Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: COPIE

  Vezi și:ÎNȚĂRCA, ÎNVĂȚĂTOR, ABANDON, ALA-BALA, AZIL, BĂRBIȚĂ, CACA, CATIHET, COCĂ, COLUMBACĂ, COPILĂREȘTE ... Mai multe din DEX...

COPIA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COPIÁ, copiez, vb. I. Tranz. 1. A transcrie un text, redând exact conținutul lui. ** A reproduce fără originalitate o operă de artă. ** Intranz. (În școală) A redacta o temă, folosind în mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informație. ** A plagia. 2. (Peior.) A reproduce ceva prin imitație servilă; a imita pe cineva. - Din fr. copier.

Sursa : DEX '98

 

COPIÁ vb. I. tr. 1. a reproduce un text, o operă de artă etc. * a reproduce ceva în mod servil și fără originalitate; a plagia. 2. (peior.) a imita servil pe cineva. 3. (tehn.) a prelucra prin așchiere la o mașină-unealtă un model, piesa rezultată având un profil identic. II. intr. a redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiș în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notițe etc. (< fr. copier)

Sursa : neoficial

 

COPIÁ vb. 1. a reproduce, a transcrie, (înv.) a decopia, a izvodi, a prescrie. (A \~ pe curat un text.) 2. a reproduce, (înv.) a scoate, a scrie. (A \~ un act, un document.) 3. v. plagia. 4. v. imita.

Sursa : sinonime

 

copiá vb. (sil. -pi-a), ind. prez. 1 sg. copiéz, 3 sg. și pl. copiáză, 1 pl. copiém (sil. -pi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. copiéze; ger. copiínd (sil. -pi-ind)

Sursa : ortografic

 

A COPI//Á \~éz 1. tranz. 1) (texte scrise) A reproduce în scris cu exactitate; a transcrie. 2) (opere de artă sau științifice) A reproduce integral sau parțial, prezentând drept creație proprie; a plagia. 3) (felul de a fi, de a gândi și de a acționa al cuiva) A lua drept model; a adopta în mod servil în calitate de exemplu; a imita. 4) (gesturile, felul de a vorbi sau de a cânta al cuiva) A reproduce cu măiestrie (provocând efecte comice); a imita. 2. intranz. (despre elevi, studenţi) A scrie o lucrare, folosind pe furiș lucrarea unui coleg sau alte surse (notițe, manuale etc.). [Sil. -pi-a] /copier

Sursa : NODEX

 

COPIÁ vb. I. tr. 1. A reproduce un text, o operă de artă etc. ** A reproduce ceva în mod servil și fără originalitate. 2. (Peior.) A imita servil pe cineva. ** intr. A redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiș în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notițe etc. 3. (Tehn.) A prelucra prin așchiere la o mașină-unealtă un model, piesa rezultată având un profil identic. [Pron. -pi-a, p.i. 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. [< fr. copier, cf. it. copiare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COPIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 125 pentru COPIA.

Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen

Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen Cenzurarea lui Andersen de Paul Zarifopol Poveștile pastorului danez sunt parabole sentimentale, drese cu umanitarism și cu puțină satiră socială. Aceste istorioare, fabricate de un predicator plin de bune intenții și creștine și, cum am zice, înaintate, încântau burghezimea liberală de acum jumătate veac. Părinții dăruiau copiilor cartea, plini de dulce împăcare în cugetul lor de oameni iubitori de progres moral și social. Citind-o, guvernantele și copiii se amuzau totdeauna cu profitabilă înduioșare. Prin haina cu pretenții de naivitate a povestei, mintea copilului descoperea cu dulce desfătare idei și simțiri înălțătoare. Copilului bogat i se înmuia inima de compătimire; inima celui sărac tresărea de speranță în bunătatea lui Dumnezeu, pe ici-pe colo chiar și în acea omenească. Asta era pe atunci. Astăzi, între toate ideile comune cu care se împodobea sufletul burgheziei liberale și se îmbăta uneori și inima proletarului de pe vremuri, nici una nu-i atât de compromisă ca ideea umanitară. Clasele sociale dacă nu sunt în fiecare moment încăierate, își arată colții fără încetare, și, aproape indiferent de vârstă, indivizii sunt în stare de război perpetuu. Săracii nu mai vor să știe de milostenie și bunăvoință. Ei ...

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

Ion Luca Caragiale - Românii verzi Românii verzi de Ion Luca Caragiale 1901 Spiritul de asociație, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăți române, pe față sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăiește trebuie să fie membru în mai multe societăți; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naștere, sunt membri în " Cornelia , societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naștere"; iar alții, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizațiuni, orice membru, la caz, doamne ferește, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat și eu să fac parte din cât mai multe societăți. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, grație stăruințelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoș Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare și arzătoare necesitate națională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înființarea noii noastre ...

 

Dimitrie Anghel - Fluturul morții

Dimitrie Anghel - Fluturul morţii Fluturul morții de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 9, sept. 1910, p. 403—408. E un amurg misterios de toamnă, și umbra urcată în negrii chiparoși coboară încet și se întinde pe drumuri. Zgomotele vii au amuțit și numai șoaptele au ființă, foșnete de ramuri, murmure de foi, țîrîituri pierdute... Și în cuprinsul acesta tăinuit ca o sihăstrie, acum cînd fluturii de ziuă și-au strîns aripele obosite și s-au strecurat în cuibul florilor ca să doarmă, numai miresmele și fluturii de noapte s-au trezit ca să rătăcească sub lună. Copiii o știu aceasta și, în așteptarea întîiului zbor, s-au așezat cu bunicul pe lespezile scărilor calde încă de focul soarelui de peste zi. De o parte și de alta a lespezilor, florile roze de leandru înduioșează întunericul și se leagănă în vîrful crenguțelor șterse de umbră, parcă ar pluti în aer. O mireasmă amară a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a împrăștiat, ca să vie iarăși tainic să cădelnițeze pe rînd toate miresmele. Și cînd luna, departe, în păinjenișul de ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul şi slăninele Pravoslavnicul și slăninele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Era odată un biet creștin sărac și c-o droaie de copii mărunți. Toată avuția lui era gura femeii și a copiilor, care țipau de fitece. Guri flămînde, și pace bună ! Bietul creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului. La Ignat vru să taie porcul. Dar cu cine ? Muierea lui era cu mîinile legate. Un’ s-o lase copiii ? Copiii, ca copii mărunți, se adunaseră împrejurul ei, și cel mai mic sugea mereu ce mai avea de stors din țîțele ei slabe. Se suci românul, se învîrti, dar n-avu cu cine tâia porcul. Nevoia îl făcu să se gândească la vecin, un vecin ciudat de tot. Bătrân, singur cuc, uscat, ducând o viață de pravoslavnic, de pusnic, de sfînt în toată legea, bombănînd toată ziulica Viața Sfinților părinți . Și de, bietul creștin adeseori se gîndise: „Într-una, într-una, cruci peste cruci ; cine face într-una cruci ca crucea se usucăâ€�. Dar, neavînd încotro, chemă pe bătrînul pravoslavnic ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie...

Ion Luca Caragiale - Infamie... Infamie... de Ion Luca Caragiale Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. — Amice, bunul meu amic — zic eu — te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă bună din partea ta către persoana, pe care o știi, poate să-mi facă norocul... Dă-mi o scrisoare călduroasă de recomandație... te rog!... faci un mare bine pentru mine și pentru familia mea... copiii mei... — Vai de mine! zice bunul meu amic, jenat de tonul meu din cale-afară milos... Ce trebuie atâta insistență?... Și, după ce-i explic bine de ce e vorba, se așează la biroul său și începe să scrie. După ce termină, se ridică și, cu scrisoarea-n mână, îmi zice: — Iată ce am scris. Apoi citește scrisoarea lui: „Iubite ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie

Ion Luca Caragiale - Infamie Infamie de Ion Luca Caragiale 1901 Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. - Amice, bunul meu amic - zic eu - te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă bună din partea ta către persoana, pe care o știi, poate să-mi facă norocul... Dă-mi o scrisoare călduroasă de recomandație... te rog!... faci un mare bine pentru mine și pentru familia mea... copiii mei... - Vai de mine! zice bunul meu amic, jenat de tonul meu din cale-afară milos... Ce trebuie atâta insistență?... Și, după ce-i explic bine de ce e vorba, se așază la biuroul său și începe să scrie. După ce termină, se ridică și, cu scrisoarea-n mână, îmi zice: - Iată ce am scris. Apoi citește scrisoarea lui: "Iubite amice, Amicul meu, aducătorul acesteia, ...

 

Traian Demetrescu - În atelier (Demetrescu)

Traian Demetrescu - În atelier (Demetrescu) În atelier de Traian Demetrescu Bătrânul s-arată în ușă E gârbov sub anii cei grei. „Stăpâne, pricepe-mi durerea: Furi pânea copiilor mei! Ce lesne săracii ca mine Netrebnici pe drumuri s-aruncă! O viață întreagă muncit-am Și-acum îmi iei dreptul la muncă. Din brațele mele, odată Puternice, acum îmi rămâne Doar unul, și-acuma cu-acesta, Cer mila ta crudă, stăpâne! Când nu mai sunt bun de nimica, M-alungi, și nu ai îndurare! Și uiți ca din brațele mele Ești astăzi puternic și mare! Departe nu-i ceasul din urmă Când zilele mele s-or duce, Căci toată răsplata vieții-mi E-atâta: o groapă ș-o cruce!â€� Patronul afară-l alungă, - Bătrânul sub anii cei grei, Cu glasul în lacrimi suspină: „Furi pânea copiilor mei!

 

Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

Vasile Alecsandri - Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir de Vasile Alecsandri În sfârșit, iată o carte bine alcătuită, bine tradusă și bine tipărită! o carte ce mulțumește mintea prin tablourile satirice și prin duhul filozofic care cuprinde; o carte ce încântă auzul prin armonia versurilor și prin bogăția stilului adevărat românesc; o carte ce desfătează vederea prin frumusețea formatului și a tiparului: Satirele prințutui Antioh Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite de curând la lumină la Cantora Foaiei sătești. Acele Satire care au făcut atât vuiet în Rusia cu un veac mai înainte și care au fost atât de mult prețuite și sprijinite de însăși împărăteasa Elisaveta Petrovna, căreia au fost dedicate; acele Satire care zugrăvesc atât de viu și lovesc atât de aspru relele năravuri... [1] , acele Satire care au dobândit autorului cinstitorul nume de Boileau al Nordului, trebuie să fie primite cu atât mai mare entuziasm din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir a fost însuși român și cu atâta mai mare recunoștință că pare să fi fost scrise pentru veacul nostru ...

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

Ion Luca Caragiale - Caut casă... Caut casă... de Ion Luca Caragiale Caut casă cu chirie, caut și nu găsesc. E absurd ce se petrece la noi, în București! în fiecare an, se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc. Și ce construcții! tot cum nu-mi convin mie. — Aide-nainte! strig eu samsarului, care mă poartă de azi-dimineață. Înainte, jidove rătăcitor! — A! iată încă una... Asta e a douasprecea astăzi. — S-o vedem și p-asta. E tăcută parcă numai și numai să fie admirată de dinafară. Firește că în pragul iernei nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte — adică din uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale. Înăuntru, trei chichinețe, din cari una n-are lumină decât de la ușa coridorului, ce duce la atenanțe — cocoana, stăpâna casei, zice: independențe. Independențele! Deschid usa să le văz și repede o-nchid, la loc; m-a-necat! E foarte cald în odăițe — o căldură năbușitoare. — Dar — întreb — a fost cineva bolnav ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru COPIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 189 pentru COPIA.

Numeri Capitol 8

Numeri Capitol 8 Numeri 7 Numeri Capitol 8 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește lui Aaron, și spune -i: Cînd vei așeza candelele în sfeșnic, cele șapte candele vor trebui să lumineze în partea dinainte a sfeșnicului.`` 3 Aaron a făcut așa; a așezat candelele în partea dinainte a sfeșnicului, cum poruncise lui Moise Domnul. 4 Sfeșnicul era de aur bătut; atît piciorul cît și florile lui, erau de aur bătut. Moise făcuse sfeșnicul după chipul, pe care i -l arătase Domnul. 5 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 6 ,,Ia pe Leviți din mijlocul copiilor lui Israel, și curățește -i. 7 Iată cum să -i curățești: Stropește -i cu apă ispășitoare; să lase să treacă briciul peste tot trupul lor, să-și spele hainele, și să se curățească. 8 Să ia apoi un vițel, cu darul de mîncare obicinuit, făcut din floare de făină, frămîntată cu untdelemn; și să mai iei un alt vițel pentru jertfa de ispășire. 9 Să apropii pe Leviți înaintea cortului întîlnirii, și să strîngi toată adunarea copiilor lui Israel. 10 ...

 

Numeri Capitol 36

Numeri Capitol 36 Numeri 35 Numeri Capitol 36 1 Căpeteniile familiei lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, dintre familiile fiilor lui Iosif, s`au apropiat și au vorbit înaintea lui Moise și înaintea mai marilor peste casele părintești ale copiilor lui Israel. 2 Ei au zis: ,,Domnule, ție ți -a poruncit Domnul să dai copiilor lui Israel țara ca moștenire prin sorți. Tu, domnule, ai primit deasemenea poruncă de la Domnul ca moștenirea fratelui nostru Țelofhad, s`o dai fetelor lui. 3 Dar dacă ele se mărită după unul din fiii altei seminții a copiilor lui Israel, moștenirea lor va fi ștearsă din moștenirea părinților noștri, și adăugată la a seminției din care vor face parte; și astfel moștenirea care ne -a căzut nouă la sorți se va micșora. 4 Și cînd va veni anul de veselie pentru copiii lui Israel, moștenirea lor va rămînea adăugată la a seminției din care vor face parte, și va fi ștearsă astfel din moștenirea seminției părinților noștri.`` 5 Moise a poruncit copiilor lui Israel din partea Domnului, și a zis: ,,Seminția fiilor lui Iosif are dreptate. ...

 

Numeri Capitol 3

Numeri Capitol 3 Numeri 2 Numeri Capitol 3 1 Iată sămînța lui Aaron și a lui Moise, pe vremea cînd a vorbit Domnul cu Moise, pe muntele Sinai. 2 Iată numele fiilor lui Aaron: Nadab, întîiul născut, Abihu, Eleazar și Itamar. 3 Acestea sînt numele fiilor lui Aaron, cari au primit ungerea preoțească, și cari au fost închinați în slujba preoției. 4 Nadab și Abihu au murit înaintea Domnului, cînd au adus înaintea Domnului foc străin, în pustia Sinai; ei n`aveau fii. Eleazar și Itamar au împlinit slujba preoției, în fața tatălui lor Aaron. 5 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 6 ,,Apropie seminția lui Levi, și pune -o înaintea preotului Aaron, ca să fie în slujba lui. 7 Ei să aibă grijă de tot ce este dat în paza lui și de tot ce este poruncit întregii adunări, înaintea cortului întîlnirii: să facă slujba cortului. 8 Să aibă grijă de toate uneltele cortului întîlnirii, și de tot ce este poruncit copiilor lui Israel: ei să facă slujba cortului. 9 Să dai pe Leviți lui Aaron și fiilor lui; ei să -i fie dați lui în totul, din ...

 

Numeri Capitol 18

Numeri Capitol 18 Numeri 17 Numeri Capitol 18 1 Domnul a zis lui Aaron: ,,Tu și fiii tăi, și casa tatălui tău cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în sfîntul locaș; tu și fiii tăi împreună cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în împlinirea slujbei voastre preoțești. 2 Apropie de asemenea de tine, pe frații tăi, seminția lui Levi, seminția tatălui tău, ca să fie legați de tine și să-ți slujească, atunci cînd tu, și fiii tăi împreună cu tine, veți fi înaintea cortului întîlnirii. 3 Ei să păzească ce le vei porunci tu și cele privitoare la tot cortul; dar să nu se apropie nici de uneltele sfîntului locaș, nici de altar, ca să nu muriți, și ei și voi. 4 Ei să se alipească de tine, și să păzească tot ce privește cortul întîlnirii pentru toată slujba cortului. Niciun străin să nu se apropie de voi. 5 Să păziți cele privitoare la sfîntul locaș și altar, ca să nu mai fie mînie împotriva copiilor lui Israel. 6 Iată că am luat pe frații voștri Leviții, din mijlocul copiilor lui Israel, ca unii cari sunt dați Domnului: ei vă sînt încredințați vouă în ...

 

Deuteronomul Capitol 32

Deuteronomul Capitol 32 Deuteronomul 31 Deuteronomul Capitol 32 1 ,,Luați aminte ceruri, și voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele. 2 Ca ploaia să curgă învățăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeață, Ca picăturile de ploaie pe iarbă! 3 Căci voi vesti Numele Domnului. Dați slavă Dumnezeului nostru! 4 El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrșite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios și fără nedreptate, El este drept și curat. 5 Ei s`au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este rușinea lor! Neam îndărătnic și stricat! 6 Pe Domnul îl răsplătiți astfel! Popor nechibzuit și fără înțelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, și ți -a dat ființă? 7 Adu-ți aminte de zilele din vechime, Socotește anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, și te va învăța, Pe bătrînii tăi, și îți vor spune. 8 Cînd Cel Prea Înalt a dat o moștenire neamurilor, Cînd a despărțit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel, 9 Căci partea Domnului, este ...

 

Exodul Capitol 16

Exodul Capitol 16 Exodul 15 Exodul Capitol 16 1 Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; și au ajuns în pustia Sin, care este între Elim și Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieșirea lor din țara Egiptului. 2 Și toată adunarea copiilor lui Israel a cîrtit în pustia aceea împotriva lui Moise și Aaron. 3 Copiii lui Israel le-au zis: ,,Cum de n`am murit loviți de mîna Domnului în țara Egiptului, cînd ședeam lîngă oalele noastre cu carne, cînd mîncam pîne de ne săturam? Căci ne-ați adus în pustia aceasta ca să faceți să moară de foame toată mulțimea aceasta.`` 4 Domnul a zis lui Moise: ,,Iată că voi face să vă ploaie pîne din ceruri. Poporul va ieși afară, și va strînge, cît îi trebuie pentru fiecare zi, ca să -l pun la încercare, și să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea. 5 În ziua a șasea, cînd vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult de cît vor strînge în fiecare zi.`` 6 Moise și ...

 

Leviticul Capitol 23

Leviticul Capitol 23 Leviticul 22 Leviticul Capitol 23 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Iată sărbătorile Domnului, pe cari le veți vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele: 3 Șase zile să lucrați; dar ziua a șaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfîntă. Să nu faceți nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuințele voastre. 4 Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe cari le veți vesti la vremile lor hotărîte. 5 În luna întîia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele Domnului. 6 Și în a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; șapte zile să mîncați azimi. 7 În ziua întîia, să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă. 8 Șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a șaptea să fie o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă.`` 9 Domnul a vorbit lui Moise, ...

 

Numeri Capitol 15

Numeri Capitol 15 Numeri 14 Numeri Capitol 15 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara pe care v`o dau ca să vă așezați locuințele în ea, 3 și veți aduce Domnului o jertfă mistuită de foc, fie o ardere de tot, fie o jertfă adusă pentru împlinirea unei juruințe sau ca dar de bunăvoie, sau la sărbătorile voastre, ca să faceți din cirezile sau turmele voastre un miros plăcut Domnului, - 4 cel ce își va aduce darul său Domnului să aducă Domnului ca dar de mîncare a zecea parte dintr`o efă de floare de făină frămîntată într`un sfert de hin de untdelemn; 5 iar vin pentru jertfa de băutură la arderea de tot sau la jertfă, să aducă un sfert de hin de fiecare miel. 6 Pentru un berbece, să aduci ca dar de mîncare două zecimi de efă din floarea făinii frămîntată într`o treime de hin de untdelemn, 7 și să faci o jertfă de băutură de o treime de hin de vin, ca dar de mîncare de un miros plăcut Domnului. 8 ...

 

Exodul Capitol 35

Exodul Capitol 35 Exodul 34 Exodul Capitol 35 1 Moise a strîns toată adunarea copiilor lui Israel, și le -a zis: ,,Iată lucrurile, pe cari a poruncit Domnul să le faceți. 2 Șase zile să lucrați, dar ziua a șaptea să vă fie sfîntă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea, să fie pedepsit cu moartea. 3 Să n`aprinzi foc, în niciuna din locuințele voastre, în ziua Sabatului.`` 4 Moise a vorbit întregei adunări a copiilor lui Israel, și a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul. 5 Luați din ce aveți și aduceți un prinos Domnului. -Fiecare să aducă prinos Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, și aramă; 6 materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră; 7 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm, 8 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și pentru tămîia mirositoare; 9 pietre de onix și alte pietre pentru împodobirea efodului și a pieptarului. 10 Toți cei iscusiți ...

 

Leviticul Capitol 16

Leviticul Capitol 16 Leviticul 15 Leviticul Capitol 16 1 Domnul a vorbit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morți cînd s`au înfățișat înaintea Domnului. 2 Domnul a zis lui Moise: ,,Vorbește fratelui tău Aaron, și spune -i să nu intre în tot timpul în sfîntul locaș, dincolo de perdeaua din lăuntru, înaintea capacului ispășirii, care este pe chivot, ca să nu moară; căci deasupra capacului ispășirii Mă voi arăta în nor. 3 Iată cum să intre Aaron în sfîntul locaș. Să ia un vițel pentru jertfa de ispășire și un berbece pentru arderea de tot. 4 Să se îmbrace cu tunica sfințită de in, și să-și pună pe trup ismenele de in; să se încingă cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ispășire, și un berbece pentru arderea de tot. 6 Aaron să-și aducă vițelul lui pentru jertfa de ispășire, și să facă ispășire, ...

 

Leviticul Capitol 24

Leviticul Capitol 24 Leviticul 23 Leviticul Capitol 24 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Poruncește copiilor lui Israel să-ți aducă pentru sfeșnic untdelemn curat de măsline tescuite, ca să țină candelele aprinse neîncetat. 3 Aaron să -l pregătească dincoace de perdeaua dinlăuntru, care este înaintea mărturiei, în cortul întîlnirii, pentruca să ardă neîncetat de seara pînă dimineața în fața Domnului. Aceasta este o lege vecinică pentru urmașii voștri. 4 Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat, ca să ardă neîncetat înaintea Domnului. 5 Să iei floare de făină, și să faci din ea douăsprezece turte; fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de efă. 6 Să le pui în două șiruri, cîte șase în fiecare șir, pe masa de aur curat, înaintea Domnului. 7 Peste fiecare șir să pui tămîie curată, care să fie pe pîne ca aducere aminte, ca un dar de mîncare mistuit de foc înaintea Domnului. 8 În fiecare zi de Sabat să se pună aceste pîni înaintea Domnului, neîncetat: acesta este un legămînt vecinic pe care -l vor ținea copiii lui Israel. 9 Pînile acestea să fie ale lui Aaron și ale fiilor lui, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COPIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru COPIA.

ÎNȚĂRCA

ÎNȚĂRCÁ , înțárc , vb . I . 1. Tranz . A înceta alăptarea copiilor sau puilor de mamifere , a dezvăța de supt . 2. Intranz . ( Despre mamifere ) A pierde laptele , a nu mai avea lapte . 3. Tranz . Fig . ( Fam . ) A dezobișnui , a dezvăța , a lipsi pe cineva de ceva . - În +

 

ÎNVĂȚĂTOR

ÎNVĂȚĂTÓR , - OÁRE , învățători , - oare , s . m . și f . , adj . I. S . m . și f . 1. Persoană care predă cunoștințe și face educația civică a copiilor în primele clase de școală ; institutor . 2. Inițiator , autor sau propagator al unei doctrine ; îndrumător , sfătuitor , povățuitor . II. Adj . ( Înv . ) Care învață , care sfătuiește . - Învăța + suf . -

 

ABANDON

ABANDÓN , abandonuri , s . n . 1. Părăsire împotriva regulilor morale și a obligațiilor materiale a copiilor , familiei etc . 2. Părăsire a unui bun sau renunțare la un drept . 3. Renunțare la continuarea participării într - o probă

 

ALA-BALA

ÁLA - BÁLA - BÁLA subst . invar . 1. ( În expr . ) Ce mai ala - bala ? = a ) ce se mai petrece ? ; b ) ce rost are atâta discuție ( inutilă ) ? 2. ( În formule recitative din jocurile copiilor ) Ala - bala portocala . - Formație

 

AZIL

AZÍL , aziluri , s . n . 1. Loc unde cineva găsețe ocrotire , adăpost , refugiu . 2. Instituție de asistență socială pentru întreținerea bătrânilor , infirmilor , copiilor orfani

 

BĂRBIȚĂ

BĂRBÍȚĂ , bărbițe , s . f . 1. Șervețel de pânză sau de mușama care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă ; bavetă . 2. ( Rar ) Bărbuță . - Barbă + suf . -

 

CACA

CÁCA subst . ( În limbajul copiilor ) 1. Materii fecale , excremente . 2. Lucru murdar ,

 

CATIHET

CATIHÉT , catiheți , s . m . Persoană care preda copiilor catehismul , dogmele religiei ; profesor de

 

COCĂ

CÓCĂ^2 , coci , s . f . 1. Structură a fuzelajului unui avion , formată numai din pereți periferici . 2. Ansamblu format din scheletul unei nave și din învelișul ei exterior . CÓCĂ^1 s . f . Aluat ( pentru produse de panificație , de patiserie ) . CÓCĂ^3 s . f . ( În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor ) Copil mic . - Creație infantilă . Cf . scr . %koka% , it . %

 

COLUMBACĂ

COLUMBÁCĂ adj . Muscă columbacă ( În sintagma ) ( și substantivat , f . ) = insectă mică asemănătoare cu o musculiță , a cărei înțepătură veninoasă poate provoca moartea vitelor sau chiar a copiilor ( Simulium

 

COPILĂREȘTE

COPILĂRÉȘTE adv . În felul copiilor ^1 , ca un copil ^1 . - Copil ^1 + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...