Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RAZĂ, CENTRAL, EXCENTRIC, GEOCENTRIC, INDUCȚIE, INIMĂ, METACENTRU, NOD, ȘAMANISM, ACONITINĂ ... Mai multe din DEX...

CENTRU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÉNTRU, (I 1, 2, 3, 4, II 1, 3) centre, s.n., (I 5, II 2) centri, s.m. I. 1. S.n. (Mat.) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi. ** Punct în raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeași distanță. Centrul unui cerc. ** Fig. (În loc.) În centrul (atenției, preocupărilor etc.) = pe primul plan; la loc de frunte. 2. S.n. (În sintagma) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație. 3. S.n. Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. Centru de greutate. 4. S.n. Punct central al unei întinderi, al unui spațiu. ** Spec. Punct marcat la mijlocul unui teren de joc (fotbal, handbal etc.), de unde începe partida sau de unde se repune mingea în acțiune, după înscrierea unui gol. 5. S.m. Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. II. 1. S.n. Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte. Centrul reflexelor. 2. S.m. (În sintagma) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale. 3. S.n. Loc (localitate sau parte dintr-o localitate) unde este concentrată o activitate (industrială, comercială, administrativă, culturală). * Centru universitar = localitate în care există instituții de învățământ superior. Centru de documentare = bibliotecă, secție într-o bibliotecă sau într-o instituție, care are ca sarcină principală furnizarea de material documentar. ** Instituție conducătoare; putere administrativă centrală. 4. S.n. sg. Poziție politică de mijloc între dreapta și stânga. * Centru-dreapta = poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta. Centru-stânga = poziție politică de mijloc cu tendințe de stânga. * Loc. adj. De centru = care se situează pe o poziție intermediară, între două opinii extreme. Partid politic de centru. - Din fr. centre, lat. centrum.

Sursa : DEX '98

 

Centruperiferie

Sursa : antonime

 

CÉNTRU s. 1. mijloc. (\~ul unui cerc.) 2. (FIZ.) centru de greutate = baricentru. 3. mijloc, (fig.) buric, inimă, (înv. fig.) dric. (În \~ul orașului.) 4. miez, mijloc, (fig.) buric, inimă. (În \~ul pământului.) 5. miez, nucleu. (\~ul unui corp.) 6. (fig.) focar, sediu. (\~ul proceselor radioactive.) 7. (fig.) bastion, citadelă, focar. (Un \~ de cultură.) 8. oraș, (pop.) târg. ( duc, ies puțin în \~.)

Sursa : sinonime

 

-CÉNTRU^2 elem. centri-.

Sursa : neoficial

 

CÉNTRU^1 I. s. n. 1. (mat.) punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare. * punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului. 2. punct central al unui spațiu, al unei suprafețe. * punct marcat la mijlocul terenului de joc la fotbal, handbal etc. 3. loc(alitate) în care sunt concentrate anumite activități (politico-administrative, economice, culturale etc.) * instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală. * instituție care concentrează o activitate științifică. 4. (fiz.) punct de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. 5. poziție politică de mijloc, între concepțiile de dreapta și de stânga. II. s. m. 1. (anat.) punct în care sunt localizate anumite funcții. o ~ nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. 2. jucător aflat în mijlocul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. (< fr. centre, lat. centrum)

Sursa : neoficial

 

céntru (punct anatomic, jucător sportiv) s. m., art. céntrul; pl. céntri, art. céntrii

Sursa : ortografic

 

céntru (punct central, localitate, instituție) s. n., art. céntrul; pl. céntre

Sursa : ortografic

 

CÉNTR//U^2 \~i m. 1): \~ nervos grup de celule nervoase care reglează funcțiile organismului. 2) Jucător care se află în mijlocul liniei de atac sau de apărare la unele jocuri sportive. /centre, lat. centrum

Sursa : NODEX

 

CÉNTR//U^1 \~e n. 1) mat. Punct interior situat la distanțe egale în raport cu toate punctele unei linii sau suprafețe exterioare; mijloc. \~ al unui corp. 2) fiz. Punct în care acționează rezultanta unui sistem de forțe. \~ de gravitație. \~ de atracție. 3) Loc, punct sau parte a unui lucru (a unui spațiu sau a unei suprafețe) situată la egală depărtare de marginile sau capetele periferice; mijloc. \~ul orașului. 4) Loc (sau localitate) unde este concentrată o anumită activitate. \~ cultural. \~ administrativ. 5) Instituție unde sunt concentrate forțe în stare efectueze un volum mare de muncă specializată. \~ de programare. 6) fig. Punct în care sunt concentrate anumite forțe. \~ul răului. /centre, lat. centrum

Sursa : NODEX

 

-CENTRU v. centri-.

Sursa : neologisme

 

CÉNTRU s.n. și m. I. 1. (Mat.) Punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare. ** Punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului. 2. Punct de mijloc, central, al unui spațiu, al unei suprafețe. ** (Sport) Centru-înaintaș = jucător de la mijlocul liniei de înaintare (la anumite jocuri). II. Loc, punct unde sunt localizate anumite funcții, activități; sediu al unei activități. ** Loc către care converg anumite forțe. ** Oraș mare în care sunt concentrate organele de conducere ale județului, ale regiunii etc. ** Instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală. ** Centri nervoși = părți ale sistemului nervos unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. [Pl. -re, -ri. / < lat. centrum, cf. it. centro, fr. centre].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCENTRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 96 pentruCENTRU.

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"

... a somat să-i spunem numele șefului partidului conservator; îi spuserăm; noi îl somăm, la rândul nostru, să ne spună, nu numele șefului partidului Centru, căci acest strălucit nume s'a afișat cu acest titlu la toate răspântiile, într'un chip vrednic a face invidioși pe ... spună vreo câteva nume mai de seamă d'ale membrilor Centrului. * Mare, mic, fie oricum ar fi, să vedem ce este în esența lui acest Centru. Să vorbim răspicat. Ce rol joacă în țara noastră Centrul ? Cu conservatorii conservator, cu radicalii radical, dar totdeauna - zice marele om de stat - temperator. Acesta ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

Dorin Ştef - Antologie de folclor din Maramureş Antologie de folclor din Maramureș de Dorin Ștef Argument → Editura Ethnologica, Baia Mare (2007), ISBN 978-973-87953-7-2 . Cuprins 1 Argument 2 Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) 3 I. Poezia obiceiurilor de iarna 4 II. Horea 5 IV. Cântece de dragoste și dor 6 V. Pețitul. Orații de nuntă. După nuntă. De leagăn 6.1 Cântece de pețit 6.2 Orații de nuntă 6.3 Cântece după măritiș 6.4 Cântece de leagăn 6.5 Cântece de bătrânețe 7 VI. Cântece de cătănie și război 8 VII. Cimilituri 9 VIII. Cântece de înstrăinare. Noroc / nenoroc 10 IX. Descântece. Scurt tratat de medicină alternativă 11 X. În Marea Trecere 12 XI. Legende și mituri 13 Postfață (Ștefan Mariș) 14 Bibliografie pentru Antologie 15 Indice de localități 16 Indice de culegători Argument Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) I. Poezia obiceiurilor de iarna Mare iarnă și-o pticat Vine Crăciun cel bătrân Scoală gazdă din pătuț Darurile colindătorilor ( Pă drănița fântânii-ța ) Mulțămitură după colindă . Stărostitul colacului Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi Zeului Soare ( Răsai Soare, mândru, roată ) Merele căpătate ...

 

Gelu Vlașin - Pahlawan

Gelu Vlaşin - Pahlawan Pahlawan de Gelu Vlașin la tropic orgasmul nu-ți mai ajunge până la ureche să te-ntrebe cum o mai duci de azi pe mâine cu purecii care-ți gâdilă spinarea ai devenit o bufniță pe care poți să o alungi chiar acum uite așa simplu ca bună ziua așteptările astea — ai ai ai oh oh doare doare doareee doa-reee doaaaaaaaaareeeeeee insecta aia pe care-o înțepi în pântec stă chiar în centrul palmei tale în centrul mamei mele în centrul centrului meu în miezul pământului în buricul pământului insecta aia sunt

 

Dorin Ștef - Maramureș brand cultural

Dorin Ştef - Maramureş brand cultural Maramureș brand cultural de Dorin Ștef Argument → Editura Cornelius / Asociația Glasul Culturii Baia Mare, sub egida Anului European al Dialogului Intercultural, ediție bilingvă (româno-engleză), traducere în limba engleză de prof. Ana Olos, (2008) ISBN 978-973-8396-01-2 . Cuprins 1 Argument 2 I. Categoria Cultura tradițională etnografică 3 II. Categoria Cultura tradițională imaterial 4 III. Categoria Cultura modernă 5 IV. Categoria Obiective cu valoare culturală sau istorică 6 Bibliografie selectivă 7 Nota autorului 8 Legături externe (pentru versiunea în limba engleză) Argument I. Categoria Cultura tradițională etnografică A. Sisteme constructive arhitectonice 1. Complexul patrimonial (UNESCO) al bisericilor de lemn medievale din Maramureș 2. Rezervațiile de gospodării tradiționale din satele maramureșene 3. Instalațiile tehnice riverane din satele de pe Valea Cosăului, Mara, Iza, Vișeu și Chiuzbaia B. Elemente reprezentative de artă populară maramureșeană 4. Poarta maramureșeană 5. Troița maramureșeană 6. Fusul cu zurgălăi 7. Pecetarul 8. Arta vestimentară tradițională. Portul 9. Ceramica de Săcel 10. Arta culinară tradițională. Bucătăria maramureșeană C. Complexe muzeale etnografice 11. Muzeul etnografic Sighetu Marmației. Muzeul Satului Maramureșean 12. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare II. Categoria Cultura tradițională imaterial A. Folclor ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

... dd. A. Lahovary și P. Carp. Situația în Craiova încordându-se din zi în zi, prefectul este chemat telegrafic la București. Cale ferată între centru și capitala Olteniei nu era încă, așa că Petrache Mănescu vine în goana cailor pe brânci o zi, o noapte și o dimineață, și sosește ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

Mihai Eminescu - Moş Iosif Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturile lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurii se umflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregii fețe o arătare nemulțumită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și crestat și lumina roșie și turbure în cămară, abia ajungând icoanele călugărești de pe pereți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbenind părul său cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse aăleî unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ...

 

Ion Luca Caragiale - Arheologie

Ion Luca Caragiale - Arheologie Arheologie de Ion Luca Caragiale S-a zis cu drept cuvânt că, precum naturalistul poate reconstitui, după câteva oase împietrite de vremuri, structura completă a unui animal de o speță dispărută, asemenea arheologul și istoricul pot reconstitui o epocă, un tip de civilizație, stinse de mult, după niște ruine. Arhitectura este arta care ne dă, mai bine decât oricare alta, măsura dezvoltării materiale și intelectuale a unui popor la o anumită vreme. Templele și palatele egiptene ne arată mai clar decât orice povestire ieroglifică mărirea superbilor faraoni și înalta civilizație a poporului lor. În dimensiunile acestor ruine, vedem formidabila putere materială; în gustul alcătuirii lor originare vedem înălțimea superioară a concepției, forța intelectuală, acea nobilă și grandioasă... A! dar nu gândiți că am să vă fac o tiradă, entuziastă deși savantă, poetică deși științifică, asupra arhitecturii clasice la diferite popoare și epoce? Voiți poate să deschid numaidecât excelentul meu dicționar enciclopedic și să vă înec într-un duș, o cascadă, o Niagară de erudițiune? Voiți poate să vă fac o amănunțită analiză a Acropolei? ori să vă reconstituiesc faimosul templu al ...

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

... putea pune la adăpost... știți, iarna... — Iarna, puteți astupa o fereastră; bateți o saltea și pe deasupra o scoarță. — E cam departe de centru. — Aveți tramvaiul nou, la o distanță de zece minute de aici... și de acolo mai e nițel și dai în bulevard. Sobele le-ați ... seră, cu grădină de fructe și grădină de flori și un havuz mare, în mijlocul curții... Asta vreau! — Pe unde să fie? — În centru... pe linia tramvaiului. — Și cât vrei să dai pe an? — Între o mie și o mie o sută... — Bine, zice Ahasverus oftând ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

... cu mare atenție celelalte documente, binevoiește în sfârșit să-mi dea fițuica pentru achitare. Îmi iau banii și fotografiile, și mergem cu amicul Legrand în centru, la CafĂ© Gambetta, să luăm câte un aperitiv, după obiceiul locului. Acolo — ce aflăm? În ajun, banca locală a plătit un cec ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul orașului mic

Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului mic Rondelul orașului mic de Alexandru Macedonski Orașul mic te fură-ncet Cu ale lui tăcute strade, Cu oameni proști, dar cumsecade, Ce nici nu știu că sunt poet. Cu centrul intim și cochet, Și fără case cu arcade; Orașul mic te fură-ncet Cu ale lui tăcute strade. Prin umbra parcului discret, Nu se strecoară mascarade Și nu s-aud în el tirade Despre-al politicii secret. -- Orașul mic te fură-

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCENTRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 112 pentruCENTRU.

RAZĂ

RÁZĂ , raze , s . f . 1. Linie dreaptă după care se propagă lumina ; traiectorie luminoasă . 2. Fig . Licărire , pâlpâire , semn slab , indiciu vag de . . . 3. ( Fiz . ) Radiație . 4. Distanța de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferință sau de la centrul unei sfere până la orice punct de pe suprafața ei . 5. Distanță până la care se exercită o acțiune în jurul centrului de unde pornește . 6. ( Reg . ) Ramificație a coarnelor

 

CENTRAL

... CENTRÁL , - Ă , centrali , - e , adj . , s . f . I. Adj . 1. Care se află ( aproximativ ) în centru , în mijloc ; care provine dintr - un centru . 2. Fig . Care ocupă o poziție principală , care constituie un nucleu în jurul căruia se grupează elementele secundare . II. S . f . 1. Instituție , unitate economică ...

 

EXCENTRIC

... bizar , extravagant . 2. ( Mat . ; despre un punct ) Care se află în afara centrului unei figuri ; ( la pl . ; despre figuri geometrice , piese etc . ) care nu au centru comun . II. S . n . Organ de mașină în formă de disc , fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie ...

 

GEOCENTRIC

... GEOCÉNTRIC , - Ă , geocentrici , - ce , adj . Privitor la centrul Pământului ; care are Pământul drept centru

 

INDUCȚIE

... un alt fenomen altfel decât printr - o acțiune mecanică nemijlocită . 3. Mecanism nervos prin care o stare de excitație sau de inhibiție aflată într - un centru nervos favorizează sau determină apariția stării opuse într - un alt centru

 

INIMĂ

... legătură cu bucurii , plăceri ) I s - a bucurat inima când a auzit vestea cea bună . 2. Inima ( I 1 ) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești . L - am șters din inimă . III. Fig . 1. Caracter , fire . Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă . 2 ...

 

METACENTRU

METACÉNTRU , metacentre , s . n . Punctul în care verticala centrului de greutate al unui corp care plutește este intersectată de verticala centrului de carenă , aceasta din urmă fiind trasată pentru o poziție înclinată a

 

NOD

... care sunt dispuși atomii , moleculele unei rețele cristaline . 8. Fiecare dintre cele două puncte în care orbita unui astru intersectează planul eclipticei . 9. Loc sau centru geografic sau geologic cu anumite caracteristici , deosebite față de împrejurimi . 10. Fig . Senzație de sufocare pe care de obicei o are cineva cuprins de o ...

 

ȘAMANISM

ȘAMANÍSM s . n . Religie animistă , primitivă , care are la bază credința că slujitorii cultului pot influența spiritele bune sau rele printr - un ritual special , manifestat prin extaz religios , prin dansuri și prin formule magice , practicată de unele populații din nordul și centrul Asiei , de diverse triburi de eschimoși și de indieni din America de Nord , din America de Sud , din Indonezia și din

 

ACONITINĂ

ACONITÍNĂ , aconitine , s . f . Substanță alcaloidă extrasă dintr - o plantă cu proprietăți toxice , care provoacă inhibiția centrilor nervoși respirator , circulator și

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...