Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SCAUN, SPRIJINIRE, SUSȚINE, ÎNȚINA, ÎNȚINAT, ÎNCURAJA, ÎNTEMEIA, ÎNTEMEIAT, ȘCHIOPĂTA, ȘPRAIȚUI ... Mai multe din DEX...

SPRIJINI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPRIJINÍ, spríjin, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) susține, a (se) rezema, a (se) propti (ca nu cadă). ** Fig. A pune bază pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) întemeia pe... 2. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sau ceva, a ocroti, a proteja; a-și da concursul la ceva. 3. Tranz. (Înv. și reg.) A ține piept unui atac; a rezista. - Din sprijin.

Sursa : DEX '98

 

SPRIJINÍ vb. v. aciua, apăra, apuca, cuibări, eschiva, feri, întâmpina, lua, oploși, opri, para, primi, prinde, pripăși, sta.

Sursa : sinonime

 

SPRIJINÍ vb. 1. v. susține. 2. v. rezema. 3. a purta, a susține, a ține. (Vom merge cât ne-or \~ picioarele.) 4. v. ajuta. 5. v. patrona. 6. v. baza. 7. v. bizui. 8. a ajuta, a servi, a sluji, a susține. (A \~ cauza revoluției.) 9. a susține. (A \~ propunere făcută.) 10. v. confirma.

Sursa : sinonime

 

sprijiní vb., ind. prez. 1 sg. spríjin, 3 sg. și pl. spríjină, imperf. 3 sg. sprijineá; conj. prez. 3 sg. și pl. spríjine

Sursa : ortografic

 

A SPRIJINÍ spríjin tranz. 1) A face se țină în poziție ridicată (ca nu se răstoarne); a susține. \~ un zid. 2) (obiecte) A așeza astfel, încât nu cadă; a rezema; a propti. \~ de perete. 3) fig. (persoane) A ajuta se mențină; a susține. 4) fig. (idei, cauze etc.) A apăra cu fermitate; a susține. /Din sprijin

Sursa : NODEX

 

A SE SPRIJINÍ spríjin intranz. 1) A se folosi de un reazem; a se propti. \~ de perete. 2) fig. A pune temei; a se întemeia; a se bizui; a se baza; a se fonda; a conta. \~ pe opiniile predecesorilor. /Din sprijin

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSPRIJINI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 132 pentruSPRIJINI.

Mihai Eminescu - Satira I

Mihai Eminescu - Satira I Satira I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră strălucire de isvoară! Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate, Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate! Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți, Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți! Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâne abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea I

Mihai Eminescu - Scrisoarea I Scrisoarea I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate, Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate! Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți, Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți! Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu   Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele deșerte crea un oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii Contrastă cu evrea cu ochii azurii, Și palida arabă, cu fruntea visătoare, Cu copta cu păr negru și brațe de ninsoare? Pământ ce fecondează în fiecare lună, Și nici un timp n-abate splendida sa cunună! În care frunza cade sub soarele de foc, Și alta vine-ndată de ține al său loc. Aice rar se-ntâmplă să fulgere, să plouă; Un cer senin și splendid adapă cu-a sa rouă Pământul ce rodește și apele din Nil Îneacă ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Romanța

Ştefan Octavian Iosif - Romanţa Romanța de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Trecea în cîrjă sprijinit       Pe ulița pustie, Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit       O veche melodie. Era un cîntec ce-l știam       De-acasă, dintr-o sară... Cum l-ascultam pierdut la geam, Mi se părea că mă vedeam       La noi, acasă, iară... Și-atîtea lucruri s-au ivit       În mintea mea cu dînsul ! Dar cînd bătrînul gîrbovit Sfîrși romanța, m-a lovit       Pe negîndite

 

Ștefan Octavian Iosif - Surugiul

Ştefan Octavian Iosif - Surugiul Surugiul de Nikolaus Lenau Traducere de Ștefan Octavian Iosif Vraja dulcei nopți de mai Stăpânea afară, Sus, de-argint pluteau bălai Nori de primăvară. N-auzeai pe lunci și văi Nici un glas să sune, Singură umbla pe căi Raza blondei lune. Molcom fremăta abia Numai vântul serii, Spre a nu trezi cumva Pruncii primăverii. Chiar și tainicul izvor Parcă amuțise, Ca să cruțe-a florilor Parfumate vise. Cornul său la gură-atunci Surugiul pune Și-l făcu prin văi și lunci Vesel să răsune. Și sunau cei patru cai Sprinteni din copite, Ce prin înfloritul rai Ropoteau grăbite. Și părea că trec în zbor Și aleargă toate, Speriind în goana lor Liniștea din sate. Când, prin raiul ce-l zărim Cum străbatem, iată Fără veste-un țintirim Ochilor s-arată. Zidul mohorât stătea Sprijinit de stâncă, Crucifixul sfânt veghea Sus, în jale-adâncă. Surugiul domolind Dintr-o dată trapul, Sus, la crucifix, privind, Trist întoarce capul. — Ierți, măria-ta, de-oprim, Însă n-am ce face: Colo, sus, în țintirim Un tovarăș zace. Și de câte ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ...

 

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu Dlui Grigorie Alexandrescu de Alecu Donici La hărăzirea fabulei "Râul și heleșteul" Nici gândeam ca pentru versuri să iau în mână condei, Când țintirea-mi aici este la un altfel de idei, Care nu cer epistole, nici fabule de glumit, Ci protesturi, reclamații dreptului de sprijinit.* Dar dorita întâlnire-ți mă făcu să stau un ceas, Și din cuprinsul Temidei să mă cațăr pe Parnas. Rodul astei întreprinderi e fabula ce-ți închin, Scrisă cu o grabă mare, într-un stil nu prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și sama-ți va fi mai grea, Când din orice întâmplare a-l părăsi tu vei vrea. Toți poeții cearcă-n lume feluri de nemulțumiri, Dar din ele scânteiază cele mai vie simțiri. Ațâțați de-mpotrivire ei se luptă ne-ncetat, Și ...

 

Alexei Mateevici - Eu cânt

Alexei Mateevici - Eu cânt Eu cânt de Alexei Mateevici Eu cânt pe-acei ce-n jug și chin Pe-a lor spinare țara țin, Cari în robie și necaz Voinici, puternici au rămas! Vânjoși, înalți, ca fierul tari, De soare arși, bătuți de vânt, Brăzdează harnicii plugari Al țării lor mănos pământ. Din plug pe toți ei îi hrănesc, Vărsând pâraie de sudori, Dar tot puterile le cresc; Pe-acești puternici muncitori Eu cu mândrie-i cânt!... Eu cânt pe-acei ce pân' acum, Fără cărare, fără drum, În noapte rătăciți au stat, Nădejdea însă n-au lăsat; Pe-acei ce tare, neclintiți, Oftând amar din când în când, Întreaga lume-au sprijinit, În urma plugului mergând; Cari focul vieții nu l-au stins În pieptul lor de fier făcut, Și cât de mult n-am plâns, Tot alte zile-au prevăzut, Pe-aceștia eu îi cânt!... Eu cânt, căci văd că ele vin Acele zile de senin; Eu cânt, căci văd de-acum că piere A țării veșnică durere; Eu cânt, căci văd necazul frânt, Ș-aud plugari în zori cântând, Nu doine de amar, de dor, -- Înviorarea țării lor... Și glasul vieții ascultând, ...

 

Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce

Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce Scăldătoarea unei cucoane românce de Alfred de Vigny Traducere de Constantin Stamati - 1834 Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă, Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal; Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină, Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal; Și o fecioară franceză învelește cu sfială Trupul ei cel ca zăpada în prosop cusut cu fir, Și o româncă fecioară picioarele ei le spală Cu lapte în vas de marmur numită de greci porfir; Apoi tinere neveste în limpede scăldătoare, Presurând frunze de roză, varsă și spirturi de flori, În care intrând cucoana se scaldă cu desfătare, Și privind a sale grații se zâmbește uneori... Apoi din feredeu iese sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupâneasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminei să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintiu, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ...

 

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei şi Domnul Moldaviei Regele Poloniei și Domnul Moldaviei de Constantin Negruzzi Albina românească , 1839, nr. 102, 24 decembrie Carol XII, regele svezilor, adusese spaimă în tot nordul Europei; dar nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfârșit de statornica cumpănire a lui Petru I, împăratul Rusiei, și acest june rege, pierzând sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre palatinul Stanislav Leșcinski când îi fusese trimis deputat de confederația Varsaviei. Junele palatin plăcu cuceritorului sved. El avea o fizionomie norocită, era franc, brav, deprins cu ostenelele și iubit de vasalii săi. Regele svezilor cunoscându-l, zise: "Omul acesta îmi va fi purure prieten", și în gura lui Carol aceste vorbe însemnau: Omul acesta va fi rege. Curând după aceasta, se porunci Adunării să-l aleagă rege. Cardinalul primat se împotrivea. — Ce-i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E ...

 

Constantin Negruzzi - Uriașul Daciei

Constantin Negruzzi - Uriaşul Daciei Uriașul Daciei de Constantin Negruzzi Eu sunt născut, ostașe, în Dacia mănoasă. Unde odinioară moșii mei lăcuia, Ei nu mai sunt acuma! numai ale lor oasă. Și naltele morminte să mai văd înc-în ea! Acolo eu lumina văzui întâia dată. Cum m-am născut, îndată tatăl meu m-a luat În vânoasele-i brațe, și la marea înghețată M-a dus de m-a scăldat. Tatăl meu p-acea vreme era vârtos și tare, Slăbi însă acuma, căci a îmbătrânit Și desrădăcinează cu anevoie mare Stejarul ca să-l facă un băț de sprijinit. Eu acum îi țiu locul, eu am armele sale, Baltagul lui cel mare, arcul cel ostășesc; Eu, care stând pe munte, picioarele pe vale Îmi pui de m-odihnesc. Când eram copilandru, mergeam adeseori P-a Carpaților vârfuri, pe Pion mă suiam, Capul meu ca un munte, îmi făcea drum prin nori Și cu a mea suflare fulgerile stingeam. Atuncea iubeam foarte să merg la vânătoare, Ursu-n brațele mele, înădușit murea; Prindeam în fugă cerbii, ciutele, căprioare Asta mă mulțămea. Și apoi în deseară mă răcoream în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSPRIJINI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruSPRIJINI.

2 Cronici Capitol 16

2 Cronici Capitol 16 2 Cronici 15 2 Cronici Capitol 16 1 În al treizeci și șaselea an al domniei lui Asa, Baeșa, împăratul lui Israel, s`a suit împotriva lui Iuda; și a întărit Rama, ca să nu lase pe ai lui Asa, împăratul lui Iuda, să iasă și să intre. 2 Asa a scos argint și aur din vistieriile Casei Domnului și ale casei împăratului, și a trimes soli la Ben-Hadad, împăratul Siriei, care locuia la Damasc. Și a pus să -i spună: 3 ,,Să fie un legămînt între mine și tine, cum a fost unul între tatăl meu și tatăl tău. Iată, îți trimet argint și aur. Du-te, și rupe legămîntul tău cu Baeșa, împăratul lui Israel, ca să se depărteze dela mine.`` 4 Ben-Hadad a ascultat pe împăratul Asa; a trimes pe căpeteniile oștirii sale împotriva cetăților lui Israel, și au bătut Iionul, Dan, Abel-Maim, și toate locurile pentru merinde din cetățile lui Neftali. 5 Cînd a auzit Baeșa, a încetat să mai întărească Rama, și a pus capăt ...

 

Iov Capitol 31

Iov Capitol 31 Iov 30 Iov Capitol 31 1 Făcusem un legămînt cu ochii mei, și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare. 2 Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moștenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri? 3 Peirea nu -i oare pentru cel rău, și nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege? 4 N`a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toți pașii mei? 5 Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înșelăciune: 6 să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, și-mi va vedea neprihănirea! 7 De mi s`a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s`a lipit vreo întinăciune de mînile mele, 8 atunci eu să samăn și altul să secere, și odraslele mele să fie desrădăcinate! 9 Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la ușa aproapelui meu, 10 atunci nevastă-mea să macine pentru altul, și s`o necinstească alții! 11 Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, ...

 

Psalmii Capitol 89

... mijlocul poporului un tînăr; 20 am găsit pe robul Meu David, și l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfînt. 21 Mîna Mea îl va sprijini, și brațul Meu îl va întări. 22 Vrăjmașul nu -l va prinde, și cel rău nu -l va apăsa; 23 ci voi zdrobi dinaintea lui ...

 

Isaia Capitol 10

... un copil le-ar putea scrie numărul. 20 În ziua aceea, rămășița lui Israel și cei scăpați din casa lui Iacov, nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfîntul lui Israel. 21 O rămășiță, rămășița lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic. 22 Chiar dacă poporul tău ...

 

Isaia Capitol 63

Isaia Capitol 63 Isaia 62 Isaia Capitol 63 1 ,,Cine este acesta, care vine din Edom, din Boțra, în haine roșii, în haine strălucitoare, și calcă mîndru, în plinătatea puterii Lui? -,Eu sînt Cel care am făgăduit mîntuirea, și am putere să izbăvesc!`` - 2 ,,Dar pentru ce Îți sînt hainele roșii, și veșmintele Tale ca veșmintele celui ce calcă în teasc?`` - 3 ,,Eu singur am călcat în teasc, și niciun om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mînia Mea, și i-am zdrobit în urgia Mea; așa că sîngele lor a țîșnit pe veșmintele Mele, și Mi-am mînjit toate hainele Mele cu el. 4 Căci în inima Mea era o zi de răzbunare, și venise anul celor răscumpărați ai Mei. 5 Mă uitam împrejur, și nu era nimeni să M`ajute, și Mă îngrozeam, dar nu era cine să Mă sprijinească; atunci brațul Meu Mi -a fost într`ajutor, și urgia mea M`a sprijinit! 6 Am călcat astfel în picioare popoare în mînia Mea, le-am îmbătat în urgia Mea, și le-am vărsat sîngele pe pămînt.`` 7 Voi vesti îndurările Domnului, faptele Lui minunate, după ...

 

1 Imparati Capitol 7

1 Imparati Capitol 7 1 Imparati 6 1 Imparati Capitol 7 1 Solomon și -a mai zidit și casa lui, și a ținut treisprezece ani pînă cînd a isprăvit -o de tot. 2 A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coți, lată de cincizeci de coți, și înaltă de treizeci de coți. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, și pe stîlpi erau grinzi de cedru. 3 A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecății; și l -a acoperit cu cedru, dela ...

 

Exodul Capitol 17

Exodul Capitol 17 Exodul 16 Exodul Capitol 17 1 Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din pustia Sin, după călătoriile zilnice, pe cari poruncise Domnul să le facă; și au tăbărît la Refidim. Acolo poporul n`a găsit apă de băut. 2 Atunci poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: ,,Dă-ne apă să bem!`` Moise le -a răspuns: ,,Pentruce căutați ceartă cu mine? Pentruce ispitiți pe Domnul?`` 3 Poporul stătea acolo, chinuit de sete, și cîrtea împotriva lui Moise. El zicea: ,,Pentruce ne-ai scos din Egipt, ca să ne faci să murim de sete aici cu copiii și turmele noastre?`` 4 Moise a strigat către Domnul, și a zis: ,,Ce să fac cu poporul acesta? Încă puțin, și au să mă ucidă cu pietre.`` 5 Domnul a zis lui Moise: ,,Treci înaintea poporului, și ia cu tine vreo cîțiva din bătrînii lui Israel; ia-ți în mînă și toiagul cu care ai lovit rîul, și pornește! 6 Iată, Eu voi sta înaintea ta pe stînca Horebului; vei lovi stînca, și va țîșni apă din ea, și poporul va bea.`` ...

 

Exodul Capitol 21

Exodul Capitol 21 Exodul 20 Exodul Capitol 21 1 ,,Iată legile, pe cari le vei pune înaintea lor. 2 Dacă vei cumpăra un rob evreu, să slujească șase ani ca rob; dar în al șaptelea, să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire. 3 Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă și nevastă-sa împreună cu el. 4 Dacă stăpînul lui i -a dat o nevastă, și a avut fii și fiice cu ea, nevasta și copiii să fie ai stăpînului lui, iar el să iasă singur. 5 Dacă robul va zice: ,Eu iubesc pe stăpînul meu, pe nevastă-mea și copiii mei, și nu vreau să ies slobod,` 6 atunci stăpînul lui să -l ducă înaintea lui Dumnezeu, să -l apropie de ușă sau de stîlpul ușii, și stăpînul lui să -i găurească urechea cu o sulă, și robul să rămînă pentru totdeauna în slujba lui. 7 Dacă un om își va vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cum ies robii. 8 Dacă nu va plăcea stăpînului ei, care o luase de nevastă, el să -i înlesnească răscumpărarea; dar nu va avea dreptul s` ...

 

Judecatorii Capitol 16

Judecatorii Capitol 16 Judecatorii 15 Judecatorii Capitol 16 1 Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă, și a intrat la ea. 2 S`a spus oamenilor din Gaza: ,,Samson a venit aici``. Și l-au înconjurat, și au pîndit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea, și au zis: ,,Cînd se va lumina de ziuă, îl vom omorî``. 3 Samson a rămas culcat pînă la miezul nopții. Pela miezul nopții, s`a sculat, și a apucat porțile cetății cu amîndoi stîlpii, le -a scos împreună cu zăvorul, le -a pus pe umeri, și le -a dus pe vîrful muntelui din fața Hebronului. 4 După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila. 5 Domnitorii Filistenilor s`au suit la ea, și i-au zis: ,,Înduplecă -l, și află de unde -i vine puterea lui cea mare și cum am putea să -l biruim, ca să -l legăm și să -l slăbim, și-ți vom da fiecare cîte o mie o sută de sicli de ...

 

1 Samuel Capitol 30

1 Samuel Capitol 30 1 Samuel 29 1 Samuel Capitol 30 1 Cînd a ajuns David cu oamenii lui a treia zi la Țiclag, Amaleciții năvăliseră în partea de miazăzi și în Țiclag. Ei nimiciseră și arseseră Țiclagul, 2 după ce luaseră prinși pe femei și pe tot cei ce se aflau acolo, mici și mari. Nu omorîseră pe nimeni, dar luaseră totul și plecaseră. 3 David și oamenii lui au ajuns în cetate, și iată că era arsă; și nevestele, fiii și fiicele lor, fuseseră luate prinse. 4 Atunci David și poporul care era cu el au ridicat glasul, și au plîns pînă n`au mai putut plînge. 5 Cele două neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel, și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate și ele. 6 David a fost în mare strîmtroare, căci poporul vorbea să -l ucidă cu pietre, pentru că toți erau amărîți în suflet, fiecare din pricina fiilor și fetelor lui. Dar David s`a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui. 7 El a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: ,,Adu-mi efodul!`` Abiatar a adus efodul la ...

 

2 Cronici Capitol 13

2 Cronici Capitol 13 2 Cronici 12 2 Cronici Capitol 13 1 În al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, peste Iuda a început să domnească Abia. 2 El a domnit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Micaia, fata lui Uriel, din Ghibea. Între Abia și Ieroboam a fost război. 3 Abia a început lupta cu o oaste de războinici viteji, patrusute de mii de oameni aleși; și Ieroboam s`a înșiruit de bătaie împotriva lui cu opt sute de mii de oameni aleși, războinici viteji. 4 Depe vîrful muntelui Țemaraim, care face parte din muntele lui Efraim, Abia s`a sculat și a zis: ,,Ascultă-mă, Ieroboame, și tot Israelul! 5 Nu trebuie oare să știți că Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe vecie domnia peste Israel lui David și fiilor lui printr`un legămînt care nu se poate călca? 6 Dar Iaroboam, fiul lui Nebat, slujitorul lui Solomon, fiul lui David, s`a sculat și s`a răzvrătit împotriva stăpînului său. 7 Niște oameni de nimic, oameni răi, s`au strîns la el și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSPRIJINI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 109 pentruSPRIJINI.

SCAUN

SCÁUN , scaune , s . n . I. 1. Mobilă ( de lemn , de metal etc . ) cu sau fără spetează , pe care poate să șadă o singură persoană . 2. Tron ; p . ext . funcția și autoritatea monarhului , a domnitorului ; domnie . II. 1. ( Pop . ; de obicei urmat de determinări ) Dispozitiv de lemn în formă de masă sau de bancă , la care își exercită profesiunea diverși meseriași . 2. Suport , postament la diferite unelte , instrumente , mașini sau organe de mașini . 3. Schelet făcut din grinzi de lemn , care susține învelitoarea unui acoperiș și elementele pe care aceasta se sprijină . 4. Placă de lemn cu două piciorușe și o față curbă , pe care se sprijină coardele instrumentelor muzicale cu arcuș . III. Faptul de a elimina materiile fecale ; p . ext . ( concr . ) materiile fecale eliminate de

 

SPRIJINIRE

... SPRIJINÍRE , sprijiniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) sprijini ; sprijin , reazem . V. sprijini

 

SUSȚINE

... SUSȚÍNE , susțín , vb . III . 1. Tranz . A servi de suport ( unui lucru ) ; a sprijini . 2. Tranz . Fig . A lua o atitudine favorabilă față de o acțiune , de o cauză etc . ; a sprijini ; a apăra . 3. Tranz . Fig . A aduce argumente în sprijinul unui principiu , al unei teorii etc . , a afirma cu ...

 

ÎNȚINA

... ÎNȚINÁ , înținez , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A sprijini

 

ÎNȚINAT

ÎNȚINÁT , - Ă , înținați , - te , adj . ( Reg . ) Care este prins sau sprijinit prea ușor , care abia se ține , gata să cadă , să se dărâme . - V.

 

ÎNCURAJA

... ÎNCURAJÁ , încurajez , vb . I . Tranz . 1. A da curaj ; a îmbărbăta . 2. A sprijini

 

ÎNTEMEIA

... A înființa , a funda ( un stat , o instituție etc . ) . 2. Refl . Fig . A avea ca temei ; a se sprijini

 

ÎNTEMEIAT

ÎNTEMEIÁT , - Ă , întemeiați , - te , adj . 1. ( Despre abstracte ) Sprijinit pe argumente solide , potrivit cu regulile logicii , just , logic , rațional . 2. ( Înv . ) Întărit , puternic , consolidat . [ Pr . : - me -

 

ȘCHIOPĂTA

ȘCHIOPĂTÁ , șchiopătez , vb . I . Intranz . 1. A umbla sprijinindu - se mai mult pe un picior decât pe celălalt ( sau pe celelalte ) ; a umbla ca un șchiop ; a șchiopa . 2. Fig . ( Fam . ) A nu se desfășura în mod normal , a nu funcționa bine , a se

 

ȘPRAIȚUI

... ȘPRAIȚUÍ , șpraițuiesc , vb . IV . Tranz . A sprijini

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...