Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul RACHETA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: RACHETĂ

  Vezi și:ANTIRACHETĂ, BACKHAND, RACHETĂ, RACHETIST, RACHETODROM, RACHETOMODEL, AEROZINĂ, BADMINTON, COMBURANT, CONTAINER, CONTRAPREGĂTIRE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RACHETA: RACHETĂ.

 

RACHETA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RACHÉTĂ^2, rachete, s.f. 1. Obiect de joc în tenisul de câmp sau în badminton, alcătuit dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru oval de lemn prevăzut cu mâner, cu ajutorul căruia se lovește mingea. 2. Paletă ovală aplicată pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă. - Din fr. raquette.

Sursa : DEX '98

 

RACHÉTĂ^1, rachete, s.f. 1. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer, producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă, și care se foloseşte la semnalizări și la focuri de artificii. 2. Aparat de zbor propulsat prin reacție directă cu ajutorul unui motor la distanțe foarte mari de Pământ. * Rachetă cosmică = rachetă^1 (2) de mari dimensiuni, folosită pentru plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali și pe traiectorii stabilite a navelor cosmice. Rachetă meteorologică = rachetă^1 (2) recuperabilă dotată cu aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici și de transmitere a informației, folosită pentru investigații ale atmosferei până la altitudini de 150 km. - Din germ. Rakete, rus. raketa.

Sursa : DEX '98

 

RACHÉTĂ s. (MIL.) rachetă de semnalizare v. rachetă luminoasă; rachetă luminoasă = rachetă de semnalizare.

Sursa : sinonime

 

rachétă (proiectil, aparat de zbor, obiect de sport) s. f., pl. rachéte

Sursa : ortografic

 

RACHÉT//Ă^1 \~e f. 1) Vehicul, fără dispo-zitive de planare, propulsat de un motor cu reacție. * \~ cosmică vehicul spațial fusiform, care serveşte la plasarea pe orbită a unui obiect spațial (satelit, stație interplanetară etc.). Motor-\~ motor reactiv care funcționează in-dependent de condițiile mediului înconjurător. 2) Cartuș cu un pistol special, care explodează în aer producând o lumină puternică, colo-rată, folosit la semnalizări și la focuri de artificii; rachetă de semnalizare. /Rakette, rus. raketa

Sursa : NODEX

 

RACHÉT//Ă^2 \~e f. (la tenis și la badminton) Obiect plat alcătuit dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru oval, prevăzut cu mâner și folosit pentru a lovi mingea. /raquette

Sursa : NODEX

 

RACHÉTĂ^1 s.f. 1. Vehicul spațial fusiform, fără echipament de sustentație, la care carburantul necesar arderii este amestecat sau cuprins în combustibilul folosit. * Motor-rachetă = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos. 2. Cartuș special, cu materii explozibile (colorante), care ard producând lumină de diferite culori. [< germ. Rakete, rus. raketa, engl. rocket].

Sursa : neologisme

 

RACHÉTĂ^2 s.f. Paletă de tenis formată dintr-o rețea întinsă pe un cadru de lemn oval. ** (p. ext.; fig.) Persoană care practică tenisul. ** Paletă ovală folosită pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă. [< fr. raquette, it. racchetta].

Sursa : neologisme

 

RACHÉTĂ^1 s. f. 1. vehicul spațial fusiform, fără echipament de sustentație, propulsat cu ajutorul unui motor cu reacție. o ~ cosmică = rachetă de mari dimensiuni servind la plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali și a navelor cosmice; motor- ~ = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos; ~ meteorologică = rachetă recuperabilă, dotată cu aparate speciale de măsură, folosită pentru investigații ale atmosferei până la 15^0 km altitudine. 2. cartuș special, cu materii explozibile, care ard producând lumină de diferite culori. (< germ. Rakete, rus. raketa)

Sursa : neoficial

 

RACHÉTĂ^2 s. f. 1. paletă de tenis dintr-o rețea întinsă pe un cadru de lemn oval. * (p. ext.) cel care practică tenisul. 2. paletă ovală pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă. (< fr. raquette)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RACHETA

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru RACHETA.

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Culegătorul de stele căzătoare de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 3, 5 nov. 1911. p. 22. De la fereastra lui, Enric, în fiecare seară privea nemărginirile cerului, așteptînd să vadă ploaia de artificii, jocul nebun de rachete, pulberea măruntă și impalpabilă care umple aerul și nu cade nicăierea, firele de beteală care se urz0065sc ca o mreajă și apoi se desfac ; și ochii lui se umpleau de visuri și sufletul lui veșnic avîntat se umplea de o melancolie fără de margini, vrînd să scape și el și să se amestece mai curînd în oceanul acesta luminos, spre care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens șerpuitorul drum al robilor se strecura printre norodul de sori, de luceferi și de stele, brăzdînd tăria și apoi, după cele mari și scăpărătoare, sfioase se arătau și cele mai mici, și cele mai mărunte, și toată pulberea de diamant a celor ...

 

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și strălucește ca o candelă ambulantă pe întunericul mișcător și rece al lagunelor. Lampionul însă are nevoie pentru a lumina să fie înfășurat de banda largă a întunericului. Epigrama, dimpotrivă. Scânteiază numai atunci când o învăluie un exces de lumină. Cu cât inteligența subtilă și pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în fețe strălucitoare și multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit și se răsfrânge în mințile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumusețează claritatea unei oglinzi de preț. Epigramistul aruncă în aer o droaie de săgeți, dar numai acelea care nimeresc ținta adică impresionează sunt salutate cu freamăte victorioase. Celelalte se pierd rătăcite, ca și ecoul unei pietre aruncate într-o fântână adâncă, a cărei apă depărtată, puțină și noroioasă, înghite și piatra, și ecoul. Ce îngrozitor e să vorbești cuiva care nu te ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

... cum mă zbucium, își fac semn și râd de mine. Sara dau foc de-artifiție, oaspeții s-au îndesit La ferești și la balcoane, o rachetă a sărit Și aprins-au a mea arie, unde-avem cirezi de grâne, Arvonite de Pandia cu o mie de țechine ...

 

Nicolae Gane - Două zile la Slănic

Nicolae Gane - Două zile la Slănic Două zile la Slănic de Nicolae Gane Într-o odăiță mică și cam umedă de pe strada Popa Tatu din București locuia Nae Peruzescu. Ferestrele odăiei, întoarse spre miazănoapte, nu erau nici vara, nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea, orașul de descălecătoare, care a scos la maidan cea mai fină prăsilă de oameni mari, el fusese rând pe rând țiitor de registre la primăria din Caracal, prețăluitor la vama din Burdujeni și perceptor la bariera Șorogari din Iași, o întreagă carieră făcută în scurt timp. Carte nu prea învățase în copilărie și nu știa, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, ...

 

Ioan Slavici - Mara

Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RACHETA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru RACHETA.

ANTIRACHETĂ

... ANTIRACHÉTĂ adj . invar . Care distruge rachetele înainte ca aceasta să - și atingă ținta . - Anti - + rachetă

 

BACKHAND

BACKHAND s . n . Partea din afară a rachetei de tenis ținute corect în mână ; p . ext . lovitură dată cu această parte a rachetei ; rever . [ Pr . : béchend ] - Cuv .

 

RACHETĂ

RACHÉTĂ^1 , rachete , s . f . 1. Proiectil alcătuit dintr - un tub umplut cu materii care se aprind în aer , producând o lumină puternică ( de diferite culori ) pe o traiectorie lungă , și care se folosește la semnalizări și la focuri de artificii . 2. Aparat de zbor propulsat prin reacție directă cu ajutorul unui motor la distanțe foarte mari de Pământ . RACHÉTĂ^2 , rachete , s . f . 1. Obiect de joc în tenisul de câmp sau în badminton , alcătuit dintr - o rețea de coarde fixate pe un cadru oval de lemn prevăzut cu mâner , cu ajutorul căruia se lovește mingea . 2. Paletă ovală aplicată pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în

 

RACHETIST

... RACHETÍST , rachetiști , s . m . Militar care face parte dintr - o unitate de rachete ^1 ( 2 ) . - Rachetă

 

RACHETODROM

... RACHETODRÓM , rachetodromuri , s . n . Teren și instalații amenajate pentru decolarea și aterizarea rachetelor ^1 ( 2 ) , precum și pentru urmărirea și dirijarea zborului acestora . - Rachetă

 

RACHETOMODEL

... RACHETOMODÉL , rachetomodele , s . n . Model de rachetă ^1 ( 2 ) cu dimensiuni reduse . - Rachetă

 

AEROZINĂ

AEROZÍNĂ s . f . Carburant lichid pentru motoarele rachetelor . [ Pr . : a -

 

BADMINTON

BÁDMINTON s . n . Joc sportiv asemănător cu tenisul , practicat cu o minge de plută prevăzută cu pene , care se aruncă cu

 

COMBURANT

... COMBURÁNT , - Ă , comburanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . Care produce combustie , care întreține arderea . 2. S . m . Substanță care întreține arderea carburantului ( în motorul - rachetă

 

CONTAINER

CONTÁINER , containere s . n . 1. Ambalaj în formă de rame , lăzi etc . care servește la transportul materialelor sau al produselor . 2. Recipient destinat încărcării utile a unei

 

CONTRAPREGĂTIRE

CONTRAPREGĂTÍRE , contrapregătiri , s . f . Lovitură dată grupării principale a inamicului , cu ajutorul artileriei , aviației și al rachetelor , înainte de începerea ofensivei inamicului și în scopul zădărnicirii acesteia . - Contra ^1 +

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...