|
|
||
|
Vezi și forma bază: ECLIPSĂ Vezi și:COROANĂ, CROMOSFERĂ, ECLIPSĂ, SAROS, VÂRCOLAC ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ECLIPSA: ECLIPSĂ.
ECLIPSA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ECLIPSÁ, eclipsez, vb. I. Tranz. 1. (La pers. 3) A întuneca total sau parțial un corp ceresc, interpunându-se în calea razelor lui de lumină sau între el și soare. 2. Fig. A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăși pe cineva (în merite, în strălucire). ** Refl. (Fam.) A se face nevăzut, a pleca pe furiș; a dispărea. - Din. fr. éclipser.Sursa : DEX '98 ECLIPSÁ vb. I. tr. 1. a întuneca lumina unui astru. 2. (fig.) a umbri, a lăsa în umbră. II. refl. (fam.) a dispărea, a rămâne în umbră. (< fr. éclipser)Sursa : neoficial ECLIPSÁ vb. v. depăși, dispărea, întrece, pieri.Sursa : sinonime ECLIPSÁ vb. (fig.) a întuneca, a umbri. (I-a \~ pe toți cu verva sa.)Sursa : sinonime eclipsá vb. (sil. -clip-), ind. prez. 1 sg. eclipséz, 3 sg. și pl. eclipseázăSursa : ortografic A SE ECLIPS//Á mă \~éz intranz. fam. A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a dispărea; a pieri. [Sil. e-clip-sa î /Sursa : NODEX A ECLIPS//Á \~éz tranz. 1) (aștri) A pune în eclipsă. 2) fig. A face să pălească (în fața altui lucru); a pune în umbră; a întuneca. 3) (persoane) A depăși prin merite sau prin valoare. [Sil. e-clip-sa î /Sursa : NODEX ECLIPSÁ vb. I. tr. 1. A întuneca (parțial sau total) lumina unui astru. 2. (Fig.) A umbri, a lăsa în umbră. ** refl. A dispărea, a rămâne în umbră. [< fr. éclipser].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ECLIPSARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ECLIPSA. Ion Luca Caragiale - Moftul român ... se-ntinde printre o seamă de tineri din București niște apucături oribile. Un altul cu mai mulți copii (râzând): Mofturi ! * X...: Mâine seară e o eclipsă de lună. Z...: Mofturi! * Iar Eu: A propos, iese o gazetă nouă. Publicul: Moft ! * Moft! Mofturi! O, Moft! tu ești pecetea și deviza ... Vasile Alecsandri - Baba Cloanța Vasile Alecsandri - Baba Cloanţa Baba Cloanța de Vasile Alecsandri Baba-i calul dracului (Vorbă veche) Șede baba pe călcaie În tufarul cel uscat, Și tot cată nencetat Când la luna cea balaie, Când la focul cel din sat. Și tot toarce, cloanța toarce, Din măsele clănțănind Și din degite plesnind. Fusu-i răpide se-ntoarce, Iute-n aer sfârâind. „Fugi, Urâte! baba zice, Peste codrul cel frunzos, În pustiu întunecos! Fugi, s-alerge-acum aice Dragul mândrei, Făt-Frumos. De-a veni el după mine Să-l iubesc eu, numai eu, Dare-ar Domnul-Dumnezeu Să-i se-ntoarcă tot în bine, Cum se-ntoarce fusul meu! Iar de n-a vrea ca să vie, Dare-ar Duhul necurat! Să fie-n veci fărmecat Și de-a Iadului urgie Vecinic să fie-alungat! În cap ochii să-i se-ntoarcă Și să-i fie graiul prins, Iar Satan, c-un fier aprins, Din pept inima să-i stoarcă Și s-o ardă-n foc nestins! Fiară-Verde să-l gonească Cât va fi câmp de gonit Și lumină de zărit. Noaptea încă să-l muncească Sânge-Roș și Hraconit!â€� [1] Toarce ... Ion Luca Caragiale - Cronici literare Ion Luca Caragiale - Cronici literare Cronici literare de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Voiți cronică literară?... 2 Cronică literară [Desigur, știți ce va să zică...] 3 Cronică literară [jurasem că nu voi mai lua...] 4 Cronica [își pune gazeta sub teasc...] 5 Cronică?... 6 Note Voiți cronică literară?... Ați cunoscut, mă rog, pe celebrul Christorian, acel geniu rătăcitor, flagelator în versuri al vițiurilor, ce, din nenorocirea umanității, au bântuit și vor bântui etern societățile? L-ați cunoscut?... Da?... Așa este că era nostim cu verva lui detractoare? Ce geniu! Ce monstru de geniu! Uite, vă asigur că peste câteva sute de ani, când cine știe ce va mai fi prin aceste locuri, unde astăzi se rădică mândra noastră cetate, micul Paris al Orientului, când se va omeni de Pasagiul Român și de admirabila lui arhirectură, cum se pomenește azi de Grădinile Suspinse ale Semiramidei [1] , poate că amintirea se va datori în mare parte celebrității lui Christorian și atâtor alții de specia sa. Da, doamnelor și domnilor; Bucureștii — dacă nu mă-nșel — este fericita lui patrie. - Cum se poate, — vor striga depărtatele generațiuni cârcotașe și neîncrezătoare - Bucureștii era patria acestui Homer al satyrei? - Da, amabili descendinți ... Garabet Ibrăileanu - Privind viața Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ECLIPSARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ECLIPSA. COROÁNĂ , coroane , s . f . 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori și frunze , cu care se încununează capul ; cunună . 2. Podoabă de metal ( prețios ) , ornată cu pietre scumpe și purtată de monarhi la ocazii solemne ca semn al puterii lor ; p . anal . tiară papală . 3. Fig . Putere monarhică , suveranitate ; p . ext . persoană care deține această putere . 4. Unitate monetară în anumite țări . 5. Totalitatea crengilor unui arbore , ale unui arbust etc . 6. Partea superioară , vizibilă , a dintelui omului , care iese din gingie și este acoperită cu smalț . 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului . 8. Suprafață cuprinsă între două cercuri concentrice . 9. ( În sintagmele ) Coroană solară = regiune luminoasă în jurul soarelui , formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare , vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare . Coroana boreală = Numele unei constelații ( circulare ) din emisfera boreală ; Hora . 10. Nume dat mai multor piese sau părți de piese mecanice , de lungime mică , având forma unui cilindru gol . 11. ( Muz . ) Semn pus deasupra unei note sau a unei pauze pentru a le prelungi valoarea ; CROMOSFÉRĂ s . f . Strat de culoare roz , compus din gaze și din aburi incandescenți , care înconjură soarele și este vizibil în timpul eclipselor ECLÍPSĂ , eclipse , s . f . 1. Dispariție totală sau parțială a imaginii unui astru , datorită faptului că între Pământ și acest astru se interpune un alt astru sau din cauză că astrul eclipsat se află temporar în conul de umbră al altui astru . 2. Intermitență a luminii unui far sau a unei geamanduri . 3. Fig . Dispariție , absență ( temporară ) a cuiva sau a SÁROS s . n . Perioadă de 18 ani , 11 zile și 8 ore , după care se repetă , la aceleași intervale și în aceeași ordine , eclipsele de Soare si de VÂRCOLÁC , vârcolaci , s . m . I. 1. ( În superstiții ) Ființă fabuloasă fără reprezentare concretă , care mănâncă Luna și Soarele ( provocând fazele Lunii , eclipse etc . ) 2. Strigoi . II. Peștișor artificial de metal , întrebuințat ca nadă la pescuitul cu undița . [ Var . : vârcoláci , vârcolág , vârgolág , vârcolíc s . |
||