Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DIFUZA, PERISTALTISM, PROPAGARE, PROPAGATOR, ANOFEL, ATOMIST, CUIB, DEFLAGRAȚIE, DENDRITĂ, EMISIUNE, EMITE ... Mai multe din DEX...

PROPAGA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROPAGÁ, propag, vb. 1.1. Tranz. și refl. A (se) răspândi, a (se) împrăștia, a (se) transmite. 2. Tranz. Spec. A răspândi, a propovădui, a populariza o idee, o doctrină, o învățătură. - Din fr. propager, lat. propagare.

Sursa : DEX '98

 

PROPAGÁ vb. v. înmulți, prăsi, procrea, crea, reproduce.

Sursa : sinonime

 

PROPAGÁ vb. 1. v. extinde. 2. (FIZ.) a se transmite. (Undele se \~ în spațiu.) 3. a (se) difuza, a (se) duce, a (se) împrăștia, a (se) întinde, a (se) lăți, v. răspândi. 4. a circula, a se extinde, a se împrăștia, a se întinde, a se lăți, a se răspândi, a se transmite, (înv.) a se rășchira, a se tinde. (Zvonul se \~ din gură în gură.) 5. v. propovădui. 6. (BIS.) a predica, a propovădui, a răspândi, (înv.) a binevesti, a mărturisi, a povesti, a spune. (A \~ în lume creștinismul.) 7. a împrăștia, a răspândi, (livr.) a disemina, (fig.) a semăna. (\~ discordia între ei.)

Sursa : sinonime

 

propagá vb., ind. prez. 1 sg. propág, 3 sg. și pl. propágă

Sursa : ortografic

 

A PROPAGÁ propág tranz. 1) A face se propage; a răspândi; a difuza; a transmite. 2) (idei, publicații, concepții etc.) A face cunoscut unui cerc mai larg de persoane; a răspândi în rândul maselor largi; a populariza; a propovădui. /propager, lat. propagare

Sursa : NODEX

 

A SE PROPAGÁ pers. 3 se propágă intranz. 1) (despre lumină, sunete, căldură, mirosuri, boli etc.) A cuprinde spații tot mai largi; a se împrăștia în toate părțile; a se răspândi; a se difuza; a se degaja. 2) (despre informații, publicații etc.) A trece de la unul la altul; a deveni cunoscut unui cerc larg; a se răspândi. /propager, lat. propagare

Sursa : NODEX

 

PROPAGÁ vb. I. tr., refl. A (se) răspândi, a (se) populariza. ** A (se) transmite; a (se) împrăștia. [P.i. propág. / < lat. propagare, cf. fr. propager].

Sursa : neologisme

 

PROPAGÁ vb. I. tr., refl. a (se) răspândi, a (se) transmite, a (se) populariza. II. refl. (despre unde electromagnetice, căldură etc.) a se transmite în spațiu și în timp, a se împrăștia. (< fr. propager, lat. propagare)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPROPAGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentruPROPAGA.

Ioan Slavici - Semitismul (1902)

Ioan Slavici - Semitismul (1902) Semitismul de Ioan Slavici Ioan Slavici, "Semitismul," Apărarea Națională, III (1902), nr. 111 (15 Decembrie), p. 1. Iacov, așa știm cu toțiÄ­ de când eram copiÄ­, a plecat cu tĂ³tă casa luÄ­ din Canaan și s’a așezat în Egipet, unde Iosif, cel maÄ­ iubit dintre fecioriÄ­ luÄ­, era atotputernic la curtea Hicsoșilor. UrmașiÄ­ luÄ­ aÅ­ rÄ•mas apoÄ­ în Egipet timp de maÄ­ multe secole și s’aÅ­ sporit aicÄ­, în cât, pe timpul lui Moise eraÅ­ 40,000 de familiÄ­. Leagănul poporului evreiesc nu e dar în Canaan, de unde a plecat o familie, ci în Egipet, de unde Moise a ieșit cu 40,000 de familiÄ­. Iară Iosephus, contimporanul ImpÄ•ratuluÄ­ Vespasian, evreu și el și apărător al connaționalilor sÄ•Ä­ alungațÄ­ din Canaan, ne spune în “Antiquitatum judaicarum libri XX,â€� că străbuniÄ­ sÄ•Ä­ nu aÅ­ plecat, cu aÅ­ fost alungațÄ­ din Egipet. Deși patria lor adevărată era Egipetul, deși sute de anÄ­ de’a rÄ™ndul trăiseră împreună cu ceÄ­-lalți EgiptenÄ­, în mijlocul cărora le-a mers bine, căcÄ­ alt-fel nu s’ar ...

 

Alexandru Macedonski - Lewki

Alexandru Macedonski - Lewki Lewki de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I De sidef și de-aur roșu sub al cerului azur, Zvelta insulă apare, și sporește minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, — crini regali, jur-împrejur. Peste-al țărmurilor silex palpitează-o-nflăcărare, Via purpură de sânge a solarei agonii; Mari flamanzi prin aer zboară spre-ale visului domnii Un imperiu de spațiu fără legi și grănițare. Ancorează, marinare! Iată: noaptea s-a lăsat... Și tu, stâncă solitară, fii cu brațele deschise 'Ți sunt frate, căci ca tine sunt și culme și abise, Și-ți aduc un corp în zdrențe și un suflet sfâșiat. II Seară palidă, și-n ceruri, ochi de îngeri plini de raze... Adierea își ascute fremătările pe stânci, Se iuțește, se-ntremează, mișcă unda și-i dă brânci Până ce-n galop o pleacă de-a-n călare pe talaze. Și, ca orgă colosală, geme tot, — se vaită tot... Izbucnește-o disperare strigătoare către astre, Ce zâmbesc din pacea naltă a tăriilor albastre, Unde plânset nu se varsă, ...

 

Alexandru Macedonski - Mănăstirea

Alexandru Macedonski - Mănăstirea Mănăstirea de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Mănăstirea-și doarme moartea lângă țărm de Acheron... Oglindindu-se în undă, stâlpi ș-arcade se confundă, Pe când clopotu-nviază trăgănat și monoton Un fior ce din aramă zboară-n lung și-n larg pe undă. Pretutindeni e-ntuneric, neagră moarte pretutindeni... -- Sub uitare, ca-ntr-o vată, zace-al traiului transport; S-au dus patimile toate, — voci de tunet sau de grindini, -- Lângă glaucele ape mănăstirea e un port. II Dar tăcere: rugăciunea, și un disc în noaptea brună... -- Limbi bronzate graiul ritmic îl propagă împrejur, Tinicheaua de pe turnuri albăstrită e de lună Ș-a bisericii nălucă își dă brânci în clarobscur. Tot așa se naște-n mine, sub mister, o frământare... -- Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci. Și afară din Gomora te-azvârliși prin o sforțare Spre-a-mi repune-argint în suflet și un psalm pe buze reci. III Și deci iată că de lapte se fac glaucele ape, Balta mucedă e toată fermecat mărgăritar, Iar pe vechiul zid pe care liliacu-atârnă grape, Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. ...

 

Cincinat Pavelescu - Șarpele și satana

Cincinat Pavelescu - Şarpele şi satana Șarpele și satana de Cincinat Pavelescu (FABULĂ DE ACTUALITATE) Unui mare calomniat Nel mezzo del camin di nostra Vita Dante La jumătatea vieții, ca și Dante, Un șarpe nemilos s-a strecurat În iad, prin locuri umede și pante. Satana, stând pe tron, l-a întrebat, Voind nemulțumirea să-i auză:  Ce gând? Ce călăuză te-a mânat? C-o șuierare aspră și confuză Balaurul, mai lung decât un brad, Răspunse: Mi-a fost ura călăuză! Vin să mă plâng stăpânului din iad, C-al meu venin faimos se pierde, sire! Puterile-i de moarte zilnic scad! Cer toată neagra voastră ocrotire! Să-mi dați un alt venin. M-a biruit Ne-nfrânta și vicleana omenire! Azi mușcătura mea c-un fier roșit E vindecată, chiar când farmacia Vestitul antidot și l-a greșit. Dă-mi un venin să văd cum agonia Pe om 1-apucă, scurtă și brutală...  Știu ce otravă-mi ceri: E calomnia! În terța rimă să mai pun morală? Dar calomnia, propagând-o slova, Destul ca să te muște-n capitală Și tu să mori, de pildă, la ...

 

Cincinat Pavelescu - Nocturnă (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Nocturnă (Pavelescu) Nocturnă de Cincinat Pavelescu Pe sulițele ascuțite-a galbenelor trestii plouă Un tremur vag de lună nouă, Iar nuferii, când raza-i bate, Par, în acea singurătate Ce frica-ncepe s-o propage, Că-s niște mici arhipelage! Pe lacu-n umbră se deșiră dantela lungă-a unei moarte... E ca o ceață ce s-așterne pe cuta undelor ușor, O stea ce pică face-o dungă și-argintul ei căzut departe Aprinde-o stranie lucire în părul umbrelor ce zbor. Parcă bătăi de aripi albe tăcerea nopții o frământă, E ca o muzică ce-adoarme departe moartea unor crini, Or, tu, Ofelie-necată, în pacea undelor suspini, Și vântul care plânge-n sălcii e poate glasul tău ce cântă. Atunci, din trestii, parcă șoapte Se înălțară-n miez de noapte.  Nebun, zadarnic te-nfiori De vânt, de umbre și de flori, Și vrei pe alte căi s-apuci; Ce-auzi, ce vezi nu sunt năluci; Nu-i glasul vântului ce-asculți Deși sunt moartă de ani mulți, Dantela care-o vezi pe apă Este lințoliul ce-mi scapă, Iar sub a apelor oglindă Vezi părul meu de alge ...

 

Cincinat Pavelescu - Primăvară (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Primăvară (Pavelescu) Primăvară de Cincinat Pavelescu În iarba verde stau lungit... Miroase aerul a floare; O toropeală-adormitoare Mă fură-ncet. Sunt fericit! E umbră, pace și răcoare, Un vânt ușor și liniștit, Mângâietor, sărută nucul... E umbră, pace și răcoare, Ce clar, departe, cântă cucul; Un dor de viață negrăit Din om și fire se desprinde. Dac-aș putea în brațe-aș prinde Întregul zării nesfârșit. Și toată seva primăverii Prin mine vraja și-o propagă. Sub caldul ei, așa de dragă Mi-e pacea limpede a serii. Și fiecare fibră-n mine Mai tânăr și mai viu tresaltă... Pricep latenta simfonie A firelor-de iarbă-naltă Pe care vântul le mlădie Și le sărută și le-apleacă, Când spre pădure vrea să treacă. Ca floarea umedă sub rouă, Nădăjduiesc o viață nouă. Și, cum prin frunze tainic moare Amurgul serii auriu, Din umbră, o privighetoare Îmi cântă strofele ce

 

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti Bene-merenti de Ion Luca Caragiale Între noi literații, se vorbește foarte adesea despre Bene-Merenti. Unii doresc să-l aibă, alții nu, ba chiar propagă cu mai mult sau mai puțin spirit un dispreț suveran pentru o așa copilărească dorință, în genere — se brodează, cu sarcasm, sau mai bine cu parapon, pe tema lipsei de merit a multor dintre medaliați și pe meritele patente ale celor ce n-au obținut încă această medalie. Iată aci o deosebită opinie: Să procedăm metodic. Oamenii toți se-mpart în două mari categorii: I. Cei cari au Bene-Merenti; II. Cei cari nu-l au. Sperăm că nimeni nu va fi deocamdată de altă părere - aminteri n-am putea continua. Acum întrebăm: 1. Dintre toti câți îl au, nu-l merită nici unul? 2. Toți câți nu-l au, l-ar merita toți? Noi credem că nu se poate răspunde, după bunul-simț elementar, la aceste două întrebări decât așa: La întâia: da, dintre toți câți au Bene-Merenti, unii îl merită; La a doua: nu, nu toți câți n-au această medalie ar merita s-o aibă. Că nici nu s- ...

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

Ion Luca Caragiale - Intelectualii... Intelectualii... de Ion Luca Caragiale Intelectualii! Iată un soi prețios de cetățeni, de lipsa căruia patria noastră nu se poate plânge. Slavă domnului! avem destui. Odinioară, intelectualii, mult mai puțini la număr ca astăzi, formau un fel de sectă, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei prețioase secte era la cafeneaua Brofft — singura rimă posibilă la moft — peste drum de Capșa, în prăvălia caselor Zerlendi, unde acuma se află Luvrul de București. Acolo — precum odinioară muzele în Parnas — se adunau intelectualii spre a-și împărtăși înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceștia: „capuținiști", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe, s-a numit „capuținism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuținismului și capuținiștilor. Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mândriei excesive a intelectualilor, ...

 

Ioan Slavici - Semitismul (1908)

Ioan Slavici - Semitismul (1908) Barbaria modernă de Ioan Slavici “Semitismul (I),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 131 (14/27 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (II),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 132 (15/28 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (III),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (17/30 Iunie), p. 1. “Semitismul (IV),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (18 Iunie/ 1 Iulie), pp. 1-2. “Semitismul (V),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (19 Iunie/ 2 Iulie), pp. 1-2. Cuprins 1 Semitismul I 2 Semitismul II 3 Semitismul III 4 Semitismul IV 5 Semitismul V Semitismul I Pela mijlocul secolului al optălea înainte de Christos, când s'a intemeiat Roma, în partea apuseană a lumii vechi stăpânitori ai popoarelor și purtători ai culturii erau semiții. Mezopotamia și Iranul se aflau sub stăpânirea asirienilor, dela care pomește gândul stăpânirii universale și care în timpul primilor regi ai Romei cuceresc Siria și în urmă și Egipetul. Tot atunci fenicienii exploatează ca neguțători toate țerile de dimprejurul Mării Mediterane prin numeroasele colonii, pe care le au pe toate coastele și prin toate insulele, și se încheagă puterea Cartaginei, care încurând străbate în ...

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

Ion Luca Caragiale - Românii verzi Românii verzi de Ion Luca Caragiale 1901 Spiritul de asociație, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăți române, pe față sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăiește trebuie să fie membru în mai multe societăți; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naștere, sunt membri în " Cornelia , societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naștere"; iar alții, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizațiuni, orice membru, la caz, doamne ferește, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat și eu să fac parte din cât mai multe societăți. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, grație stăruințelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoș Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare și arzătoare necesitate națională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înființarea noii noastre ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

... mijlocul dv. cu gândul, nu de a hrăni vrajba dintre conaționali, ci de a o potoli; nu de a propaga ura și dușmănia, ci dragostea și buna înțelegere echitabilă între cetățeni, - acea draoste și înțelegere la care trebue să fie interesate și bravele dv. popoare ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPROPAGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruPROPAGA.

DIFUZA

... DIFUZÁ , difuzez , vb . I . 1. Tranz . A răspândi , a propaga o știre , o idee etc . ( prin viu grai , prin presă , prin radio etc . ) . 2. Tranz . A propaga , a răspândi , a împrăștia în toate direcțiile sunete , lumină , căldură etc . 3. Intranz . ( Despre moleculele unui corp ) A pătrunde ...

 

PERISTALTISM

PERISTALTÍSM s . n . Mișcare de contracție ( urmată de o relaxare periodică ) a musculaturii stomacului și intestinului , care se propagă sub formă de unde și face ca alimentele să fie împinse de - a lungul tubului digestiv ; p . ext . mișcare de același tip a altor structuri anatomice tubulare ; spec . mișcare de contracție a mușchilor inimii , care se propagă

 

PROPAGARE

... PROPAGÁRE , propagări , s . f . Acțiunea de a ( se ) propaga și rezultatul ei . - V. propaga

 

PROPAGATOR

PROPAGATÓR , - OÁRE , propagatori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care propagă idei , doctrine etc . , care face propagandă , propagandist . 2. Adj . Care se

 

ANOFEL

ANOFÉL , anofeli , adj . Țânțar anofel ( În sintagma ) = gen de țânțari caracterizați prin poziția lor oblică în timpul repausului și ale căror femele înțeapă oamenii și animalele ; unele specii propagă malaria ( Anopheles

 

ATOMIST

ATOMÍST , - Ă , atomiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține atomismului , care se referă la atomism . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care admite , propagă , susține atomismul ; spec . specialist în fizica

 

CUIB

CUIB , cuiburi , s . n . 1. Culcuș făcut de păsări , de unele mamifere etc . pentru a se adăposti , pentru a depune ouăle , a cloci și a scoate pui . 2. Fig . Locuință , sălaș ; reședință . 3. Fig . ( Peior . ; urmat de determinări ) Loc ( ascuns ) unde se ticluiește și de unde se propagă o acțiune potrivnică , dușmănoasă intereselor unei colectivități . 4. ( În sintagma ) Cuibul albinelor = fagurii ocupați cu puiet și cu hrană , în care trăiește și se dezvoltă familia de albine . 5. Groapă mică făcută în pământ , în care se seamănă legume sau cereale . 6. Mulțime de fermenți de același fel care provoacă înăcrirea vinului , a borșului , a laptelui etc . 7. Loc adăpostit care asigură unei arme automate condiții bune de

 

DEFLAGRAȚIE

DEFLAGRÁȚIE , deflagrații , s . f . Ardere explozivă a unui corp ( cu flacără sau cu scântei ) , care se propagă cu viteză relativ

 

DENDRITĂ

DENDRÍTĂ , dendrite , s . f . 1. Prelungire ramificată a protoplasmei celulei nervoase , prin care influxul nervos se propagă în regiunea opusă cilindrului ax . 2. ( La pl . ) Pojghiță arborescentă , de substanță minerală , pe fisurile și planurile de stratificare ale

 

EMISIUNE

... etc . ; emitere . 2. Producere , de către un corp sau un dispozitiv , a unor gaze , a unor unde etc . care se pot propaga

 

EMITE

EMÍTE , emit , vb . III . Tranz . 1. A enunța , a exprima , a lansa o părere , o teorie etc . 2. A elabora , a scoate , a da o lege , un decret etc . 3. A produce gaze , radiații etc . care se pot propagă în mediul

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...