Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RADIATOR, ANTENAT, ANTIPARAZIT, CATARG, CERAMBICID, CROITOR, DIPOL, DIRECTOR, GREIER, LĂCUSTĂ ... Mai multe din DEX...

ANTENĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ANTÉNĂ, antene, s.f. 1. (Adesea fig.) Fiecare dintre cele două firișoare mobile care se află la capul unor insecte, al crustaceelor și al miriapodelor și care serveşte ca organ de simț. 2. Conductă sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formează un circuit electric (folosit în radiocomunicații). * Antenă colectivă sau de bloc = antenă (combinată) cu echipament electronic adecvat pentru asigurarea recepției radio sau de televiziune la mai mulți abonați asociați. Antenă de cameră = antenă de recepție situată în interiorul încăperii în care se află radioul sau televizorul. Antenă încorporată = antenă inclusă în caseta radioului. 3. Bară lungă și mobilă prinsă transversal de catarg, spre a ține o parte din pânzele unei corăbii. 4. (Fam.; adesea la pl.) Sursă de informații. - Din fr. antenne, lat. antenna.

Sursa : DEX '98

 

ANTÉNĂ s. (ZOOL.) mustață. (\~ artropodelor.)

Sursa : sinonime

 

anténă s. f., g.-d. art. anténei; pl. anténe

Sursa : ortografic

 

ANTÉN//Ă \~e f. 1) Organ de simț și de miros la unele insecte și crustacee. 2) Dispozitiv de transmitere sau de captare din spațiu a undelor electromagnetice. \~ emițătoare. [G.-D. antenei] /antenne, lat. antenna

Sursa : NODEX

 

ANTÉNĂ s. f. 1. fiecare dintre cele două organe de simț, firișoare mobile pe capul unor insecte, al crustaceelor și miriapodelor. 2. dispozitiv de transmitere, de captare a undelor electromagnetice, la aparatele de emisie sau de recepție a undelor. 3. vergă a unei vele latine, foarte lungă, ascuțită la extremități. 4. (fam.; pl.) sursă de informații. 5. filială, unitate subalternă detașată pe lângă un organism central. (< fr. antenne, lat. antenna)

Sursa : neoficial

 

ANTÉNĂ s.f. 1. Fiecare dintre cele două organe de simț, de forma unor firișoare mobile, care se găsesc la capul insectelor și al crustaceelor. 2. Dispozitiv de emisie sau de captare a undelor electromagnetice, legat la aparatele de emisie sau de recepție a undelor. 3. Vergă oblică la catargele corăbiilor. [< fr. antenne, it. antenna. / < lat. antenna].

Sursa : neologisme

 

antenă, antene s.f. 1. informator 2. lucrător SRI 3. (la pl.) urechi (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ANTENĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ANTENĂ.

Gelu Vlașin - 9:09

Gelu Vlaşin - 9:09 â†�â†� 8:50 9:09 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 9:20 →→ mușc dintr-un măr pata de culoare ascunsă-n buzunar dincolo de ușa liftului despuiatu-s-au gândurile altora dorm figuri de ceară atârnate la brațul tău stâng așteptând aer proaspăt să schimbe destinul camerei de perfecționare muzica subțire alungă păianjenul întins>>>>>>>>>>>>>> peste pleoape și antenele vecinului răscolesc cearceafurile amorțite în plictiseala celor care nu se mai știu lumina s-a stins printre mesageriile telefonului și nici întunericul nu te mai place (cu unghiile tale transparente și

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui ţânţar Istoria unui țânțar de Constantin Stamati-Ciurea Născut pe suprafața celui mai pitoresc lac de pe văile Cașe­mirului, pe sânul florii lotus1, ce-și întinde buchetele sale mirosi­toare pe luciul oglinzii apelor acelui lac, nu am uitat cele mai mărunte detailuri ale momentului când am intrat în viață; căci cu toate că viața noastră este scurtă și în comparație cu viața omului se poate numi numai o clipeală, pentru aceea noi avem numai două perioade în viață, adică tinerețea și moartea, pe când la oameni de la tinerețe până la moarte se trage tristul și înde­lungatul period al bătrâneților cu suferințele lor de neputințe trupești, cu deziluzii amare, cu doruri ale trecutelor fericiri, care li se arată în depărtare, stingându-se cu ultimele raze ale flăcării juneții. Dar și junețea lor e adeseori jalnică, fiind năvălită de miriade de dușmani microscopici, ce le rod măruntaiele, gospodărind în ale lor maiuri, alcătuiesc văgăuni ca și molusculele de mărgean, ce zidesc în fundul oceanului stânci ciudate; și sumeața frunte, ce poartă o coroană de rege, se pleacă spre mormânt, vestejin­du-se ca o floare atinsă la rădăcină de un vierme nevăzut. ...

 

Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului

Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să se coboare-ntr-o fântână. Se tânguise tuturor ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANTENĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru ANTENĂ.

RADIATOR

... care circulă aburii sau apa caldă , într - o instalație de încălzire centrală . 3. Dispozitiv care servește la răcirea apei în motoarele cu ardere internă . 4. Antenă

 

ANTENAT

ANTENÁT , antenate , s . n . ( La pl . ) Subîncrengătură care cuprinde animale cu antene ; ( și la sg . ) animal din această

 

ANTIPARAZIT

ANTIPARAZÍT , - Ă , antiparaziți , - te , adj . ( Despre antene ) Care combate sau reduce perturbațiile

 

CATARG

CATÁRG , catarge , s . n . 1. Stâlp de lemn sau tub metalic care se montează vertical pe o navă pentru a susține pânzele sau antenele de telegrafie fără fir ; arbore . 2. Construcție de metal care înlocuiește turnul de extracție în industria

 

CERAMBICID

CERAMBICÍD , cerambicide , s . n . ( La pl . ) Familie de insecte cu antene foarte lungi , cu corpul alungit și viu colorat ( Cerambicidae ) ; ( și la sg . ) insectă din această

 

CROITOR

CROITÓR , croitori , s . m . 1. Meseriaș sau muncitor care croiește și coase haine . 2. Insectă mare , de culoare neagră , cu antene lungi , care trăiește mai ales pe stejar , degradând lemnul ( Cerambyx cerdo ) . 3. Mușchi lung al coapsei , situat între osul iliac și fața internă a tibiei ( prin a cărui contracție se produce încrucișarea picioarelor ) . [ Pr . : cro - i - ] - Croi ^2 + suf . -

 

DIPOL

... conectarea la o rețea exterioară . 2. ( În sintagma ) Dipol electric = a ) sistem de două sarcini electrice apropiate , egale și de semn contrar ; b ) antenă

 

DIRECTOR

DIRÉCTOR^2 , - OÁRE , directori , - oare , s . m . și f . Persoană care conduce o întreprindere , o instituție , o publicație etc . sau un sector al acestora ; funcție deținută de această persoană . DIRECTÓR^1 , - OÁRE , directori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care dirijează sau conduce ceva , care indică direcția . 2. S . f . Curbă pe care se sprijină generatoarele rectilinii ale unei suprafețe riglate . 3. S . n . ( Elt . ) Element constructiv al unei antene ( 2 ) , folosit pentru mărirea

 

GREIER

GRÉIER , greieri , s . m . Gen de insecte cu corpul scurt și gros , cu antene lungi și cu ochi mari , cu picioarele posterioare adaptate la sărit , care produc un sunet ascuțit și pătrunzător prin frecarea elitrelor ( Gryllus ) ; insectă care face parte din acest gen . [ Pr . : gre - ier . - Var . : gréiere , ( reg . ) gríer s .

 

LĂCUSTĂ

LĂCÚSTĂ , lăcuste , s . f . Nume dat mai multor specii de insecte din ordinul ortopterelor , dăunătoare agriculturii , care se caracterizează prin lungimea antenelor și prin picioarele posterioare foarte lungi , adaptate pentru sărit ; insectă care aparține uneia dintre aceste specii . [ Var . : locústă s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...