Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NESERIOZITATE, UȘOR, ACRIBIE, CONȘTIINCIOZITATE, CUMINȚENIE, FARSOR, FUTIL, FUTILITATE, GRAVITATE, IZMENEALĂ ... Mai multe din DEX...

SERIOZITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SERIOZITÁTE s.f. 1. Însușirea, calitatea de a fi serios; p. ext. comportare, ținută care denotă această însușire; gravitate, importanță, însemnătate. * Loc. adv. Cu seriozitate sau cu toată seriozitatea = a) cu mare atenție, cu conștiinciozitate, temeinic; b) cu convingere, cu tărie, dinadins; c) (în construcție cu verbe ca "a zice", "a spune" etc.) cu ton profund, cu gravitate, cu pătrundere, convins. ** Expresie a figurii lipsită de veselie, de zburdălnicie. 2. Profunzime, intensitate; temeinicie, autenticitate. ** Calitate a ceea ce necesită o deosebită atenție, o deosebită grijă; gravitate. Seriozitatea momentului. ** Calitatea a ceea ce este lucrat, executat cu conștiinciozitate, cu atenție. [Pr.: -ri-o-] - Serios + suf. -itate.

Sursa : DEX '98

 

SERIOZITÁTE s. 1. (înv.) serios. (Se poartă cu o ~ demnă de remarcat.) 2. gravitate, solemnitate. (~ făcu loc jovialității.) 3. severitate. (~ liniilor feței.) 4. maturitate, profunzime, temeinicie. (~ gândirii, a sentimentelor cuiva.) 5. soliditate, tărie, temeinicie. (~ obiecției, a argumentării sale.) 6. v. capacitate. 7. adâncime, importanță, însemnătate, profunzime. (~ prefacerilor survenite.) 8. importanță, însemnătate, valoare. (~ contribuției sale.) 9. gravitate, pericol, periculozitate, primejdie, (rar) severitate. (~ bolii de care suferă.)

Sursa : sinonime

 

seriozitáte s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art. seriozității

Sursa : ortografic

 

SERIOZITÁT//E f. Caracter serios. \~ea situației. * Cu \~ (sau cu toată \~ea) a) într-un mod foarte conștiincios; b) cu convingere. [G.-D. seriozității; Sil. -ri-o-] /<lat. seriositas, \~atis

Sursa : NODEX

 

SERIOZITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi serios; ținută, comportare care denotă această însușire. ** Mină serioasă, gravitate. 2. Profunzime; temeinicie. 3. Parte gravă, importantă a unui lucru. [Pron. -ri-o-. / cf. germ. Seriosität].

Sursa : neologisme

 

SERIOZITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi serios; ținută, comportare care denotă această însușire. * mină serioasă, gravitate. 2. profunzime; temeinicie. 3. parte gravă, importantă a unui lucru. (< germ. Seriosität)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSERIOZITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentruSERIOZITATE.

Mihai Eminescu - La aniversară

... atât de argintos râsul ei și gurița atât de frumoasă — i-ai fi băut apa din gură. — Domnule, zise ea deodată c-o seriozitate mare — astăzi ne-am permis o mulțime de lucruri foarte nepermise — numai astăzi și-mi pare rău... că trebuie să... să... — Ei ... știi tu? Iaca că nu mă mai supăr... îți vorbesc blând. Îmi dai mâna ta? Așa. Spune. — Vezi tu, Ermil? zise ea c-o seriozitate copilărească și tristă — tu crezi... tu crezi că eu am apă-n vine... că eu... că eu nu te iubesc?... Dar să-ți spun ...

 

Alexandru Vlahuță - Un an de luptă

... Alexandru Vlahuţă - Un an de luptă Un an de luptă de Alexandru Vlahuță Amintiri despre Eminescu Seriozitate Mauriciu Fenerștein Admirație mutuală În templul legilor Zacherlina D-lui Hasdeu Autori și Editori Bene-merenti Familia Artiștilor Impacienții Procesul Lazu-Coșbuc Supărarea D-luI ...

 

Cincinat Pavelescu - O epigramă

... numai în treacăt. - Vezi... numai ideea că aș fi putut fi instalat pe scaunul directorial de la Teatrul Național mi-a dat o seriozitate și un aer grav, incompatibil cu caracterul meu vesel și firea mea zâmbitoare. Până în momentul acesta încă n-am luat contact cu generalul ilustru ...

 

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă...

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă... Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb ­ se lasă Cu grație pe umerii-mi ­ privesc În ochii tăi, în fața ta ­ în gura jună S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că nu are șir și minte, Ci grație ș-amor copilăros, La gura ta, care zâmbind îmi minte Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu ­ când da ochiu-ți fierbinte Din genele-i îmi spune voluptos ­ Ah, tot amorul meu, copil în raze, E concentrat în ființa-ți luminoasă! Surâsul tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ­ Și sărutarea ta ­ oh, spune, spune Cu ce s-aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele- ...

 

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb ­ se lasă Cu grație pe umerii-mi ­ privesc În ochii tăi, în fața ta ­ în gura jună S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că nu are șir și minte, Ci grație ș-amor copilăros, La gura ta, care zâmbind îmi minte Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu ­ când da ochiu-ți fierbinte Din genele-i îmi spune voluptos ­ Ah, tot amorul meu, copil în raze, E concentrat în ființa-ți luminoasă! Surâsul tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ­ Și sărutarea ta ­ oh, spune, spune Cu ce s-aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele- ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj Articol de reportaj de Ion Luca Caragiale Soliditatea informațiilor mele. Reportajul ca gen literar. Profesor dr. Leyden. Părerea doctorului german despre România. Microbul bolii. Băile reci. A. Sa Principesa Maria. M. Sa Regele. Criza culminantă. Prințul e salvat. Convalesccnță. Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR MELE Cu toate afirmațiile răuvoitoare ale acelora ce în zilele de spaimă prin care au trebuit să treacă Dinastia și Națiunea noastră, aveau tot interesul să tăgăduiască soliditatea informațiilor mele și autenticitatea sau, cel puțin seriozitatea izvoarelor de unde le culeg de obicei, tinzând astfel aceia să arunce, prin mijloace de concurență neleală, discreditul asupra articolelor mele de reportaj și să lovească prin urmare în popularitatea și tirajul Foiei interesante, la care am onoarea să colaborez ca reporter; cu toate acele informații răuvoitoare, o repet, eu sunt fericit a constata că nu a putut nimeni să-mi dea până acuma o dezmințire serioasă, că toate știrile mele au rămas și vor rămânea în picioare. A. Sa Regală prințul Ferdinand, fiind acuma afară de orice pericol, e o plăcere ...

 

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... umblând pe la prohoade și pe la pomene cu Basaltirea or[i] cu Vanghelia (așa-i zicea el) după părinte și luând acel aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de invidiat. Dar ceea ce făcea ca ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ...

 

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

... adorația posterității ! Dar, nu numai atâta ! Meargă cu dânși chiar un bărbat sau mai mulți de reală valoare, oameni a căror moralitate și seriozitate n'ar putea fi puse nici când la îndoială; oameni reputați a nu fi avut în afaceri publice vreo preocupațiune de interese sau ...

 

Constantin Negruzzi - Parte întăi

... I-am făcut o giumătate de duzină de complementuri de țară, arătându-i plecata me ceriri. Ea mi-au dat audienții cu toată îngâmfare și seriozitate unui mic ministru de stat și, cântărindu-mă cu ochiul, ea mi-au răspuns, după ce m-au făcut întăi să dau un șiling, că ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Addenda - Justificarea unor expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor; el a voit sincer a renunța în viața lui publică la un principiu de care odată avusese nevoe, dar care anume, în noua fază în care intra, ca Stat de sine stătător, nu-i mai era de nicio trebuință. A modificat deci articolul respectiv din constituție în sensul strict al exigenței Europei, deschizând poarta cetățeniei române, fără nicio considerație religioasă, tutulor acelora cari ar putea să o merite și s' ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSERIOZITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentruSERIOZITATE.

NESERIOZITATE

... NESERIOZITÁTE s . f . Lipsă de seriozitate ; p . ext . comportare , ținută neserioasă . [ Pr . : - ri - o - ] - Ne - + seriozitate

 

UȘOR

... gravitate ; ( despre obligații materiale ) care nu împovărează ; mic . 2. Care nu prezintă dificultăți , care este lesne de înțeles sau de realizat ; simplu . 3. Lipsit de seriozitate , superficial ; frivol . III. Adv . 1. Încet , domol , lin ^3 ; fără zgomot . 2. Cu ușurință , fără efort ; lesne , comod . 3. Fără seriozitate ; în mod superficial , ușuratic . 4. Puțin . [ Var . : ( Înv . și reg . ) ușúre adj . , adv . ] UȘÓR^1 , ușori , s . m . Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de ...

 

ACRIBIE

... ACRIBÍE s . f . ( Livr . ) Exactitate , corectitudine în cercetarea științifică ; p . gener . seriozitate

 

CONȘTIINCIOZITATE

... CONȘTIINCIOZITÁTE s . f . Însușirea de a fi conștiincios ; corectitudine , seriozitate

 

CUMINȚENIE

... CUMINȚÉNIE s . f . 1. Calitatea de a fi cuminte , purtare bună ; seriozitate

 

FARSOR

... FARSÓR , - OÁRE , farsori , - oare s . m . și f . Persoană lipsită de seriozitate

 

FUTIL

... FUTÍL , - Ă , futili , - e , adj . ( Livr . ) Lipsit de valoare , de importanță , de interes ; inutil , lipsit de seriozitate

 

FUTILITATE

... FUTILITÁTE , futilități , s . f . ( Livr . ) Inutilitate ; lipsă de seriozitate

 

GRAVITATE

... GRAVITÁTE s . f . 1. Aspect extrem de important prin consecințele neplăcute , primejdioase pe care le poate avea . 2. Seriozitate

 

IZMENEALĂ

... IZMENEÁLĂ , izmeneli , s . f . ( Fam . ) Purtare , atitudine afectată , lipsită de seriozitate

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...