Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INTERURBAN, MUNICIPIU, ORĂȘEL, ORĂȘENESC, BURG, CAPITALĂ, CITADELĂ, CONURBAȚIE, CVARTAL, EDILITATE ... Mai multe din DEX...

ORAȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ORÁȘ, orașe, s.n. 1. Formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile și dotări industriale, având de obicei funcție administrativă, industrială, comercială, politică și culturală; urbe. * Loc. adj. De oraș = care provine din oraș, care are caracteristicile, aspectul, obiceiurile etc. de la oraș. * Haine de oraș = a) haine mai bune decât cele de lucru; b) haine orășenești, croite după moda de la oraș. 2. P. restr. Partea centrală a unui oraș (1); centru. 3. Populația, locuitorii unui oraș (1). - Din magh. város.

Sursa : DEX '98

 

ORÁȘ s. 1. (livr.) cetate, citadelă, urbe, (înv.) politie, târg, (grecism înv.) horă. (Un mare \~.) 2. v. centru.

Sursa : sinonime

 

oráș s. n., pl. oráșe

Sursa : ortografic

 

ORÁȘ \~e n. 1) Localitate de mari dimensiuni, centru administrativ, industrial, comercial și cultural. 2) Partea centrală a unei astfel de localități (în raport cu periferiile). * A pleca în \~ a se duce în centrul orașului. 3) Populația unei astfel de localități. /<ung. város

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruORAȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 428 pentruORAȘ.

Alexandru Macedonski - Rondelul orașului de altădată

Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului de altădată Rondelul orașului de altădată de Alexandru Macedonski Era orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare, O verde oază fermecată Cu repezi ape cântătoare. Pe-oricare străzi cântau izvoare, Și sărutat de flori ce-mbată, Trăia orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare. Prostimea chiar era bogată. Prin curți aveau, mai toți, cuptoare. În beciuri se țeseau covoare, Ș-o viață-n veci îmbelșugată Trăia orașul de-

 

Alexandru Macedonski - Rondelul orașului mic

Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului mic Rondelul orașului mic de Alexandru Macedonski Orașul mic te fură-ncet Cu ale lui tăcute strade, Cu oameni proști, dar cumsecade, Ce nici nu știu că sunt poet. Cu centrul intim și cochet, Și fără case cu arcade; Orașul mic te fură-ncet Cu ale lui tăcute strade. Prin umbra parcului discret, Nu se strecoară mascarade Și nu s-aud în el tirade Despre-al politicii secret. -- Orașul mic te fură-

 

Mihai Eminescu - Privesc orașul furnicar

Mihai Eminescu - Privesc oraşul furnicar Privesc orașul furnicar de Mihai Eminescu Privesc orașul furnicar ­ Cu oameni mulți și muri bizari, Pe strade largi cu multe bolți, Cu câte-un chip l-a stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind Dar numai p-ici și pe colea Merge unul de-a-nletelea, Cu ochii-n cer, pe șuierate, Țiindu-și mânile la spate. S-aude clopot răsunând, Cu prapuri, cruci, icoani, viind, Preoții lin și în veștminte Cântând a cărților cuvinte. În urmă vin ca-ntr-un prohod; Tineri, femei, copii, norod; Dar nu-i prohod ­ sfințire de-apă, Pe uliți lumea să nu-ncapă; Se scurg încet ­ tarra bumbum ­ Ostașii vin în marș acum, Naintea lor tambur-major, Voinic el calcă din picior Și tobe tare-n tact ei bat Și pașii sună apăsat; Lucesc și armele în șir, Frumos stindarde se deșir; Ei trec mereu ­ tarra bumbum ­ Și dup-un colț dispar acum... O fată trece c-un profil Rotund și dulce de copil, Un câne fuge spăriet, Șuier-un lotru de băiet, Într-o răspântie uzată Și-ntinde-un orb ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul orașului din Indii

Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului din Indii Rondelul orașului din Indii de Alexandru Macedonski Spart a fost orașul mare De a vremii vitregie Peste moarta gălăgie Cresc copacii până-n zare. S-a uitat ce-a fost urgie, Ce-a fost fală și-nălțare Spart a fost orașul mare De a vremii vitregie. Într-a soarelui magie Strălucesc porfiruri rare, Urme șterse tot mai tare Din străvechea energie... -- Spart a fost orașul

 

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași

... că nici știa. El era și bun și darnic, însă făr’ să măgulească, Și ochii lui rostea dulce, suflet duios și simțit, Căci deși-n oraș trăise, însă cu viața câmpească, Și cu-a naturii frumusețe, era mult mai mulțumit. În sfârșit, pe acest tânăr negreșit l-ar fi ... Intră în palat la dânsa, și ea râzând cercetează: Cine este? Ce voiește? El îi spune cu suspin Că au venit de la munte faimosul oraș să vază, Că ș-au lăsat părinți, rude și că se află străin. Și apoi zice: "Dă-mi voie în curtea ta să servesc, Să ...

 

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei orașului București

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei oraşului Bucureşti Istoria fondărei orașului București de Dimitrie Papazoglu 1891 Scala descrierilor conținute în această istorie Precuvântare Iubiții mei cetitori! Scala Către domnii cititori Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Capitolul 12 Capitolul 13 Capitolul 14 Capitolul 15 Capitolul 16 Capitolul 17 Capitolul 18 Ceva despre revoluția din 1848 Fostele trei

 

Antioh Cantemir - Șoarecul de țară și cel de oraș

Antioh Cantemir - Şoarecul de ţară şi cel de oraş Un șoarec de la țară, pre altul târgovăț Ca pre un vechi prieten, îl cheamă la ospăț. În strâmta lui căsuță pe oaspe-l priimește. Îi pune înainte tot ce mai bun avea, Orz, mazăre și hrișcă; îl roagă, îl poftește, Dar târgovățul mândru nimic nu vra să ia, Ș-așa-n sfârșit îi zice: — Eu mult mă mir, frățico! cum poți trăi aice, Într-o pustietate, și cum nu ți-e urât? În viața astă scurtă de ceasul hotărât Nu poți scăpa oriunde Ș-oricum te vei ascunde! Mai bine murind vesel, să zici că ai trăit Decât mort în viață, Să nu cunoști a lumii plăcere și dulceață. Asemene cuvinte au fost pre de ajuns; Căci șoarecul de țară, de vorba lui pătruns, Cu oaspele-mpreună, ieși din borticică, Și preste noapte merse cu pază și cu frică În târg la un palat Tot în mătăsărie și aur îmbrăcat. Din masa de cu seară sta coșnițele pline Cu fărmături gustoase de pre la țări străine; Deci târgovățul falnic pre șoarecul țăran Îndată îl cinstește cu niște parmezan, Îl pune pe covoare... când iată zgomot mare ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

... să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul ... după cum am mai zis, să-mi ducă bagajul la Bella Italia, iar eu rămăsei pe aleiul ce duce de la debarcaderul căii ferate în oraș. Mă plimbai puțin prin acel frumos alei, dar nu găsii nimic demn de notat decît vreo cîțiva precupeți (sunt și în Italia precupeți), ce vindeau ... din pozițiunea în care mă aflam și simții o mare plăcere, căci punctul în care mă oprisem îmi permitea a privi acest frumos oraș în toată splendoarea frumoasei sale pozițiuni, ce începe din cima unor coline și se oprește într-o frumoasă cîmpie, formînd cu chipul acesta orașul vechi ... se găsesc mai multe manuscrise interesante, și o școală de teologie. Populația nu trece peste cifra de patruzeci mii locuitori stabili. Despre originea fondării acestui oraș nu se știe nimic pozitiv; unii din istoricii italiani cred că ar fi fondat de o seminție etruscă, numită orobi; alții din contra susțin că ...

 

Dimitrie Anghel - Clopotele

... Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind ... serile de toamnă umede, cînd clopotele încep să sune de vecernie din nenumăratele turnuri, în negură, mă face să mă gîndesc la un astfel de oraș scufundat și să-mi închipui că trăiesc într-un afund de apă, unde lumina de-abia mai străbate și din care mă lupt, cu toată ... ar asculta cineva? Ar fi el în stare să împrăștie atmosfera asta de somnolență biruitoare, în care plîng și se tînguiese clopotele ca într-un oraș

 

Ștefan Octavian Iosif - Copil sărman...

... Bucegi Ce te jelesc de ani întregi, Ce dor atît de nențeles Te-a îndemnat să vii la șes ?       Credeai c este la oraș       Norocul tău, biet păstoraș... Ca un copil nepriceput, Amar de tine, n-ai știut Ce griji, ce patimi, ce nevoi Ne bîntuie în veci pe ... a furat, Și-atît de blînd te-ai încrezut În toate cîte le-ai văzut.       Că nu știai, biet păstoraș       Ce lume rea e la oraș ! La porți închise ai bătut, Pe căi greșite te-ai pierdut. Și steaua fără de noroc Te-a urmărit din loc în loc ... în darn plîngi nopți întregi De dorul mîndrilor Bucegi ; Te-ai reîntoarce, și-i tîrziu, Tot e-ntuneric și pustiu...       Ce-ai căutat tu la oraș

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau ... erau și la suflet, cînd pentru întîia dată zveltul bici, cu șfichiul lui sonor de mătase, înflorit ca un canaf de spumă, vestise cetățenilor pașnicului oraș că le-a sosit un nou emul al lui Hipocrat. Guraliv și vesel era cel ce ținea locul de cinste pe perinele moi ... a tovărășiei și nefiind destul de precoci, sau încercați, ca să știe că în unire stă puterea. Erau simpatici oricum, așa, cu toții, și vechiul oraș cu căsuțele lui strînse, una lîngă alta, sub streșinele cărora se aciuiază atît de puține bucurii și așa de mari dureri, căuta să se deprindă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruORAȘ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruORAȘ.

Iona Capitol 3

... după Cuvîntul Domnului. Și Ninive era o cetate foarte mare, cît o călătorie de trei zile. 4 Iona a început să pătrundă în oraș, cale de o zi, strigînd și zicînd: ,,Încă patruzeci de zile, și Ninive va fi nimicită!`` 5 Oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruORAȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 148 pentruORAȘ.

INTERURBAN

INTERURBÁN , - Ă , interurbani , - e , adj . Care are loc între două sau mai multe orașe ; care leagă două sau mai multe orașe ; care este situat între două sau mai multe orașe ; care servește mai multe

 

MUNICIPIU

... MUNICÍPIU , municipii , s . n . 1. Oraș mare , având un rol economic , social , politic și cultural însemnat ; p . ext . administrația unui astfel de oraș

 

ORĂȘEL

... ORĂȘÉL , orășele , s . n . Diminutiv al lui oraș ; oraș mic . - Oraș

 

ORĂȘENESC

... ORĂȘENÉSC , - EÁSCĂ , orășenești , adj . Care aparține orașului , privitor la oraș , ca la oraș

 

BURG

... BURG , burguri , s . n . Castel medieval ; cetate , așezare fortificată , cu caracter militar sau administrativ ; oraș medieval ; p . ext . oraș

 

CAPITALĂ

... CAPITÁLĂ , capitale , s . f . 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat . 2. Oraș

 

CITADELĂ

... CITADÉLĂ , citadele , s . f . ( Adesea fig . ) 1. Mică fortăreață situată în incinta unei cetăți , a unui oraș , care servea ca rezistență și ca ultim refugiu al celor asediați . 2. Fortăreață , castel , cetate ridicată în afara zidurilor unui oraș

 

CONURBAȚIE

... CONURBÁȚIE s . f . Formă complexă de așezare umană formată dintr - un oraș

 

CVARTAL

... CVARTÁL , cvartale , s . n . I. 1. ( Înv . ) A patra parte dintr - un oraș . 2. Porțiune unitară dintr - o localitate , reprezentând o suprafață de teren străbătută de străzi pe care sunt construite locuințe , magazine sau alte clădiri , grădini etc ...

 

EDILITATE

... EDILITÁTE s . f . 1. Îngrijire a edificiilor și a lucrărilor de interes public ale unui oraș ; înzestrare a unui oraș cu astfel de edificii și de lucrări . 2. Disciplină care se ocupă cu studiul , executarea și exploatarea lucrărilor de interes public , destinate să asigure un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...