Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUBRAȚ, ȘTIR, AXILĂ, BALSAMINĂ, BRĂDIȘOR, FRAGĂ, FRATE, HIDROSADENITĂ, OCHI, REMF, RIZOM ... Mai multe din DEX...

SUBSUOARĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUBSUOÁRĂ, subsuori, s.f. 1. Partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul; subraț. * Loc. adv. La (sau sub, rar, pe) subsuoară = sub braț. Din tălpi până-n subsuori = în tot trupul. * Expr. A (se) ține sau a (se) prinde de subsuoară (sau de subsuori) = a (se) ține de braț; a (se) îmbrățișa. ** (Adverbial) Sub braț. * Expr. A sta (sau a ședea) cu mâinile subsuoară (sau subsuori) = a sta degeaba, a trândăvi; a sta cu mâinile în sân. 2. Unghi pe care îl formează o frunză cu lujerul sau o ramură cu axul purtător. [Var.: (pop.) subsioáră, subțioáră s.f.] - Sub^1- + *suoară ("subsuoară" < lat.).

Sursa : DEX '98

 

SUBSUOÁRĂ s. 1. (ANAT.) axilă, subraț, (reg.) sumână. 2. v. subraț. 3. v. axilă.

Sursa : sinonime

 

subsuoáră s. f. (sil. -su-oa-), g.-d. art. subsuórii; pl. subsuóri

Sursa : ortografic

 

SUBSU//OÁRĂ \~óri f. 1) Partea de sub braț, în locul de articulare a acestuia cu umărul. * La \~ sub braț. A sta (sau a ședea) cu mâinile \~ a pierde vremea degeaba; a lenevi. 2) Spațiu cuprins între baza frunzei sau a ramurii și lujerul sau tulpina plantei. [Sil. -su-oa-] /sub- + suoară

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUBSUOARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentruSUBSUOARĂ.

Ion Creangă - Capra cu trei iezi

Ion Creangă - Capra cu trei iezi Capra cu trei iezi de Ion Creangă Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba ceea : "Sunt cinci degete la o mână și nu samănă toate unul cu altul". Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice : - Dragii mamei copilași ! Eu mă duc în pădure ca să mai duc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuieți ușa după mine, ascultați unul de altul, și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu. Când voiu veni eu, am să vă dau de știre, ca să mă cunoașteți, și am să vă spun așa : Trei iezi cucuieți Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă : Frunze-n buze, Lapte-n țâțe, Drob de sare În spinare, Mălăieș În călcăieș Smoc de flori Pe subsuori. Auzit-ați ce-am spus eu ? - Da, mămucă, ziseră iezii. - Pot să am nădejde în voi ? - Să n-ai nici o grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem odată băieți, și ce-am vorbit odată ...

 

Dimitrie Anghel - Reveria unei statui

... ceas a bătut, și tot soiul de oameni, unii cu figurile necăjite și triste, alții cu ochii șireți și gesturi mari, ținînd portofolii subsuoară, birje grăbite cu cai fantastici, chipuri străine de jidovi adulmecînd după chilipiruri au început să roiască spre vechile curți unde ținea el sfat odată. Și ...

 

Mihai Eminescu - Aveam o muză

Mihai Eminescu - Aveam o muză Aveam o muză de Mihai Eminescu Aveam o muză, ea era frumoasă, Cum numa-n vis o dată-n viața ta Poți ca să vezi icoana radioasă, În strai de-argint a unui elf de nea! Păr blond deschis, de aur și mătasă, Grumazii albi și umeri coperea, Un strai de-argint strâns de-un colan auros Strângea mijlocul ei cel mlădios! Și talia-i ca-n marmură săpată Strălucea albă-n transparentul strai, Sâni dulci și albi ca neaua cea curată, Rotunzi ca mere dintr-un pom de rai; Abia se ține haina cea bogată Prinsă ușor cu un colan de pai, Astfel adesea mă găsea veghind Nori străbătea o umbră de argint. Crinul luminei strălucea în mână Reflectând dulce mândrul ei obraz, Razele dulci loveau fața-i senină, Rotunzii umeri și-albul ei grumaz; Părul lucea ca auru-n lumină, Straiul cădea de pe-umeri de atlaz, Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur Și fruntea-i albă-ntunecată-n laur! O dată-n viața-i muritorul vede În visul său un chip așa d-ales! Eu... fericit c-amantul blondei Lede, Nebun de-amor, eu o vedeam ades, ...

 

Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii

Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii De ce nu-mi vii de Mihai Eminescu Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așează bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? O, vino iar în al meu braț, Să te privesc cu mult nesaț, Să razim dulce capul meu De sînul tău, de sînul tău! Ți-aduci aminte cum pe-atunci Cînd ne plimbam prin văi și lunci, Te ridicam de subsuori De-atîtea ori, de-atîtea ori! În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scîntei… Dar, oricît ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Căci tu înseninezi mereu Viața sufletului meu, Mai mîndră decît orice stea, Iubita mea, iubita mea! Tîrzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe drum, Și lanurile sunt pustii… De ce nu-mi vii, de ce nu-mi

 

Mihai Eminescu - Din Berlin la Potsdam

Mihai Eminescu - Din Berlin la Potsdam Din Berlin la Potsdam de Mihai Eminescu Din Berlin la Potsdam merge Drum de fier, precum se știe. Dară nu se știe încă C-am luat bilet de-a trie, C-am plecat de dimineață Cu un taler și doi groși... Și de gât cu blonda Milly, C-ochi albaștri, buze roși. Zice Brahma, tata Brahma, Cum că lumea asta nu e Decât arderea-unei jertfe Într-o vecinică cățuie. Am aprins și eu luleaua Și jertfesc lui tata Brahma, Lângă mine-un șip cu KĂ¼mmel! Ș-o bucată de păstramă. Zice Darwin, tata Darwin, Cum că omul e-o maimuță ­ Am picior de maimuțoi, Milly-nsă de pisicuță. Și mă urc în tren cu grabă Cu o foame de balaur, Între dinți o pipă lungă, Subsuori pe Schopenhauer. Ș-acum șuieră mașina. Fumul pipei lin miroasă, Sticla KĂ¼mmel mă invită, Milly-mi râde. ­ Ce-mi mai

 

Mihai Eminescu - Floare albastră

... pălărie - Ș-apoi cine treabă are! Când prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ține de subsuoară, Te-oi ține de după gât. Pe cărare-n bolți de frunze, Apucând spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca ...

 

Mihai Eminescu - La Quadrat

Mihai Eminescu - La Quadrat La Quadrat de Mihai Eminescu Înger în patru colțuri, o stea cu barbă lungă, Cine-a știut vrodată că tot ce eu iubeam E-un dramaturg puternic, dar fără bani în pungă,        Un paralelogram? E-un om a cărui visuri la bere tot țintează, Ce se consumă-n asuri și joacă la hazard, Un om, dorința cărui e pe biliard să șază,        Să doarmă pe biliard. Adeseori în noapte văd umbra lui fatală, În mână cu o halbă, în gură c-un cârnat, În buzunări cu chifle și subsuori o oală        Și râde... până-i beat. Visarea sa un șnițel, gândirea sa o bere, Să bea etern, acesta e visul său ciudat ­ Și-odată auzi-vom că-n cruda sa durere        În bere s-a-

 

Vasile Alecsandri - Doina voinicească 3

... de-a fi potira grea Care paște viața mea, Las' să vie că-am o flintă Pentru potiră gătită, Să-i pun plumbul subsuoară

 

Vasile Alecsandri - Sămănătorii

... Vasile Alecsandri - Sămănătorii Semănătorii de Vasile Alecsandri Sămănătorii harnici, cu sacul subsuoară, Pășescu-n lungul brazdei pe fragedul pământ; Pe culme, pe vălcele se suie și coboară Zvârlind în a lor cale semința după vânt ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

... cântăreț canar, Un alb șoarec p-alisidă ș-un bucal plin de nectar. Voi să intru în caretă, dar tot locul este plin; Luăi cușca subsuoară și cățelu-l pun în sin. Am purces, dar a mea doamnă șede-n colț posomorâtă, Eu tac, numai gaița ține conversați-amorțită ...

 

Mihai Eminescu - Satira IV

... îl dojenește când șoptește cu căldură; Apoi iar dispare-n luntru... auzi pasuri ce coboară... Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături... le stă bine laolaltă, Ea frumoasă și el tânăr, el înalt și ea înaltă. Iar în umbra de la maluri ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUBSUOARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruSUBSUOARĂ.

SUBRAȚ

... SUBRÁȚ , subrațe , s . n . 1. ( Rar ) Subsuoară

 

ȘTIR

ȘTIR s . m . Nume dat la trei plante erbacee , dintre care una cu tulpina ramificată , cu flori verzi dispuse în ghemulețe rotunde și cu frunze comestibile ( Amaranthus angustifolius ) , alta cu tulpina dreaptă , solidă și păroasă , cu flori verzi , mărunte , reunite într - un spic ca un fel de pămătuf la vârful ramurilor , și care servește ca nutreț pentru porci ( Amaranthus retroflexus ) , iar a treia cu frunzele roșii și florile purpurii , dispuse în ghemulețe rotunde la subsuoara frunzelor superioare sau în spice lungi și subțiri , folosită ca plantă ornamentală ( Amaranthus

 

AXILĂ

... AXÍLĂ , axile , s . f . 1. ( Anat . ) Subsuoară

 

BALSAMINĂ

BALSAMÍNĂ , balsamine , s . f . Plantă ornamentală originară din India , cu flori albe - roșietice , așezate la subsuoara frunzelor , și cu fructe în formă de capsulă , care se deschid brusc când sunt atinse ; canale ( Impatiens

 

BRĂDIȘOR

BRĂDIȘÓR , brădișori , s . m . 1. Brăduț . 2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene , cu tulpina culcată , acoperită cu frunze mici , aciculare , la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori , răspândite în pădurile montane ; pedicuță . - Brad + suf . -

 

FRAGĂ

FRÁGĂ , fragi , s . f . Partea comestibilă a fragului ^1 ( considerată în mod greșit drept fruct ) , compusă din receptaculul cărnos și roșu pe suprafața căruia se găsesc presărate fructele . 2. Compus : fragă - tătărească = plantă erbacee cu frunze dințate , cu flori așezate la subsuoara frunzelor și cu fructe roșii ( Blitum virgatum ) . 3. ( Reg . ; uneori determinat prin " de pom " ) Dudă . [ Var . : frag s .

 

FRATE

FRÁTE , frați , s . m . 1. Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană ( indiferent de sex ) , născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă ; frățâne . 2. Termen familiar , prietenesc , cu care cineva se adresează unei persoane ( indiferent de sex ) . 3. Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești ; călugăr care are acest grad . 4. Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii . 5. ( Bot . ; în compusul ) Fratele - priboiului = plantă erbacee din familia geraniaceelor , cu flori purpurii - violacee , care crește prin păduri sau locuri pietroase , umede și umbroase ( Gerranium

 

HIDROSADENITĂ

... HIDROSADENÍTĂ s . f . Inflamație a glandelor sudoripare , de obicei a celor de la subsuoară

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

REMF

REMF , s . m . Plantă cu flori galbene , dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor , cu fructul o capsulă în formă de pară ( Aristolochia

 

RIZOM

RIZÓM , rizomi , s . m . Tulpină subterană simplă sau ramificată , lipsită de clorofilă , a anumitor plante , cu aspect asemănător rădăcinii , de care se deosebește prin prezența mugurilor la subsuoara unor frunze rudimentare , în formă de solzi , și prin structura

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...