Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AȘTERNE, ÎNTINZĂTOR, ALUNGI, DESFĂȘURA, LUNGI, MEREU, OCNIȚĂ, ÎMPÂNZI, ÎNCORDA, ÎNTINDERE, ÎNTINS ... Mai multe din DEX...

ÎNTINDE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTÍNDE, întínd, vb. III. I. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta, a desfășura, trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns, încolăcit, înfășurat. * Expr. A întinde (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) = a întinde o cursă, un laț pentru a prinde un animal; fig. a pregăti cuiva o capcană. A întinde la jug = a munci din greu. ** Refl. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lărgi sau a se lungi, deformându-se. ** Refl. (Despre unele lichide) A curge ca o dâră vâscoasă, din cauza alterării. 2. Tranz. A lungi, trăgând de capete, un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi mâna, brațul etc. (într-o direcție oarecare). * Expr. A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomană. A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a) a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut; b) fig. a veni în ajutorul cuiva. A întinde pasul = a merge cu paşi mari și grăbiți. A o întinde (la drum) = a pleca repede, în grabă (la drum); a o șterge. 4. Refl. A-și destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). ** A se înălța în vârful picioarelor ridicând brațele pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului. * Expr. A se întinde după ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva și a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obține. ** Fig. A se încumeta, a îndrăzni; a se obrăznici. 5. Refl. A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. * Expr. A se întinde mai mult decât îi e plapuma = a se lansa în acțiuni, în cheltuieli care îi depășesc posibilitățile. (Refl. recipr.) A se întinde cu cineva = a avea relații sexuale, a se culca cu cineva. (Tranz.) A întinde pe cineva la pământ = a doborî pe cineva la pământ. 6. Tranz. A înmâna, a da. 7. Tranz. A îndrepta, a ținti (o armă) spre... 8. Tranz. Fig. A trage în toate părțile de cineva, a hărțui. II. 1. Tranz. A desface, a desfășura pe toată suprafața, lungimea etc. un obiect strâns, împăturit. * Expr. A întinde masa (sau masă) = a așterne masa pentru mâncare; a da o masă (cu oaspeți mulți). ** A etala (o marfă). ** A așeza o pastă, un aluat etc. pe o suprafață mai mare, subțiind-o, nivelând-o. 2. Refl. A ocupa un spațiu (întins); a se extinde. * Expr. A se întinde ca o pomană țigănească = a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp. ** (Despre grupuri de oameni) A se desfășura (într-o direcție), a se extinde. * Expr. (Tranz.) A întinde hora = a forma o horă. ** (Despre suprafețe, teritorii etc.) A ajunge până la..., a se delimita. ** (Despre plante) A se răspândi; a se înmulți. 3. Tranz. Fig. A mări, a spori o putere, o stăpânire. ** Refl. (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se răspândi, a se extinde. * Expr. (Tranz.) A întinde vorba = a divulga un lucru care ți-a fost încredințat ca un secret. ** Refl. (Despre acțiuni, mișcări sociale) A se dezvolta, a lua proporții. 4. Refl. A se prelungi în timp; a dura, a dăinui. * Expr. A se întinde la vorbă sau (tranz.) a o întinde la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba. ** A insista, a stărui asupra... [Perf. s. întinsei, part. întins] - Lat. intendere.

Sursa : DEX '98

 

A (se) întindea (se) strânge

Sursa : antonime

 

ÎNTÍNDE vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni, obrăznici.

Sursa : sinonime

 

ÎNTÍNDE vb. 1. a încorda, a tensiona, a trage. (A \~ firele textile.) 2. v. încorda. 3. a se lăbărța, a se lărgi. (Puloverul s-a \~ după spălat.) 4. a se înălța, a se ridica. (Se \~ și nu ajunge la lampă.) 5. (înv.) a tinde. (A \~ amândouă mâinile.) 6. v. da. 7. v. desface. 8. v. alungi. 9. a se lungi, a se prelungi, a ține. (Șirul se \~ până departe.) 10. v. continua. 11. a ajunge, a merge. (Câmpia se \~până la Dunăre.) 12. v. destinde. 13. v. culca. 14. v. tolăni. 15. a (se) așeza, a (se) așterne, a (se) culca, a (se) lungi, a (se) pune. (S-a \~ din nou la pământ.) 16. v. doborî. 17. a expune, a pune. (A \~ rufele la uscat.) 18. v. expune. 19. v. așterne. 20. v. unge. 21. v. înmâna. 22. v. extinde. 23. a (se) extinde, a (se) lărgi, a (se) lăți, a (se) mări. (Și-a \~ stăpânirea peste ...) 24. v. răspândi. 25. a (se) difuza, a (se) duce, a (se) împrăștia, a (se) lăți, a (se) propaga, a (se) răspândi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (înv.) a (se) povesti, a (se) vesti. (Știrea s-a \~ peste tot.) 26. v. extinde. 27. v. desfășura. 28. a continua, a (se) lungi, a (se) prelungi, a ține. (Petrecerea s-a \~ până a doua zi.) 29. v. îndrepta.

Sursa : sinonime

 

întínde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întínd, 1 pl. întíndem, perf. s. 1 sg. întinséi, 1 pl. întínserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. întíndă; part. întíns

Sursa : ortografic

 

A SE ÎNTÍNDE întínd intranz. I. 1) (despre îmbrăcăminte) A se mări (în lățime sau/și în lungime) deformându-se. Puloverul s-a întins. 2) (despre mușchi) A ajunge într-o stare de tensiune. 3) (despre lichide cu consistență sporită) A curge gros. Mierea se întinde. Moarea se întinde. 4) (despre localități, păduri, lanuri) A ocupa un anumit spațiu. Satul se întinde la poalele unui deal. 5) (despre plante) A se lăți ca suprafață ocupată; a extinde. Buruienile s-au întins în jur. 6) (despre ființe) A se dezmorți, îndreptându-și corpul sau membrele. Se sculă și se întinse cu plăcere. 7) (despre ființe) A-și așterne corpul în toată lungimea, oferindu-i relaxare; a se culca, lungindu-se. Pisica s-a întins la soare. 8) (despre persoane) A se înălța, ridicându-se în vârful degetelor. S-a întins după un măr. 9) (despre idei, zvonuri, epidemii, mișcări sociale) A cuprinde spații tot mai largi; a se răspândi; a se extinde; a se propaga. 10) (despre acțiuni) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se lungi. Petrecerea s-a întins până dimineață. * \~ la vorbă (sau cu vorba) a sta prea mult de vorbă. 11) A se desfășura acoperind o anumită suprafață. II. (în îmbinări, sugerând ideea de îndrăzneală, impertinență) Nu te \~! * \~ la slănină (sau la cașcaval) a întreprinde acțiuni obraznice, pretinzând la ceva nepermis. Cât ți-e plapuma, atât te \~ (sau nu te \~ mai mult decât ți-e plapuma sau întinde-te cât te ține plapuma) nu acționa decât în limitele posibilităților. /<lat. entindere

Sursa : NODEX

 

A ÎNTÍNDE întínd 1. tranz. I. 1) (obiecte elastice) A trage de margini, mărind dimensiunile (lărgind sau lungind). * \~ (sau a pune) o cursă (sau un laț) a) a pune o capcană; b) a ademeni prin înșelătorie. 2) (părți ale corpului) A mișca lungind (pe cât e posibil) în direcția voită. \~ gâtul. \~ brațul. \~ aripa. \~ piciorul. * \~ mâna a cerși. \~ cuiva mâna (sau mâinile) a) a se saluta cu cineva, strângându-i mâna (sau mâinile); b) a scoate pe cineva dintr-o situație critică; a da ajutor. 3) (obiecte) A oferi punând la dispoziție cu mâna. \~ o telegramă. \~ un măr. 4) (arme) A pune în poziție de bătaie. \~ pușca. 5) (obiecte strânse, îndoite, împăturite) A desfășura cât permit dimensiunile. \~ o funie. \~ rufele (la uscat). * \~ marfa a expune marfa pentru vânzare. \~ masa a pune masa pentru mâncare. 6) (substanțe moi) A așeza pe o suprafață, netezind uniform. \~ o foaie de aluat. \~ untul pe pâine. 7) A face se întindă. II. (în îmbinări) 1) (sugerând ideea de solicitare permanentă): \~ în toate părțile a hărțui, a sâcâi. 2) (sugerând ideea de plecare): A o \~ (la drum) a) porni la drum (de obicei, pe jos); b) a fugi (pe neobservate); a o șterge. 2. intranz. : \~ la jug a lucra din greu. /<lat. entindere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNTINDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 494 pentru ÎNTINDE.

Veronica Micle - Să pot întinde mâna...

... Veronica Micle - Să pot întinde mâna... Să pot întinde mâna... de Veronica Micle Să pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta Încetul la o parte șuvițele le-aș da, Senină să rămâie, curată ca un crin, Icoană de iubire ...

 

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)

... timpuriu că totul se vinde pe lume, că voințele cele mai tari se încovoaie, că un picur de aur căzut pe conștiința cea mai liniștită întinde cercuri la infinit ? Tu care erai cel mai conștient dintre oameni că lucru mai fluid și mai călător decît banul nu poate să fie, tu ... poartă pe toți și ne momește de a fi cum n-a mai fost altul. Deschise sunt căile toate, himera-ți întinde cîrca, și dacă ai urcat pe ea crezi că-ți e de ajuns să vrei, și să te înalți în soare. Ai fost slăvit și ...

 

Mircea Demetriade - Monotonia

... Mircea Demetriade - Monotonia Monotonia de Mircea Demetriade Informații despre această ediție     Și se întinde monotonia     Ce peste creieri s-a răspândit:     Balsamul lenei desăvârșit     În trup aduce nevolnicia!     Gânduri bizare nasc nebunia,     Mi-arată moartea ca țel ... Flori ce-mi sădise copilăria     De care vârsta m-a rătăcit,     Pierzând aroma cu veselia,     Sub țeastă acuma moarte-ați pălit.     Și se întinde

 

Mihai Eminescu - Satira III

... prin mândra fermecare sun-o muzică de șoapte, Iar pe ceruri se înalță curcubeele de noapte... Ea, șezând cu el alături, mâna fină i-o întinde, Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde - "Las' să leg a mea viață de a ta... În brațu ... a lui ramuri peste lume, peste mare se lățește; Umbra lui cea uriașă orizonul îl cuprinde Și sub dânsul universul într-o umbră se întinde; Iar în patru părți a lumii vede șiruri munții mari, Atlasul, Caucazul, Taurul și Balcanii seculari; Vede Eufratul și Tigris, Nilul, Dunărea bătrână ... plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea III

... prin mîndra fermecare sun-o muzica de șoapte, Iar pe ceruri se înalță curcubeele de noapte… Ea, șezînd cu el alături, mîna fină i-o întinde, Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde: — Las’ să leg a mea viață de a ta… În ... a lui ramuri peste lume, peste mare se lățește; Umbra lui cea uriașă orizontul îl cuprinde Și sub dînsul universul într-o umbră se întinde; Iar în patru părți a lumii vede șiruri munții mari, Atlasul, Caucazul, Taurul și Balcanii seculari; Vede Eufratul și Tigris, Nilu, Dunărea bătrînă ... plesnetul de ploaie… Urlă cîmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbras morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în fața și în coaste ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

... vremea, și pe noi nu ne lasă în urmă, ci ne târăște cu ea până la hotarul vieții. Ne așează frumușel pe două scânduri, ne întinde pe deasupra o pânză albă cu cruce în mijloc, ne stropește cu vin și cu untdelemn. Bulgării și țărâna cad și astupă. Și tot vremea ... — Nea Mitran, ne-ai întâlnit flăcăul? (Și "flăcăul" era frate-său.) — Cică a câștigat bune părăluțe. Dar tu, când ne-i întinde halageaua nunții? Și așa, cu una, cu două, până le dădea de rost, apoi toate alergau, ca un stol de vrăbii speriate, care încotro ședeau ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

Dimitrie Anghel - Jertfa Jertfa de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Trandafirii roșii", în Sămănătorul , II, 11, 16 martie 1903, p. 162—165. Semnat : Teofil Jianu. Ca o floare era fata împăratului între florile ei, și flori de cîmp ori flori rare de grădină, toate-și întorceau fața spre dînsa ca spre o stăpînă. Și unde odrăslește pămîntul flori și ramurile copacilor urzesc umbră, acolo se aciuiază și cuiburi, și toate gîngăniile se strîng, ca să aibă soarele pe ce-și împrăștia razele, și oglinzile acelea pe care le-a lăsat Dumnezeu omului : ochii să le poată răsfrînge în ei și să se veselească. Naltă și zveltă, pe unde trecea, vîntul avea grijă s-o ia înainte și, aplecat pe gura scorburilor, să-i cînte ca dintr-un nai uriaș tot soiul de melodii. Cucii își amestecau și ei nota lor stingheră, gheonoaiele băteau și ele la răstimpuri măsura, măruntele păsări împrăștiau cascade de triluri. Gîngăniile mici, fărîmăturile acestea de nestemate împrăștiate pe fața pămîntului, urcau încet pe poala rochiei ei albe și încremeneau locului, împodobind-o ca niște juvaere. Rîndunelele și lăstunii o înconjurau în cercuri nebune, împrospătîndu-i aerul cu aripele lor. Miresmele o întîmpinau pretutindeni, ...

 

Emil Gârleanu - Nadișanca

Emil Gârleanu - Nadişanca Nadișanca de Emil Gârleanu Boier bogat, bun la inimă și cu slăbiciunile lui ca fiecare om. Așa, printre alte slăbiciuni mai mici, avea una mare, foarte mare: ținea, ca la ochii din cap, la Bălanul dumisale, un cal bătrân care de-abia mai ducea acum nadișanca în care se încerca să steie chipeș, cu brațele întinse pe hățuri, cu biciul în mâna dreaptă, boierul Gavril conul Gavrilaș. Pentru că iubea atât de grozav Bălanul, ținea tot pe atâta la nadișancă; nu se putea gândi la cal fără să nu-și amintească și de tovarășa lui de călătorie. Pe Bălan îl avea de mult; să-l fi cumpărat acum douăzeci de ani, un mânzoc pe atunci. L-a mai ținut un an și, cum împlinea trei ani și jumătate, i-a cumpărat, pe măsura lui, din iarmaroc de la Frumoasa, o nadișancă nouă-nouță, pe toate părțile cu flori asemănătoare cu cele de pe lăzile de Brașov, de care casa boierului era plină, ca pe atunci. Un an întreg și-a plimbat boierul soția, pe coana Casuca, linișteasc-o Dumnezeu, în nadișanca trasă de căluțul sprinten, învârstat de niște hamuri rusești ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... supără gheata. 8 ceasuri dimineața. Sunt pe bulevard... Lache are o idee: să șază pe o bancă. Amicul aprobă ideea lui Lache... Șed, și unul întinde piciorul din dreapta, adică Lache, iar celălalt întinde piciorul din stânga, amicul, care va să zică... Și șed așa foarte melancolici, privind cum trec fel de fel de trecători și de trecătoare, unii ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... dormi. Într-un răstimp mi se păru că lumina candelei se înalță, se subțiază și se toarce mereu din caierul luminat al paharului, apoi se întinde de se strânge ghem împrejurul unei căști mari ce spânzura deasupra patului meu. Am țipat, a alergat mama lângă mine, și toată noaptea ...

 

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

... spate, Dar la frunte retezate. Copilaș în haine strimte, Ușurel mi se mai simte; De ochește-o căprioară, Șoimul pe deasupra-i zboară; De-și întinde mâna-n sus, Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când prinde a ... vuind în vânt Pe izvoare, În ponoară, Unde păsările zboară, Unde crengile-mi se pleacă Și căprioarele joacă. Apa-i zice...: ­ O, copile, Mâinile întinde-mi-le, Vino-n fundul luminos, Că tu ești copil frumos! Iar Mușatin îi răspunde: ­ Geaba mă momești în unde, Geaba, codri, dragul meu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTINDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentru ÎNTINDE.

AȘTERNE

... AȘTÉRNE , aștérn , vb . III . 1. Tranz . A întinde un covor , o pânză etc . pe o suprafață . 2. Tranz . A pregăti ( și a întinde ) așternutul sau , p . ext . , patul pentru culcare . 3. Tranz . A scrie , a compune . 4. Refl . și tranz . A ( se ...

 

ÎNTINZĂTOR

... ÎNTINZĂTÓR , întinzătoare , s . n . 1. Nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a întinde unele obiecte elastice sau flexibile . 2. Băț , lemn la războiul de țesut , cu ajutorul căruia se răsucește țesătura pe sulul dinainte ; întorcător , încordător . Întinde

 

ALUNGI

... ALUNGÍ , alungesc , vb . IV . 1. Refl . A se mări în lungime , a se lungi , a se întinde ( subțiindu - se ) . 2. Tranz . A prelungi , a întinde

 

DESFĂȘURA

... vb . I . 1. Tranz . A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit , a desface , a întinde în toată lungimea sau suprafața . 2. Refl . și tranz . Fig . ( Despre locuri și priveliști din natură ) A ( se ) înfățișa , a ( se ...

 

LUNGI

... LUNGÍ , lungesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) face mai lung ; a ( se ) întinde . 2. Refl . ( Fam . ) A se întinde pe ceva ; a se culca . 3. Tranz . A subția , a dilua ( o mâncare , o băutură ) pentru a mari ...

 

MEREU

... răgaz , neîncetat , neîntrerupt , continuu , întruna ; la intervale scurte . 2. ( Reg . ) Încet , fără grabă , domol ; alene , liniștit , potolit . II. Adj . 1. ( Înv . și reg . ) Care se întinde unul după altul ; neîntrerupt ; p . ext . care se întinde

 

OCNIȚĂ

ÓCNIȚĂ , ocnițe , s . f . ( Pop . ) 1. Diminutiv al lui ocnă ( 1 ) . 2. Adâncitură într - o sobă de zid , în cuptorul sau în pereții caselor țărănești , în care se păstrează diferite obiecte ; firidă , nișă . 3. Groapă adâncă ; hrubă . 4. ( Reg . ) Schelet de pari în formă de prismă triunghiulară cu două laturi deschise , pe care se întind cerealele cosite sau secerate ca să se usuce ; acoperiș de scânduri sprijinit pe țăruș , sub care se întind snopii de cereale în același scop . [ Pl . și : ocniți ] - Ocnă + suf . -

 

ÎMPÂNZI

... împânzesc , vb . IV . 1. Tranz . A acoperi ( ca o pânză ) o întindere de loc . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întinde

 

ÎNCORDA

... I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) contracta mușchii corpului , p . ext . corpul întreg , în vederea unui efort . 2. Tranz . A întinde ( puternic ) o coardă , un arc , un cablu etc . 3. Tranz . A lega coardele viței de vie . 4. Refl . Fig . ( Despre raporturile dintre oameni ...

 

ÎNTINDERE

... ÎNTÍNDERE , întinderi , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a ( se ) întinde

 

ÎNTINS

... elemente care formează un șir ) Care prezintă o succesiune neîntreruptă . 6. Cu suprafață mare , vast . ÎNTÍNS^1 , întinsuri , s . n . Spațiu larg ; suprafață ; întindere . - V. întinde

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...