Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RETEZAT, RETEZARE, CIUNG, MUCĂRI, TUNS, BONT, BRETON, CIUMP, CIUNGI, CIUNT ... Mai multe din DEX...

RETEZA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RETEZÁ, retéz, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect sau o parte a corpului unei ființe. * Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. ** A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin "o", cu valoare neutră) A o lua de-a curmezişul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face înceteze brusc, a curma, a întrerupe. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

RETEZÁ vb. 1. a ciunti, a tăia, a trunchia. (\~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a rătunde, a tunde. (A \~ fagurii.) 3. a tăia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A \~ capul cuiva.) 4. a tăia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a \~ piciorul.)

Sursa : sinonime

 

RETEZÁ vb. v. curma, întrerupe, opri, scurta, tăia, tunde.

Sursa : sinonime

 

retezá vb., ind. prez. 1 sg. retéz, 3 sg. și pl. reteáză

Sursa : ortografic

 

A RETEZÁ retéz tranz. 1) A tăia transversal, făcând mai scurt. \~ părul. * A o \~ a merge de-a curmezişul pentru a scurta din cale. 2) (fagurii) A tăia, desprinzând stratul superior (pentru a recolta mierea). 3) fig. (vorba, convorbirea, cearta etc.) A întrerupe brusc; a curma. * A i-o \~ cuiva a pune pe cineva la punct; a-i tăia cuiva vorba. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRETEZA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruRETEZA.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Marele duce Marele duce de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cine, după război, n-a cunoscut pe cazacul Lomiliev? Grăsun, roșcovan, cu barba rară și cu părul ca untdelemnul, retezat drept pe ceafa lui rasă. Totdauna călare pe un cal mic și iute, care știa să facă atâtea minuni, că te prăpădeai de râs. Da în genunchi, da din cap, murea, învia după porunca cazacului. Lomiliev bea ca un adevărat cazac. De obicei intra cântând, cu ghiozdanul de hârtii, în curtea consulatului rusesc. Într-o zi mă plimbam prin pădurea Băneasa cu bunul meu amic E. Discutam pe Zola. Amicul meu susținea că ceea ce va rămâne din acest scriitor va fi criticul, sistemul, direcțiunea, iar nu artistul. Eram în toiul discuțiii când auzirăm un strigăt desperat: „Turki! turki!â€� Era Lomiliev; călare ; cu sabia scoasă; beat; abia se ținea pe cal; și gonea printre copaci; lovea cu sabia în ramuri și striga: „Turki! turki!â€� Îl cunoșteam. Învățase românește. Altă dată îi dasem ceva de băut și ne povestise mult din război. Cum ne văzu, își opri calul. Se munci cât se munci, și băgă sabia în teacă. Dăscălecă. Dăte drumul calului și ...

 

Alecu Donici - Ursul la priseci

Alecu Donici - Ursul la priseci Ursul la priseci de Alecu Donici La o alegere, făcută după legi Ce dobitoacele povățuiesc din veci, Pe urs l-au fost ales nazâr peste priseci, Deși s-ar fi putut un alt, oricare fie, Să prindă o așa cam grea dregătorie. Căci ursul dacă dă de miere, Apoi se-ncurcă-n socotele. Dar pasă tu de cere La fiare rânduiele!.. Oricine au dorit să intre-n așa post, Nevrednic, defăimat de către toți au fost Și parcă înadins Asupra ursului majorita s-au strâns. Toți l-au heretisit, Iar el au mulțumit, Ba încă la cei mari și labele au lins. Dar răul în priseci curând s-au dezvelit; Căci ursul, cum au mers la tact, s-au apucat De curățit, de retezat Și, drept, oricare stup în labă-i au intrat L-au scos de tot curat, Iar mierea la bârlog mergea necontenit, Pân' ce la sfat s-au dat de știre Și s-au orânduit La fața locului pe forme deslușire. Au mers, au cercetat, au scris, au lămurit, Dar mierea n-au înapoit; Iar ursul de pe loc S-a și trimis surghiun pe iarnă la bârlog. El ...

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...

 

Alexandru Macedonski - Castelul

Alexandru Macedonski - Castelul Castelul de Alexandru Macedonski Castelul în ruine domnește peste vale... Din turnuri retezate se-mprăștie o jale, Și stema ce pe-oricine să-nfrunte cuteza, Mâncată e de vânturi, de soare și de apă, Iar vremea ce tot curge o șterge și o crapă -- Din ea rămas-a numai un leu, — un coif, — ș-o za. Sub bolți încenușate păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese; Căminul zace-n umbră, posac, — iar de pereți Abia se țin ici-colo, din cuie să nu cadă, Portrete-ncondeiate în timpi de cruciadă, Ce sparg întunecimea cu ochii lor semeți. Un biet vătaf de curte, bătrân ca lumea veche, Povești tulburătoare îți spune la ureche El a slujit străbunii baronilor de azi... El a văzut castelul în vremuri uimitoare Născut în alte zile, crescu sub un alt soare Vlăstare fără viață au dat din-nalții brazi. De-ar fi să-l crezi, când luna prin geamuri s-oglindește, Și flori de-argint și aur pe lespezi răspândește; Când bate orologiul de douăsprezece ori; În ultimul răsunet al miezului de noapte, Pe săli și coridoare aleargă fel ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial

Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial Rondelul dezastrului mondial de Alexandru Macedonski Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. Urlă groaznic un ciclon, Sena din adânc oftează. Bubuiri ce nu-ncetează Sunt un tunet unison. Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. State noi se-nființează, Prăbușit e câte-un tron... -- Moartea-și plimbă monoton Coasa ei ce vieți retează. -- Nori se bat la

 

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna

Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna Bătălia de la Varna de Dimitrie Bolintineanu Generalii pasă sub un cort creștin Unde-n cursul nopții lung consiliu țin. Acolo se vede regele Lehiei, Huniad, eroul țării Unguriei, Mari prelați ai papii, tineri cavaleri, Vlad al României cu mai mulți boieri, Căci creștinii popoli din vecinătate, Îndemnați de papa, turcii vor a bate. Ladislav acolo cel întâi vorbește — ,,Reușita dalbă mie îmi zâmbește, Dar doresc să-mi spuneți dacă-mpărtășiți Dulcile-mi speranțe, consilieri iubiți! Căci credința vie trebui' să domnească În orice-ntreprinde mintea omenească. Cele mai deșarte lucruri care sânt Ea le-nviețuiește jos p-acest pământ. Ea ne poartă-n viață, cum lumina dulce Printre căi ascunse pașii ne conduce. Ea bucură viața, cum dulcile flori Împletesc cununa cea de sărbători!" Huniad ia vorba: — ,,Preamărețe sire! Capul meu răspunde despre reușire! Sufletele noastre nu s-au îndoit Și credința dulce le-a dumnezeit. Nimene nu poate dimpotrivă-a zice Dintre generalii ce se află aice!" Astfel zice bravul. Toți se bucurau. Domnul și boierii singuri ascultau. Regele întreabă: — ,,Doamne, ce durere Inima-ți înclină astfel spre tăcere?" Vlad atunci răspunde ...

 

Gelu Vlașin - Auzul

Gelu Vlaşin - Auzul Auzul de Gelu Vlașin auzul meu ca o suliță mă împunge mă străpunge auzul meu care curge ca o menghină îmi strânge durerea ca o spadă îmi retează dorința urechea mea ca o babă mă bârfește auzul meu care

 

Gelu Vlașin - Poro

Gelu Vlaşin - Poro Poro de Gelu Vlașin un poro o maria învartindu-se în jurul capului în jurul trupului în jurul picioarelor un poro cu aromă de mentă aducător de uscăciune și putregaiuri un poro o sabie de toledo retezându-ți

 

Gelu Vlașin - Sabilulungan

Gelu Vlaşin - Sabilulungan Sabilulungan de Gelu Vlașin poate că nimicul este o stare în care moartea și-a construit o piramidă răsturnată poate că dragostea este o iluzie în care se scaldă nefericirea ca-ntr-o piscină termală poate că imaginea ta ca o gheisha pe retină îmi va elibera mintea și te va îmbrățișa până dincolo de moarte poate că zâmbetul tău nu era pentru mine dar ziua aceasta ca o ghilotină mi-a retezat sufletul transformându-l în pulbere cu mirosul nopților în care tu nu vei mai

 

George Coșbuc - Muntele Rătezat

George Coşbuc - Muntele Rătezat Muntele Rătezat de George Coșbuc Muntele și-acum ascunde Între nouri fruntea lui; Trăsnet când prin stânci pătrunde Dintre stânci și-acum răspunde Vulturu-ngrijat de pui. Fiarele și-acum își cată Sus prin codri adăpost, Turme când pe culmi s-arată Însă vârfu-i niciodată N-o să fie cum a fost! Că pe culmi atunci, pe creste, Uriași trăiau cumpliți, Cu copii și cu neveste. Noi știm numai din poveste, Că-s acum de mult pieriți. Ici, pe-un munte, câte unul, Altu colo-n pisc era; Când vorbea, urla ca tunul; Când fugea pe culmi nebunul, Sub el locul tremura. Noi le știm, românii, toate, Că trăiam și-atunci pe-aici. N-aveam grija lor, nepoate: Le păream prin vale poate Niște biete de furnici. Și trecură vremi, trecură, Uriașii puțintei Tot mai repede scăzură. Cei din urmă cari văzură Sfântul cer, îi știm pe trei. Un flăcău și două fete; Nimeni altu-n lung și-n lat. Ele-umblau nemângăiete Și-ntre ele-o ceartă dete, Cui să-i fie el bărbat? Prețul fu, ca-n vremi trecute, O cetate-n munți la nori: Care-o va clădi mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRETEZA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruRETEZA.

RETEZAT

... RETEZÁT^2 , - Ă , retezați , - te , adj . Tăiat , scurtat . RETEZÁT^1 s . n . Retezare . - V. reteza

 

RETEZARE

... RETEZÁRE , retezări , s . f . Acțiunea de a reteza și rezultatul ei ; retezat ^1 . - V. reteza

 

CIUNG

CIUNG , - Ă , ciungi , - ge , adj . 1. ( Despre mâini ) Care a fost retezat ; ( despre oameni ; adesea substantivat ) care are o mână retezată ; ciunt . 2. ( Despre copaci ) Cu crengile rupte sau

 

MUCĂRI

... MUCĂRÍ , mucăresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A reteza mucul unei lumânări care fumegă . 2. A reteza

 

TUNS

TUNS ^2 , - Ă , tunși , - se , adj . ( Despre păr , barbă , mustață , lână , iarbă etc . ) Tăiat , scurtat , retezat ; ( despre oameni sau unele animale ) cu părul , barba , mustața , lâna tăiate , scurtate , retezate . V. tunde . TUNS ^1 s . n . Faptul de a ( se ) tunde ; tunsoare . - V.

 

BONT

BONT , BOÁNTĂ , bonți , boante , adj . Fără vârf , cu vârful retezat , tocit ,

 

BRETON

BRETÓN^2 , - Ă , bretoni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a peninsulei Bretagne ( Franța ) , descendentă a vechilor celți . 2. Adj . Care aparține bretonilor ^2 ( 1 ) , privitor la bretoni ^2 . 3. S . f . Limbă celtică vorbită de bretoni ^2 ( 1 ) . BRETÓN^1 , bretoane , s . n . Păr lăsat pe frunte și retezat în linie

 

CIUMP

CIUMP , ciumpi , s . m . ( Reg . ) Bucată rămasă din ceva căruia i s - a tăiat , i s - a retezat vârful . - Et .

 

CIUNGI

... CIUNGÍ , ciungesc , vb . IV . Tranz . 1. A reteza

 

CIUNT

CIUNT , - Ă , ciunți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Ciung ( 1 ) . 2. ( Reg . ; despre animale ) Care are o parte a corpului ( urechile , coada , coarnele ) retezată , ruptă . [ Var . : ciont , cioántă adj . ] - Probabil contaminare între ciot și

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...