Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: OPERĂ

  Vezi și:CRITIC, ANIMALIER, DANTESC, FRUMOS, GALERIE, ICONOGRAFIE, IDILISM, LITERATURĂ, OPERĂ, ORIGINAL, REPLICĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului OPERA: OPERĂ.

 

OPERA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OPERÁ, operez, vb. I. 1. Tranz. A întreprinde o acțiune, a realiza, a face, a înfăptui, a efectua. ** Spec. (Mat.) A efectua un calcul. ** Intranz. A lucra cu..., a se folosi de..., a întrebuința. 2. Tranz. A supune pe cineva unei intervenții chirurgicale. 3. Tranz. A înregistra diverse date contabile în registre sau în acte de evidență. 4. Intranz. A întreprinde o acțiune militară în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 5. Tranz. (Arg.) A comite furturi, spargeri, crime etc. - Din fr. opérer, lat., it. operare.

Sursa : DEX '98

 

OPERÁ vb. 1. a efectua, a face. (A opera unele modificări în text.) 2. (MED.) a tăia. (L-a operat de hernie.) 3. v. acționa.

Sursa : sinonime

 

operá vb., ind. prez. 1 sg. operéz, 3 sg. și pl. opereáză

Sursa : ortografic

 

A OPER//Á \~éz 1. tranz. 1) A aduce la îndeplinire (pentru atingerea unui scop); a transforma în fapt; a înfăptui; a efectua; a executa; a realiza. \~ o substituire. 2) A supune unei intervenții chirurgicale. \~ un bolnav. 3) A trece într-un registru de evidență contabilă. \~ transferul unor mărfuri. 4) (fur-turi, spargeri, crime etc.) A comite premeditat. 2. intranz. 1) A îndeplini o anumită acțiune (manipulând cu ceva). Savantul \~ează cu date. 2) (despre unități militare) A întreprinde manevre de natură strategică sau tactică. /opérer, lat., it. operare

Sursa : NODEX

 

OPERÁ vb. I. 1. tr. A face, a realiza, a efectua (ceva). 2. tr. A lucra cu..., a face calcule. 3. tr. A face o operație chirurgicală. 4. tr. A face o operație comercială, financiară etc. 5. intr. A executa mișcări strategice. 6. tr. (Argotic) A fura, a sparge; a buzunări. [< fr. opérer, it. operare].

Sursa : neologisme

 

OPERÁ vb. I. tr. 1. a face, a realiza, a efectua (ceva). 2. a lucra cu..., a face calcule. 3. a face o operație chirurgicală. 4. a face o operație comercială, financiară etc. 5. (arg.) a fura, a sparge; a buzunări. II. intr. a executa mișcări strategice. (< fr. opérer, lat. operari)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru OPERA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 137 pentru OPERA.

Cincinat Pavelescu - Operei nevândute

Cincinat Pavelescu - Operei nevândute Operei nevândute de Cincinat Pavelescu a unui rival obscur Un epitaf e în zadar Și o cruzime să-ți fac ție; Căci viața ta e-o vijelie, Care te-a smuls de la tipar Ca să te-ngroape-n

 

Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere

Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie ... Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am ... “ Cu asemenea obligațiuni și cu un adaos aproape de o mie cinci sute ducați pe an peste ceea ce să da antreprenorilor de operă pînă acum, eram în drept a crede că vom avea o companie mult mai bună decît cele ce am avut mai nainte. Credeam ...

 

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

... și a încîntătoarelor concepțiuni armonice. Într-un moment de o fericită inspirațiune, el scrise pentru teatrul Conobiana din Milano Elisir d’amore , capul d-operă al său în generile comic și compozițiune ce de la prima pînă la ultima notă nu e decît un buchet compus din ce are muzica ... opere scrise de maeștri de al doilea ordin, aleargă la Donizetti ca la ultimul refugiu; îl angajă ca să scrie opera Marino Falieri . Scrise această operă, dar nu reuși ca să afle bine gustul publicului francez, de unde veni că această operă, plină de frumuseți muzicale de primul ordin și susținută de Rubini și Lablache, căzu cu totul în Francia, se ridică însă cu un mare fanatism ... ușurare la suferințele morale ce îl turmenta. Dar abia se află despre sosirea sa și directorul Teatrului de la Renaissance ceru să-i scrie o operă nouă. Dintr-o combinare fortunată libretul ce i se detese era tocmai acela al operei Lucia di Lammermoor , a cării muzică avînd-o ... compusă după gustul muzical al publicului francez, nu avu decît un mediocru succes; dar pe la finitul acestui an compuse pentru Teatrul cel mare de operă ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... melodia, astă ispirațiune a sufletului care servă de temă sau de text operilor muzicale. Adevărata dar misiune a unui teatru de operă este ca, traducînd cu fidelitate cugetarea maeștrilor și reproducînd pe scenă operile lor așa precum sînt scrise, să formeze gustul publicului, iar nu să-l ... Carion, Musiani și Devecchi; bașii și baritonii: Mitrovich, Coliva, Torre și Gianini; dar asta nu va să zică a avea un teatru de operă bun; ceea ce constituie un adevărat teatru nu este un individ sau două, nu este o melodie frumoasă sau o arie bine cîntată de o ... a suferit, ca în alți timpi. În imparțialitatea noastră putem mărturisi că am simțit o îmbunătățire în totul și un început de teatru de operă care, de va merge progresînd, va contribui mult la formarea gustului muzical al publicului nostru, care, învățînd a aprețui și a gusta ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... a vedea muzica italiană, astă sublimă și angelică muzică, pusă la locul ce merită, în fine, a ne da un teatru de operă bun. Iaca titlurile pe care se bazează speranțele noastre, iaca pentru ce avem dreptul de a cere de la d. Hiotu a ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2) Scrisoare de Ion Luca Caragiale Stimate domnule Director Am citit în Românul de joi 14/27 Aprilie, între altele că: Scriitorii din România pot veni între românii din Ungaria, numai și numai ca literați, ca să-și recite operele lor, să facă adică petrecere de salon literar; n'au dreptul aci să se vîre, nici chiar să aibă păreri, în afacerile interne ale românilor supuși ungari... și mai departe, că: Românii din Ungaria nu pot deloc admite în afacerile lor interioare, în neînțelegerile lor naționale, vreun amestec al scriitorilor din România, fiindcă un așa amestec, nu numai că nu le poate face vreun bine, dar chiar deadreptul le aduce stricăciune... Neavând în față-mi numărul acela al ziarului dv., nu pot da citatul textual; dar îndrăznesc a garanta despre exactitatea strictă a înțelesului. În altă foaie oricare, niște cuvinte cu așa înțeles ar fi trecut neluate 'n seamă; dar apărând în coloanele Românului, organul autorizat al partidului național, firește, capătă o deosebită greutate, și, astfel, nu pot fi lăsate a trece fără oarecare desbatere. Stimate domnule Director, iertați-mă: eu cred că judecata ziarului dv. în această ...

 

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte

... și se duse la Roma, unde abia apucă să se așeze și impresariul Teatrului Valle se prezentă înainte-i, cerînd ca să-i compuie o operă comică; îi prezentă libretul, dar ce să vază? era Il barbiere di Sevilla, acea operă care, cu vreo cîțiva ani mai nainte, fusese pusă pe muzică de celebrul Paisiello, directorul Conservatorului din Neapole și rege al compozitorilor din timpul său ... alți compozitori pînă acum * ; — aria lui Don Basilio, cunoscută sub numele La calunnia , ce trece în opinia cunoscătorilor de muzică de un cap d-operă de frumusețe și veritate; — aria de sopran din primul act Una voce poco fa , privită din oricare punct de vedere, poate să stea cu ... nu al vocei, a fost admirabilă și putem zice fără temere că, din toți domnii artiști chemați a interpreta capul d-operă al lui Rossini, numai ea s-a apropiat mai mult de felul de cîntare al muzicei acestui mare compozitor. Am observat cu o ... a dat decît gesturi manierate și o mulțime de mișcări silite și contrarii bunului-simț. Domnul Boccabadate, primul bas profund, nici prin partițiunea din această

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de ... un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea ... progresului, în ajunul îmbunătățirilor de tot felul. De aceea, facem aci o espozițiune despre diferitele condițiuni ce se cer neapărat pentru îmbunătățirea teatrului nostru de operă și punerea lui pe un picior mai bun sau la locul ce i se cuvine. Un teatru de operă, ca să fie bun în tot înțelesul cuvîntului și ca să poată reproduce cu fidelitate pînă la cea mai mică nuanță compozițiunile muzicale ale celebrilor ... dreptul cu presa muzicală din Italia sau din Germania, să-i trimitem știință de resursele teatrului și de condițiunele noastre pentru formarea unii companii de operă ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă

... arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: ,,Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește". Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: ,,Orice emoțiune estetică, fie deșteptată ... să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale". În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le ... a naturii omenești", ațâță și mai tare egoismul, întărește partea cea rea a naturii omenești, și cu toate acestea tabloul poate fi o operă artistică în toată puterea cuvântului. Cum rămâne atunci cu teoria dlui Maiorescu în privința moralității în artă? Cum rămâne fraza: ,,...face pe omul stăpânit de ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OPERA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 141 pentru OPERA.

CRITIC

CRÍTIC , - Ă , critici , - ce , adj . , subst . I. Adj . 1. Care apreciază calitățile și defectele ( unor oameni , stări , fapte , opere etc . ) . Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare , a comentariilor etc . , introduse la editarea unui text , cu scopul de a permite controlul felului în care a fost alcătuită ediția respectivă . Ediție critică = ediție a unui text sau a unei lucrări însoțită de un aparat critic . 2. Care se referă la un punct sau la un moment de criză , care premerge o schimbare bruscă ( în rău ) ; care poate determina o schimbare decisivă ( în rău ) . Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat . Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică , în care lichidul și vaporii acelui fluid au aceeași densitate , astfel încât nu se poate spune dacă este lichid sau gaz . II. S . m . Specialist în problemele de artă , care analizează , interpretează și apreciază operele artistice . III. S . f . Analiză , apreciere a unor opere artistice , literare , a activității unor persoane sau a unor

 

ANIMALIER

ANIMALIÉR , - Ă , animalieri , - e , adj . 1. Care se referă la animale , de animal . 2. ( Despre opere de artă ) Care reprezintă animale ; ( despre artiști ) care înfățișează animale în operele lor . [ Pr . : - li -

 

DANTESC

DANTÉSC , - Ă , dantești , adj . Care aparține lui Dante , caracteristic operei sau concepției lui Dante , în genul operei lui

 

FRUMOS

FRUMÓS , - OÁSĂ , frumoși , - oase , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ; despre ființe și părți ale lor , despre lucruri din natură , obiecte , opere de artă etc . ) Care place pentru armonia liniilor , mișcărilor , culorilor etc . ; care are valoare estetică ; estetic . 2. Care place , care trezește admirația din punct de vedere moral . 3. ( Despre timp ) Senin , calm ( din punctul de vedere al stării atmosferice ) . 4. ( Despre lucruri sau fapte ) Important , considerabil , remarcabil . II. Adv . 1. În mod plăcut , armonios , estetic . 2. Potrivit , bine ; așa cum se cuvine . III. S . n . Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă , a fenomenelor și a obiectelor naturii etc . și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor , îmbinarea specifică a culorilor , armonia sunetelor

 

GALERIE

GALERÍE , galerii , s . f . 1. Coridor subteran în formă de tunel care permite accesul minerilor la zăcământ și îngăduie executarea lucrărilor miniere . 2. Canal subteran de comunicație care face legătura între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice . 3. Coridor subteran ( adesea ramificat ) pe care și - l sapă unele animale pentru a le servi ca adăpost . 4. Coridor lung ( și boltit ) situat în interiorul sau în afara unei clădiri , servind ca element de legătură sau ca loc de plimbare . 5. Muzeu , secție a unui muzeu sau sală într - o expoziție ori într - un muzeu , în care sunt expuse mai ales opere de pictură și de sculptură . 6. Magazin în care se vând opere de artă ; p . gener . ( la pl . ) magazin cu caracter universal . 7. Balconul dintr - o sală de spectacole cu mai multe nivele situat la nivelul cel mai înalt ; ( fam . ) spectatorii de la acest balcon ; p . ext . publicul care manifestă zgomotos la un spectacol , la o adunare , la o întrunire etc . 8. Bară de lemn sau de metal de care se atârnă perdelele . 9. Un fel de tavă de metal care se pune în fața sobei ca să nu cadă cărbunii din sobă pe

 

ICONOGRAFIE

ICONOGRAFÍE , iconografii , s . f . 1. Disciplină care se ocupă cu studiul operelor realizate în diverse arte plastice ; studiu al operelor de acest fel privitoare la un anumit subiect . 2. Totalitatea imaginilor documentare referitoare la o epocă , la o problemă , la o localitate

 

IDILISM

IDILÍSM s . n . 1. Caracteristică a ceea ce este idilic ; caracter rustic - idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi . 2. Caracter romanțios , sentimental al unei opere de artă . 3. Preferință pentru elemente idilice . - Idilă + suf . -

 

LITERATURĂ

LITERATÚRĂ , literaturi , s . f . 1. Artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba ; beletristică . 2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci , ale unei țări , ale unui grup social etc . 3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu ( al cunoașterii ) Literatură muzicală . 4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă , la un anumit subiect ;

 

OPERĂ

ÓPERĂ^2 , opere , s . f . Compoziție muzicală scrisă pentru soliști , cor și orchestră pe textul unui libret dramatic ; reprezentare scenică a acestei lucrări . ÓPERĂ^1 , opere , s . f . 1. Acțiune conștientă îndreptată spre un anumit scop ; rezultat al unei activități creatoare ; lucrare , faptă . 2. Lucrare originală de artă , de știință etc . ; creație (

 

ORIGINAL

ORIGINÁL , - Ă , originali , - e , adj . 1. ( Despre acte , documente , opere artistice și literare , fotografii etc . ; adesea substantivat , n . ) Care constituie întâiul exemplar , care a servit sau poate servi drept bază pentru copii , reproduceri sau multiplicări ; care a fost produs pentru prima oară într - o anumită formă . 2. ( Despre idei , teorii , opere etc . ) Care este propriu unei persoane sau unui autor ; neimitat după altcineva ; personal , nou , inedit . 3. ( Adesea substantivat ) Care iese din comun , neobișnuit , ciudat , bizar ; excentric ,

 

REPLICĂ

RÉPLICĂ , replici , s . f . 1. Răspuns prompt și energic care combate afirmațiile cuiva ; ripostă . 2. Porțiune din rolul unui actor , constituind un răspuns la cele spuse de partener . 3. Copie a unei opere de artă executată de autorul operei originale sau sub supravegherea lui directă . 4. ( Fiz . ) Mulaj al suprafeței unui corp , realizat sub forma unei pelicule care pe o parte este plană , iar pe cealaltă reproduce structura superficială a corpului , utilizat în microscopia electronică pentru studiul corpurilor groase , netransparente pentru

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...