Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul PALETA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PALETĂ

  Vezi și:ȘNEC, ȘTERGĂTOR, BOTRIDIE, CAVITAȚIE, EXTRADOS, FORHEND, HESPERORNIS, MORIȘCĂ, NETEZITOARE, PALETĂ, PRIZĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PALETA: PALETĂ.

 

PALETA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PALÉTĂ, palete, s.f. 1. Placă de lemn, de porțelan etc., prevăzută cu o deschizătură pentru a putea fi ținută cu mâna, pe care pictorii își întind și își amestecă vopselele când lucrează. ** Fig. Gamă cromatică specifică unui pictor sau unei picturi; cromatică, colorit; p. ext. măiestrie artistică a pictorului; p. gener. măiestrie artistică. 2. Lopățică rotundă sau ovală de lemn, de obicei acoperită cu cauciuc sau cu plută, cu care se loveşte mingea în tenisul de masă. 3. Piesă (plată) de forme variate, folosită ca suport, ca unealtă de presat, de netezit etc. sau la diferite mecanisme și instrumente. ** Pală^2 (De dimensiuni mici). - Din fr. palette.

Sursa : DEX '98

 

PALÉTĂ s. v. pală.

Sursa : sinonime

 

PALÉTĂ s. v. colorit, cromatică.

Sursa : sinonime

 

palétă s. f., pl. paléte

Sursa : ortografic

 

PALÉT//Ă \~e f. 1) Placă de lemn pe care pictorul își dispune și își amestecă culorile. 1) Gamă de culori caracteristică pentru opera unui pictor; cromatică; colorit. 3) fig. Măiestrie artistică a pictorului. 4) Ansamblu de mijloace expresive folosite în creația unui om de artă. 5) sport Rachetă mică de lemn acoperită cu cauciuc sau cu plută și folosită pentru a lovi mingea la tenisul de masă. 6) Piesă a unei mașini cu rotor, având forma unei aripi cu fețe curbe. /pallete

Sursa : NODEX

 

PALÉTĂ s.f. 1. Plăcuță de lemn, de obicei ovală, pe care pictorii își amestecă culorile când lucrează. ** (p. ext.) Denumire dată gamei cromatice specifice unui pictor sau unei lucrări. ** (Arheol.) Obiect de formă plată, geometrică sau animalieră, din șist, pe care se crede erau preparate culorile. 2. Plăcuță rotundă cu mâner care se foloseşte pentru lovirea mingii la tenisul de masă. 3. Organ al turbinelor sau al roților hidraulice care conduce fluidul; pală mică. 4. (Mar.) Platformă folosită în porturi și pe nave la manipularea și la stivuirea unor mărfuri. [< fr. palette].

Sursa : neologisme

 

PALÉTĂ s. f. 1. plăcuță de lemn (ovală) pe care pictorii își amestecă culorile când lucrează. * (fig.) gamă cromatică specifică unui pictor, unei lucrări; cromatică, colorit, măiestrie a unui scriitor, compozitor etc. 2. plăcuță rotundă cu mâner pentru lovirea mingii la tenisul de masă. 3. organ al turbinelor sau al roților hidraulice care conduce fluidul. 4. (mar.) platformă în porturi și pe nave la manipularea și stivuirea unor mărfuri. (< fr. palette)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PALETA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PALETA.

Ștefan Octavian Iosif - Lui Grigorescu

Ştefan Octavian Iosif - Lui Grigorescu Lui Grigorescu de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Se leagănă în pas agale Un mândru car purtat de boi: Te duc pe ne-nturnata cale Și-s albi ca neaua amândoi. Iar carul tău, cât e de mare, E-acoperit de-un lăvicer Și munții-nalți privesc din zare Și drumul parcă urcă-n cer Pe unde treci un vânt dă viață Și-mbină felurimi de flori, Precum ți se schimba la față Paleta-n sute de culori. Uimit de farmec o clipită De sus, păstorul legendar Își lasă turma risipită Privind cum trece mândrul car Și-acum, când carul se oprește Și plâng talăngile-n ecou, Natura parcă retrăiește Cel de pe urmă-al tău

 

Cincinat Pavelescu - Madrigale (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Madrigale (Pavelescu) Madrigale de Cincinat Pavelescu pe o fotografie a mea trimisă unor prieteni Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Dacă suferința intimă sculptează Chipul meu ce n-are zâmbetul vioi, E că gelozia poate mă-ntristează Că nu sunt în locul copiei, cu voi. II Te miri că pică-atâtea stele, Dar nu-s doar stele căzătoare, Sunt poate lacrimile mele Ce plâng o dragoste ce moare. III Sub paleta toamnei sângera grădina Împletindu-ți visul cu păreri de rău; Tu făceai buchete și furai lumina Razelor de soare prinse-n părul tău. IV Precum din foc rămâne scrum, Ce-a strălucit o să apună, Azi din iubirea mea nebună Fac cântece pentru volum. V Smarandei De ce în ochii tăi albaștri Plutește-atâta vag mister? Ori te-ai uitat prea mult la cer Și-ai năzuit mereu spre

 

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ...

 

Dimitrie Anghel - Gherghina, 2

Dimitrie Anghel - Gherghina, 2 Gherghina de Dimitrie Anghel Miresmele sunt graiul florilor. Ele călătoresc pe vînt, aleargă de ici-colo, se ridică peste zidurile grădinilor, te întîmpină cine știe unde în pustiuri, te urmăresc și merg cu tine, te lasă apoi la o răscruce și dispar cum au venit, fără să știi de ce. Suflete rătăcite colindă lumea, un norod de fantome de toate culorile călătorește căutînd poarta sufletelor noastre, stăruiesc într-un fald de rochie, se ascund sub adăpostul unei frunze, se strecoară pe ferești și pe uși și umblă pretutindenea fără să le putem vedea. Merg coloratele fantome sub formă de mireasmă, trec umbrele de buchete, alunecă albastrele spectre, aproape de noi, fără să le putem atinge, fără să le putem cuprinde forma, fără să le putem vedea. Trec procesiile dulcelor moarte, își încrucișează calea, se întreabă și își răspund poate, ducîndu-și în brațe urna, în care și-au pus sufletul lor mirositor, spre cine știe ce țintirim tăinuit al întinderilor albastre. Toate își au graiul lor. Gherghina singură, marmoreana și recea floare ce stăruie pînă tîrziu în grădini, cînd vine toamna, ținîndu-și pe frunte sus, pînă și în minutul morții, coroana de petale ca ...

 

Dimitrie Anghel - Lui Grigorescu

Dimitrie Anghel - Lui Grigorescu Lui Grigorescu de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Se leagănă în pas agale Un mândru car purtat de boi: Te duc pe ne-nturnata cale Și-s albi ca neaua amândoi. Iar carul tău, cât e de mare, E-acoperit de-un lăvicer Și munții-nalți privesc din zare Și drumul parcă urcă-n cer Pe unde treci un vânt dă viață Și-mbină felurimi de flori, Precum ți se schimba la față Paleta-n sute de culori. Uimit de farmec o clipită De sus, păstorul legendar Își lasă turma risipită Privind cum trece mândrul car Și-acum, când carul se oprește Și plâng talăngile-n ecou, Natura parcă retrăiește Cel de pe urmă-al tău

 

Dimitrie Anghel - Fluturul morții

Dimitrie Anghel - Fluturul morţii Fluturul morții de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 9, sept. 1910, p. 403—408. E un amurg misterios de toamnă, și umbra urcată în negrii chiparoși coboară încet și se întinde pe drumuri. Zgomotele vii au amuțit și numai șoaptele au ființă, foșnete de ramuri, murmure de foi, țîrîituri pierdute... Și în cuprinsul acesta tăinuit ca o sihăstrie, acum cînd fluturii de ziuă și-au strîns aripele obosite și s-au strecurat în cuibul florilor ca să doarmă, numai miresmele și fluturii de noapte s-au trezit ca să rătăcească sub lună. Copiii o știu aceasta și, în așteptarea întîiului zbor, s-au așezat cu bunicul pe lespezile scărilor calde încă de focul soarelui de peste zi. De o parte și de alta a lespezilor, florile roze de leandru înduioșează întunericul și se leagănă în vîrful crenguțelor șterse de umbră, parcă ar pluti în aer. O mireasmă amară a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a împrăștiat, ca să vie iarăși tainic să cădelnițeze pe rînd toate miresmele. Și cînd luna, departe, în păinjenișul de ...

 

Dimitrie Anghel - Ex voto

... și putea povesti de alte întîmplări decît acelea obișnuite vieței noastre patriarhale. Noului venit deci îi fu lesne să se așeze, să-și cumpere o paletă și văpselile trebuincioase cu care să-și poată agonisi traiul lui și al copiilor ce aducea cu dînsul. Din vremea aceea, în casele vechi, în ...

 

Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu

Alexandru Vlahuţă - Pictorul Grigorescu Pictorul Grigorescu de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 I. UN SOL AL NEAMULUI 2 II. VIAȚA PICTORULUI 3 III. AGAPIA 4 IV. LA BARBIZON 5 V. ÎN ȚARĂ 6 VI. PRIMA EXPOZIȚIE 7 VII. ÎN LARG... 8 VIII. ÎN RĂZBOI 9 IX. ÎN PACE 10 X. LA PARIS 11 XI. 1887 12 XII. POSADA 13 XIII. CIOBANII LUI GRIGORESCU 14 XIV. ȘOAPTA ADEVĂRULUI... 15 XV. TAINA PUTERII 16 XVII. LA CÂMPINA 17 XVIII. CHIPURI 18 XIX. ADEVĂRUL AȘTEAPTĂ... 19 XX. PRINTRE DEALURI ȘI MUȘCELE 20 XXI. POEZIA VIEȚII 21 XXII. ÎN AMURG I. UN SOL AL NEAMULUI "În zile ca acestea, când vechile credințe, cu sau fără părerea noastră de rău, se dărăpănează, poate c-ar trebui să păstrăm un loc de cinste și un adăpost respectat artei, cea din urmă dintre religiile omenirii." Popoarele vorbesc rar. E un anume grad de căldură care lămurește cugetarea lor și-i dă glas. Și atunci vorbesc tare -în auzul veacurilor. Ele își au, pentru aceasta, interpreții și împuterniciții lor — crainicii gândului lor. Prin ei, marele suflet înfierbântat al mulțimii se dezvălește, în răstimpuri depărtate, cum se dezvălește jarul pământului prin gura vulcanilor. Aprins și luminos întotdeauna, câteodată ...

 

Mihai Eminescu - Cezara

Mihai Eminescu - Cezara Cezara de Mihai Eminescu 1876 Nuvelă originală Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Era-ntr-o dimineață de vară. Marea și-ntindea nesfârșita-i albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stâncile negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o mănăstire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte-un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericii, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gâze roșii care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință. În ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odi­nioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...

 

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

Mihai Eminescu - Geniu pustiu Geniu pustiu de Mihai Eminescu Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, extrageți din asteăaî poezia ce poate exista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful să figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PALETA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru PALETA.

ȘNEC

... ȘNEC , șnecuri , s . n . Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă , format dintr - un arbore prevăzut cu o paletă

 

ȘTERGĂTOR

ȘTERGĂTÓR , - OÁRE , ștergători , - oare , subst . 1. S . f . Bucată de covor sau împletitură de papură , de sfoară , de material plastic etc . , pe care își șterge cineva picioarele la intrarea în casă . 2. S . f . ( Reg . ) Prosop . 3. S . n . , s . f . Cârpă de șters . 4. S . n . Perie cilindrică cu care se curăță țeava tunului . 5. S . n . Aparat format dintr - una sau din două palete cu muchie de cauciuc care , acționate de un motor , șterg geamul de la parbrizul unui vehicul . 6. S . m . și f . ( Rar ) Persoană care se ocupă cu curățatul hainelor . - Șterge + suf . -

 

BOTRIDIE

... BOTRÍDIE , botridii , s . f . Organ special de fixare , în formă de paletă

 

CAVITAȚIE

CAVITÁȚIE , cavitații , s . f . Fenomen de producere , într - un curent de lichid , a unui vid parțial unde se formează bule de vapori sau de gaze care , aglomerându - se , determină vibrații și coroziune mecanică , prezentând pericol de distrugere pentru pereții conductei prin care circulă lichidul , pentru paletele turbinelor

 

EXTRADOS

EXTRADÓS , extradosuri , s . n . 1. Suprafața exterioară convexă a unui arc sau a unei bolți . 2. Fața convexă a unei palete de turbină sau fața superioară a unei aripi de

 

FORHEND

FÓRHEND , forhenduri , s . n . Lovitură executată cu partea exterioară a rachetei sau a paletei ( la

 

HESPERORNIS

HESPERÓRNIS s . m . Pasăre fosilă acvatică , asemănătoare cu pinguinul , cu aripile reduse la două palete , care a trăit în cretacic și care face trecerea de la reptile la

 

MORIȘCĂ

MORÍȘCĂ , moriști , s . f . 1. Mașină mică de vânturat grâne . 2. Râșniță cu care se macină pesmet , cafea , piper etc . 3. Moară mică pusă în mișcare de vânt , de apă sau cu mâna . 4. Jucărie care înfățișează aripile sau roata unei mori de vânt ; jucărie care se învârtește în mână și produce un sunet caracteristic ( folosită și pentru a speria păsările din semănături ) . 5. ( În sintagma ) Morișcă hidrometrică ( sau hidraulică ) = instrument format dintr - un rotor , cu una sau mai multe palete , care se rotește sub acțiunea curentului de apă și servește la măsurarea vitezei unui curs de apă . - Moară + suf . -

 

NETEZITOARE

NETEZITOÁRE , netezitori , s . f . 1. Mistrie specială de metal , cu paleta îndoită , folosită pentru a netezi tencuiala la muchiile sau la unghiul dintre zidurile unei construcții . 2. Unealtă agricolă formată din mai multe bare paralele , legate între ele cu lanțuri , folosită la nivelarea pământului ( după arat ) . - Netezi + suf . -

 

PALETĂ

PALÉTĂ , palete , s . f . 1. Placă de lemn , de porțelan etc . , prevăzută cu o deschizătură pentru a putea fi ținută cu mâna , pe care pictorii își întind și își amestecă vopselele când lucrează . 2. Lopățică rotundă sau ovală de lemn , de obicei acoperită cu cauciuc sau cu plută , cu care se lovește mingea în tenisul de masă . 3. Piesă ( plată ) de forme variate , folosită ca suport , ca unealtă de presat , de netezit etc . sau la diferite mecanisme și

 

PRIZĂ

PRÍZĂ , prize , s . f . 1. ( Tehn . ) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o rețea electrică prin intermediul unei fișe de curent ; p . restr . orificiu , cu un dispozitiv de obturare sau de reglare , făcut în peretele unei încăperi , al unui generator , al unei conducte etc . , prin care se realizează legătura electrică . 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcții prin care se face aerisirea . 3. Angrenare a două roți dințate într - un mecanism . 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianți care se fololosesc în construcții . 5. ( În sintagma ) Priză de aterizare ( sau de teren ) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit . 6. ( Fam . ; în expr . ) A avea ( sau a fi cu ) priză la cineva ( sau asupra cuiva ) = a avea trecere ( la cineva ) , influență ( asupra cuiva ) , a trezi interesul ( cuiva ) . 7. ( Livr . ) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas . 8. Doză ( mică ) de medicament . 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal , baschet , rugbi etc . ; mod în care atleții ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...