire de zile minunate, De crini și roze roze... — Zâmbeam copilăros, Voios și generos

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

Alexandru Macedonski - Ospăţul lui Pentaur Ospățul lui Pentaur de Alexandru Macedonski Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala hipostilă, împrejurul unei mese, Pentaur, poet și preot, stă cu oaspeți numeroși, Cupe de-onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese De Ramses și de curtenii cei avuți și generoși. Dintr-o singură fereastră cade-o trâmbă luminoasă, Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor, Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici ...

 

Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F

Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte, Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire, Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire, Și împrăștie în lume o misterioasă jale, Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale; Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate, Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate, Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite, Triști poeți ce plâng și cântă suferinți închipuite, Inimi lașe, abătute, făr-a fi luptat vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în neștire, Când își scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruGENEROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruGENEROS.

CARITABIL

... CARITÁBIL , - Ă , caritabili , - e , adj . Care manifestă caritate ; milos , generos

 

CAVALER

... conferit , în unele țări , posesorului anumitor decorații importante . 4. Persoană având titlul de cavaler ( 1 - 3 ) . 5. Călăreț . 6. ( Adesea adjectival ) Om plin de abnegație , generos

 

CULANT

... CULÁNT , - Ă , culanți , - te , adj . Cu care te poți înțelege ușor , care dovedește amabilitate , dărnicie ; amabil , generos

 

DĂRUITOR

DĂRUITÓR , - OÁRE , dăruitori , - oare , s . m . și f . ( Rar ) Persoană care face un dar ^2 ; p . ext . persoană generoasă . [ Pr . : - ru - i - ] - Dărui + suf . -

 

DARNIC

... DÁRNIC , - Ă , darnici , - ce , adj . 1. Căruia îi place să dea , să facă daruri ; generos

 

FILANTROP

... FILANTRÓP , - OÁPĂ , filantropi , - oape s . m . și f . Persoană care face acte de filantropie ; om darnic , generos

 

FILOTIM

... FILÓTIM , - Ă , filotimi , - e , adj . , s . n . ( Înv . ) 1. Adj . ( Despre oameni ) Generos

 

GALANT

... GALÁNT , - Ă , galanți , - te , adj . 1. ( Despre bărbați și manifestările lor ) Curtenitor față de femei ; p . ext . politicos , atent , plăcut , tandru . 2. ( Despre oameni ) Darnic , generos

 

GALANTON

... GALANTÓN , - OÁNĂ , galantoni , - oane , adj . ( Fam . : despre oameni ) Darnic , generos

 

GENEROZITATE

... GENEROZITÁTE s . f . Calitatea omului generos

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...