Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PICTAT, MARUFLAJ, ÎNFLORA, ȘEVALET, AER, CULOARE, ECUSON, FRESCĂ, GRUND, ICOANĂ ... Mai multe din DEX...

PICTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PICTÁ, pictez, vb. I. Tranz. 1. A reprezenta o imagine, un model etc. pe pânză, pe carton, pe sticlă etc. cu ajutorul pensulei și a culorilor; a zugrăvi. ** Absol. A se ocupa cu pictura (1), a practica pictura. ** A acoperi sau a împodobi cu picturi (2) un obiect, un material. ** Refl. (Fam. și depr.; despre femei) A se farda (exagerat). 2. Fig. A caracteriza (sugestiv), a înfățișa (plastic) prin cuvinte, într-o operă literară, ființe, situații, întâmplări; a descrie, a zugrăvi. - Din pictor și pictură (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

PICTÁ vb. v. descrie, expune, farda, înfățișa, machia, prezenta, reda, vopsi, zugrăvi.

Sursa : sinonime

 

PICTÁ vb. a zugrăvi, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a pingăli, (înv.) a pictura, a zografisi. (A \~ un tablou; a \~ un aspect din natură.)

Sursa : sinonime

 

pictá vb., ind. prez. 1 sg. pictéz, 3 sg. și pl. picteáză

Sursa : ortografic

 

A PICT//Á \~éz 1. tranz. 1) (tablouri, portrete, peisaje etc.) A reprezenta în imagini cu ajutorul pensulei și al culorilor; a zugrăvi. 2) (suprafețe) A acoperi cu imagini, împodobind. 3) fig. (personaje, situații, întâmplări) A descrie în cuvinte cu maximă expresivitate; a zugrăvi. 2. intranz. A se ocupa cu pictura; a practica pictura. /Din pictor, pictură

Sursa : NODEX

 

PICTÁ vb. I. tr. A zugrăvi, a înfățișa în culori, pe pânză, pe zid etc. o ființă, un peisaj etc. [Cf. lat. pictum < pingere].

Sursa : neologisme

 

PICTÁ vb. tr. a executa o pictură. (< pictură)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PICTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru PICTA.

Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut

Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din ...

 

Cincinat Pavelescu - În munți (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - În munţi (Pavelescu) În munți de Cincinat Pavelescu Cu buclele blonde și ochii adânci Copila pribeagă se duce spre stânci. Și toamna pictează-mprejuru-i decor, Pădurea de aur cu frunze ce mor. Copilă bălană, eu nu știu să-ngân Cuvinte frumoase ce-n suflet rămân! Dar poate, iubita, ea nici n-a știut Cuvântul ce-n păru-i bălai s-a pierdut. De-atunci al meu suflet aleargă spre stânci Pe urma copilei cu ochii

 

Cincinat Pavelescu - Lui Stoenescu

Cincinat Pavelescu - Lui Stoenescu Lui Stoenescu de Cincinat Pavelescu Se-ntreba și bona, Se-ntreba casapul Ce termină domnul la umbra din poartă? Un dovleac să fie... o natură moartă... Nu, căci Stoenescu își pictase

 

Cincinat Pavelescu - Presa literară...

Cincinat Pavelescu - Presa literară... Presa literară... de Cincinat Pavelescu Presa literară nu prea te răsfață, Socotind talentu-ți ca și omul: fleac! Dar pictează-ți chipul și-o să-l vinzi în piață; Anul ăsta-i criză mare de

 

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ...

 

Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut

Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

Gelu Vlașin - 8:50

Gelu Vlaşin - 8:50 â†�â†� 8:37 8:50 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 9:09 →→ melcul tău răsucindu-se când la intrare bat alunele în coaja unei întâmplări insecte cu senzații tari se rostogolește spuma trezindu-se pictată pe sânii tăi ca o lună plină hai---------------hui în patul lui procust culorile războiului peste coapsele tale buzele pământului deschizând porțile râului galben să-mi naufragieze co....................rabia (în străfundul

 

Gelu Vlașin - Autoshapes

Gelu Vlaşin - Autoshapes Autoshapes de Gelu Vlașin în camera 217 m-am împrăștiat așteptînd să-mi vorbești despre cum e să fii importantă doar tu eugenia pictată pe etajera cu biblia plină de praf sau patul cu dungi revărsate peste perechi (poate) și cioc - cioc două pepsi un assos și un plic de cafea „dă-mi un vin patru beri și-o poiana aș vreaâ€� vasele zepter uitate-n valiză ușor nervii mei rătăciți prin spații închise la terasa motor iată povestea surprinsă de omul -

 

Gelu Vlașin - Depresie șase

Gelu Vlaşin - Depresie şase Depresie șase de Gelu Vlașin în camera portocalelor uriașe doar aerul cu tine respiră în somn reșoul fochistului fredonează say what you want texas - și pături albastre îți ascund vîrsta vieți monahale tîrziu degetele privesc neputincioase spectacolul umbrelor la numărul doisprezece cînd pictezi depresii pe umărul

 

Gelu Vlașin - Description

Gelu Vlaşin - Description Description de Gelu Vlașin la două ceasuri dintr-un miez de noapte genunchiul prăbușit salteaua joasă mintea prin vecini și definiția clipei atîrnată în cuier motanul resemnat pierdut"""""""""""printre programele de știri și zmeul din sertar campion la bridge paharul concentrat pe supradyn în camera cu violente poze cînd mîna mea pictează pe cearceaf un crocodil roșcat o palmă trambulină și un asfalt văzut dintr-o

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PICTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru PICTA.

PICTAT

... PICTÁT , - Ă , pictați , - te , adj . Reprodus , reprezentat într - o pictură ( 2 ) ; zugrăvit . V. picta

 

MARUFLAJ

MARUFLÁJ , maruflaje , s . n . Lipire cu maruflu a unei pânze pictate pe un suport ; pânză pictată și lipită

 

ÎNFLORA

ÎNFLORÁ , înflorez , vb . I . Tranz . A împodobi cu flori țesute , brodate , pictate , incrustate . - În + flori ( pl . lui

 

ȘEVALET

ȘEVALÉT , șevalete , s . n . Suport de lemn pe care pictorul fixează cartonul sau pânza când

 

AER

ÁER^2 , aere , s . n . ( Bis . ) 1. Bucată de stofă sau de pânză , de obicei pictată sau țesută cu imaginea lui Cristos mort , cu care se acoperă vasele liturgice . 2. Epitaf ( 2 ) . ÁER^1 s . n . 1. Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei și care este absolut necesar vietăților aerobe . 2. Văzduh , atmosferă . 3. Înfățișare , aspect ,

 

CULOARE

... de a descrie sau de a prezenta pe cineva sau ceva . 3. Substanță întrebuințată pentru a vopsi , a picta etc . , materie colorantă . 4. Fiecare dintre cele patru categorii în care se împart cărțile de joc după culoare ( 1 ) și forma punctelor . [ Var . : coloáre s ...

 

ECUSON

ECUSÓN , ecusoane , s . n . 1. Ornament sculptat , pictat etc . , de obicei în formă de scut , pe care sunt înfățișate inscripții , elemente heraldice etc . 2. Mică bucată de metal , de plastic sau țesătură atașată de îmbrăcăminte , având imprimate unele date despre persoana care o

 

FRESCĂ

... FRÉSCĂ , fresce , s . f . 1. Tehnică de a picta cu culori dizolvate în apă de var pe un zid cu tencuiala încă udă . 2. Fig . Compoziție literară de dimensiuni mari , care înfățișează tabloul de ...

 

GRUND

GRUND , grunduri , s . n . 1. Primul strat de material special aplicat pe suprafața unei piese , a unui obiect , a unui element de construcție care urmează să fie finisată . 2. Strat de vopsea albă care se aplică pe pânza , pe cartonul sau pe scândura pe care se pictează . 3. Strat de mortar aplicat pe zidărie , servind ca suport pentru tencuiala

 

ICOANĂ

ICOÁNĂ , icoane , s . f . 1. Imagine pictată sau , mai rar , sculptată , care reprezintă diferite divinități sau scene cu temă religioasă și care servește ca obiect de cult . 2. Fig . Imagine ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...