Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STRĂNEPOT, NEPOȚEL, RĂZNEPOT, TETEA, UNCHI ... Mai multe din DEX...

NEPOT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEPÓT, -OÁTĂ, nepoți, -oate, s.m. și f. 1. Persoană considerată în raport cu bunicii săi ori cu unchii și mătușile sale. 2. (Fam.; mai ales la voc.) Cuvânt cu care o persoană mai în vârstă se adresează unui tânăr, unei tinere sau unui copil. 3. (De obicei la pl.) Descendent, urmaș. - Lat. nepos, -tis.

Sursa : DEX '98

 

nepót s. m., pl. nepóți

Sursa : ortografic

 

NEPÓ//T \~ți m. 1) (și cuvânt de adresare familiară) Fiu al fiului sau al fiicei în raport cu bunicii săi. 2) (uneori urmat de deter-minativele de frate, de soră, de văr, de vară etc.) Fiu al fratelui sau al surorii în raport cu unchii sau cu mătușile sale. 3) pop. Băiat sau bărbat tânăr. /<lat. nepos, \~tis

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNEPOT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 139 pentruNEPOT.

Anton Pann - Nepotul împrumutat

... Anton Pann - Nepotul împrumutat Nepotul împrumutat de Anton Pann Unul avînd un nepot Sărac și lipsit de tot, Vine într-o zi la el Și să roagă-ntr-acest fel: -Unchiule, bine mă ști Că n-am coprins ...

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... să-ți spun, o dată... nici n-a vrut să mă primească; nu mai îndrăznesc. — De ce nu se duce tânărul? ca nepot. — S-a dus o dată; dar l-a primit foarte brusc... și cum e el timid, nu mai are curaj ... a lăsat epoca de neagră și infamă memorie a fanarioților!... Nu pot face nimic pentru protejatul d-tale, tocmai că mi-e nepot... Iartă-mă, am scrupulurile mele de conștiință... — O, doamne! am exclamat. Și i-am ținut predica arătată mai sus. Pe urmă nu m-am ... n-ajungă vreun unchi al lui la putere!" — Nu zic asta! mi-a răspuns ilustrul. — Apoi, atunci, poate că are acest nepot vreun cusur ca om; căci, din faptul că întâmplarea l-a făcut nepotul d-tale, nu-i poate face nimini vreo vină... Și ... Goana infamă contra cetățenilor onorabili!... Regimul proscripțiunilor și al terorii!... Cetățeni fruntași închiși ca tâlhari în ajunul alegerilor!... Ministrul fără de lege!... Procurorul zbir!... Nedemnul nepot demn de unchiul nedemn!... Vom vedea!... Sunt judecători la Berlin!..." N-am avut curiozitatea să văd cine or fi potlogarii, nici ministrul, nici procurorul... Mai ...

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

Constantin Stamati - Arderea Iaşului la 1822 Arderea Iașului la 1822 de Constantin Stamati Un episod din poema d-lui Beldiman, sub titlul Eteria grecilor Această închipuire se face ca cum un bătrân vier de la Miroslava, unde sunt podgorii de vii pe un deal peste râul Bahluiul, în preajma Iașului, privește cu nepotul său arderea Iașului, în vremea răscoalei grecilor în contra turcilor; dar bătrânul se află bolnav în casă, iar nepotul său șede pe prispă afară și spune moșului său aceea ce vede. Nepotul Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă de vifor ție? de cetăți ce-ți este scârbă? Las’ vântul să le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și ...

 

Dimitrie Anghel - Moartea babacului

Dimitrie Anghel - Moartea babacului Moartea babacului de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 945, 5 aug. 1911, p. 2. Sever e aspectul morții. Crepul de doliu face pată, mărginește lumina și întunecă. Noapte și zi, întuneric și lumină, neîmbinate lucruri, eternă vrăjmășie. Și cu toate aceste, funerara urzeală de umbră, neagra îmbrăcăminte ce intră în casă o dată cu moartea nu poate învinge de multe ori ridiculul vieții care lasă urme, nu poate alunga ironia ce se așază la căpătîiul postumului, nu e în stare să biruiască zîmbetul de veselie ce-l resimți in fața anumitor aspecte ale naturei, căci natura, în felul ei, nu e nici tristă, nici veselă, ci așa cum o vede (sic) ochii noștri în anumite momente. Cu aceste gînduri părăseam o casă unde apusese o viață, sătulă de a sălășlui o sută de ani în aceeași închisoare de lut. A muri nu e a rămînea cu ochii mari deschiși în infinit, așteptînd mîna pioasă ce-ți va închide pleoapele reci peste înmărmuritele globuri. Sufletul moare înaintea ochilor. Sub povara anilor mulți, cu vremea, el renunță și devine ca o oglindă moartă în care nu se mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Telegrame

... la post. p. Ministrul de Interne secretar general Z... * Ecs. sale ministru Justiției București. Bandă desperată opozanți îndârjiți sub conducerea Costăchel Gudurău, Iordăchel Gudurău și nepot Gudurău, Albert divorsat Atenaisa Perjoiu, atacat directoru prefecturi față grădina primării. Acesta aparat bastonu, lovit cap Iordăchel, Costăchel tras revolver spart glob lampa centrul grădini ...

 

Ion Luca Caragiale - La conac

... tovaroșului, care-i dă o povață mai tare decât cea mai tare poruncă... Pune mâna-n sân și scoate legătura... Înainte... Unchiul ridica ochii spre nepot, zâmbind cuminte, și fără să mai zică o vorbă, îi apleacă cu multă luare aminte asupra mesei. E trei după miezul nopții. S-a ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ștefan și Radul

... domnie Și-mi dă fiica-ți de soție, Căci simțesc un aprig dor, Dor de falnic viitor, Ca să-mi facă ea fecior, Fecior mie, Nepot ție. La doi domni o seminție, Bun la sfat și bun la mână, Fire neaoșă română, Din vulturul muntenesc Cu zimbrul moldovenesc; Și de-i ... an. La Suceava-i bucurie C-a făcut doamna Mărie, A făcut un băietan. Crească mândru cât e bradul, Ca-i nepot

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

... Parvenitul , 2 acte. VI. Bacilul amorului , 1 act. D) CĂ³pii de pe natură :I. Un unchi și trei nepoate . II. Trei bunici și un nepot . E) Insula Sahalin, Țara misterioasă a exilaților , roman contemporan, ca apendice la opul lui Kennan. F) Caleidoscop literar : I. Luxul . II. Istoria unui ...

 

George Coșbuc - Chindia

George Coşbuc - Chindia Chindia de George Coșbuc Publicată în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 52 (16/29 mart.) Stau acum pe-o buturugă    Și mă uit prin văi, Nu-i mai mult decât de-o fugă Până-n deal: și parcă-i oaste Cum se văd în șir de coaste    Sutele de clăi. Împrejurul meu învie    Toate câte sunt, Ce de joc și veselie Când e soarele la toacă! Iată-le, sărind la joacă    Undele de vânt. Una printre clăi s-ascunde;    Umblă pe furiș, După ea mai multe unde, Fuge care mai de care, Dar, cotind, gonita sare    Repede-n tufiș. Toate-n câmp acum s-adună    Crângul răscolind Iar frunzișul sună, sună! Dar pe când aleargă ceata, Iat-o, din tufiș, șireata,    Iese hohotind. Ies, cu capul dat pe spate,    Soațele-i spre văi; Răzvrătesc, întunecate, Brazdele de fân, se-ncurcă Printre spini și iarăși urcă    Coastra, printre clăi. Și mereu așa colindă    Dealurile-ntregi. Și-n sfârșit, când e s-o prindă Toate cad pe ea deodată, Din grămada-ncăierată    Nu le mai alegi. Multe guri acum se-ngaimă,    Vălmășag nespus; Paiele de câmp, de spaimă, În vârtej acolo prinse Se rotesc și joacă-mpinse,    Se ...

 

George Coșbuc - La Smârdan

George Coşbuc - La Smârdan La Smârdan de George Coșbuc Neam român, văzui odată Oastea Domnului Mihai Zicea Dunărea-ntristată: Fulger îns-atunci erai, Și-alergând prin cer furtuna Cânta vorbe românești Astăzi stau și-ascult întruna Și mă uit, și nu mai ești! Dar abia rosti cuvântul Dunărea, vuind prin văi, Și văzu gemând pământul Și de cai și de flăcăi. Zornet auzi prin zare, Cum se-ncheagă stol cu stol Și năprasnică răsare Oastea domnului Carol. Jalnic tu-ți doinești durerea Dunăre, și iat-acum! Din mormânt ieși puterea Și-nzadar îi stai în drum. Trec voinicii peste tine; Mersul lor e zbor de fulg, Și din mâinile strâine Stema libertății smulg. Tresăriră iuți românii Căci aminte și-au adus Cât s-au străduit bătrânii Steagul să ni-l ție sus, Câte plângeri ne-ntrerupte În mormânt or fi vărsat, Că nepoții fug de lupte Și că steagul e-nchinat. Dunăre,-ai văzut Smârdanul? Spune tu, s-o spui și eu! Și noi știm izbi dușmanul, Și-n români e Dumnezeu! Știm și noi găti cununa Vitejiei ce-o doinești, Și când urlă-n cer furtuna Cântă vorbe românești! La Smârdan așa vru Domnul Morții dintr-această zi ...

 

George Coșbuc - Pământul uitării

George Coşbuc - Pământul uitării Pământul uitării de George Coșbuc Acesta-i un cântec de bard ostenit, De bard din pământul uitării. Strămoșii-mi acolo pe stâlpi de granit Cu albe portaluri un templu-au clădit De marmură-n marginea mării. Să-l aibă nepoții prin veacuri de-acum Spre-a lor și spre-a noastră mărire! Dar mută veni nepăsarea pe-un drum, Iar pe-altul stârni-necătoru-i samum Atotucigașa hulire. Azi templu-i ruină; prin curțile lui Culcușuri își caută cerbii, Prin mândrele ganguri scot viezurii pui, Se joacă pe lespezi de-altare-ale lui Șopârle tăcute-ale ierbii. Cu galbene oase-ale moșilor mei S-amestecă-n praful cărării Strivite statui ale marilor zei. Azi râdeți, și vai, cum veți plânge, o, mișei, Cu hohot la ziua-nfruntării! Dar noaptea din frântele marmuri răsar Luciri ca de fulger, și șoapte: Stau jalnicii zei la ruine, și par Cuprinși de mânie și galbeni de-amar Și zboară cu vaiuri prin noapte. Și iese-al lor bard și s-așează plângând Pe-o piatră sub zidul de-afară, Și cântă și plânge, ghitara bătând, Iar alba lui barbă ca râul curgând Se-mprăștie peste ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNEPOT

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruNEPOT.

Genesa Capitol 31

Genesa Capitol 31 Genesa 30 Genesa Capitol 31 1 Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, cari ziceau: ,,Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru, și cu averea tatălui nostru și -a agonisit el toată bogăția aceasta.`` 2 Iacov s`a uitat și la fața lui Laban; și iată că ea nu mai era ca înainte. 3 Atunci Domnul a zis lui Iacov: ,,Întoarce-te în țara părinților tăi și în locul tău de naștere; și Eu voi fi cu tine.`` 4 Iacov a trimes de a chemat pe Rahela și pe Lea, la cîmp la turma lui. 5 El le -a zis: ,,După fața tatălui vostru, văd bine că el nu mai este ca înainte; dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine. 6 Voi înșivă știți că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea. 7 Și tatăl vostru m`a înșelat: de zece ori mi -a schimbat simbria; dar Dumnezeu nu i -a îngăduit să mă păgubească. 8 Ci cînd zicea el: ,,Mieii pestriți să fie simbria ta,`` toate oile ...

 

Genesa Capitol 21

Genesa Capitol 21 Genesa 20 Genesa Capitol 21 1 Domnul Și -a adus aminte de cele ce spusese Sarei, și Domnul a împlinit față de Sara ce făgăduise. 2 Sara a rămas însărcinată, și a născut lui Avraam un fiu la bătrîneță, la vremea hotărîtă, despre care -i vorbise Dumnezeu. 3 Avraam a pus fiului său nou născut, pe care i -l născuse Sara, numele Isaac. 4 Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vîrsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu. 5 Avraam era în vîrstă de o sută de ani, la nașterea fiului său Isaac. 6 Și Sara a zis: ,,Dumnezeu m`a făcut de rîs: oricine va auzi, va rîde de mine.`` 7 Și a adăugat: ,,Cine s`ar fi gîndit să spună lui Avraam că Sara va da țîță la copii? Și totuș i-am născut un fiu la bătrîneță!`` 8 Copilul s`a făcut mare, și a fost înțercat. Avraam a făcut un ospăț mare în ziua cînd a fost înțercat Isaac. 9 Sara ...

 

Judecatorii Capitol 12

Judecatorii Capitol 12 Judecatorii 11 Judecatorii Capitol 12 1 Bărbații lui Efraim s`au strîns, au pornit spre miază noapte, și au zis lui Iefta: ,,Pentruce te-ai dus să bați pe fiii lui Amon, fără să ne fi chemat și pe noi să mergem cu tine? Vrem să-ți dăm foc casei și să te ardem împreună cu ea.`` 2 Iefta le -a răspuns: ,,Eu și poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; și cînd v`am chemat, nu m`ați scăpat din mînile lor. 3 Văzînd că nu-mi vii în ajutor, mi-am pus viața în joc, și am pornit împotriva fiilor lui Amon. Domnul i -a dat în mînile mele. Pentruce vă suiți dar azi împotriva mea ca să-mi faceți război?`` 4 Iefta a strîns pe toți bărbații Galaadului, și a început lupta cu Efraim. Bărbații Galaadului au bătut pe Efraim, pentrucă Efraimiții ziceau: ,,Sînteți niște fugari ai lui Efraim! Galaadul este în mijlocul lui Efraim, în mijlocul lui Manase!`` 5 Galaadiții au pus mîna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Și cînd unul din fugarii lui Efraim, zicea: ,,Lasă-mă să trec!`` bărbații ...

 

1 Cronici Capitol 8

1 Cronici Capitol 8 1 Cronici 7 1 Cronici Capitol 8 1 Beniamin a născut pe Bela, întîiul lui născut, pe Așbel, al doilea, Ahrah, al treilea, 2 Noha, al patrulea, și Rafa, al cincilea. 3 Fiii lui Bela au fost: Adar, Ghera, Abihud, 4 Abișua, Naaman, Ahoah, 5 Ghera. Șefufan și Huram. 6 Iată fiii lui Ehud, cari erau capi de familie între locuitorii din Gheba, și cari i-au strămutat la Manahat: 7 Naaman, Ahia și Ghera. Ghera, care i -a strămutat, a născut pe Uza și pe Ahihud. 8 Șaharaim a avut copii în țara Moabului, dupăce a îndepărtat pe nevestele sale: Hușim și Baara. 9 Cu nevastă-sa Hodeș a avut pe: Iobab, Țibia, Meșa, Malcam, 10 Ieuț, Șochia și Mirma. Aceștia sînt fiii săi, capii de familie. 11 Cu Hușim a avut pe: Abitub și Elpaal. 12 Fiii lui Elpaal: Eber, Mișeam, și Șemer, care a zidit Ono, Lod și satele lui. 13 Beria și Șema, cari erau capi de familie între locuitorii Aialonului, au pus pe fugă pe locuitorii din Gat. 14 Ahio, Șașac, Ieremot, 15 Zebadia, ...

 

Isaia Capitol 14

... să umple lumea cu cetăți!`` 22 ,,Eu mă voi ridica împotriva lor! -zice Domnul oștirilor-și voi șterge numele și urma Babilonului, pe fiu și nepot,`` zice Domnul. 23 ,,Voi face din el un culcuș de arici și o mlaștină, și îl voi mătura cu mătura nimicirii,`` zice Domnul oștirilor. 24 ...

 

1 Timotei Capitol 5

1 Timotei Capitol 5 1 Timotei 4 1 Timotei Capitol 5 1 Nu mustra cu asprime pe un bătrîn, ci sfătuiește -l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește -i ca pe niște frați; 2 pe femeile bătrîne, ca pe niște mame; pe cele tinere, ca pe niște surori, cu toată curăția. 3 Cinstește pe văduvele cari sînt cu adevărat văduve. 4 Dacă o văduvă are copii sau nepoți dela copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întîi față de cei din casa lor, și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, și -a pus nădejdea în Dumnezeu, și stăruiește, zi și noapte, în cereri și rugăciuni. 6 Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăiește, este moartă. 7 Poruncește și aceste lucruri, ca să fie fără vină. 8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s`a lepădat de credință, și este mai rău decît un necredincios. 9 O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n`aibă mai puțin de șaizeci de ani, să ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNEPOT

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruNEPOT.

STRĂNEPOT

... lui ; copil al nepotului de frate sau de soră , considerat în raport cu părinții unchilor și mătușilor lui . 2. S . m . pl . Urmași , descendenți . - Stră - + nepot

 

NEPOȚEL

... NEPOȚÉL , - EÁ - EÁ , - ÍCĂ , nepoței , - ele , s . m . și f . Diminutiv al lui nepot . - Nepot

 

RĂZNEPOT

... RĂZNEPÓT , răznepoți , s . m . ( Pop . ) Strănepot . - Răz - + nepot

 

TETEA

TÉTEA s . m . art . ( Pop . ) Termen pentru tată , bunic sau străbunic ; nume pe care și - l dau aceștia vorbind cu copiii , nepoții etc . lor , uneori și cu persoane

 

UNCHI

UNCHI , unchi , s . m . 1. Bărbat considerat în raport cu copiii fraților și surorilor sale , în raport cu copiii fraților și surorilor soției sale sau în raport cu copiii verilor și verișoarelor sale ; termen cu care se adresează acestui bărbat nepoții ; grad de rudenie astfel stabilit ; unchiaș . 2. Termen de respect cu care o persoană mai tânără se adresează unui bărbat mai în