Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚINE, FI, SCOATE, FACE, TRIMITE, ȘTERGE, AVEA, PĂTRUNDE, POTRIVI, PUTEA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SĂ: SA, ȘA.

 

SĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

conj. I. (Ca semn al conjunctivului) fii cuminte. II. (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) 1. (Introduce o propoziție subiectivă) E bine pleci. 2. (Introduce o propoziție predicativă) Pare fie un om cumsecade. 3. (Introduce o propoziție atributivă) Nu-i mândră -mi fie dragă. 4. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Puteam chiar nu mai fiu acuma. 5. (Introduce o propoziție finală) A ieșit -i întâmpine. 6. (Introduce o propoziție consecutivă) Am râs leșin. 7. (Introduce o propoziție condițională) Ar fi fost prins nu fi fugit. III. (În loc. conj.) Măcar ... (introduce o propoziție concesivă) Nu duc, măcar omori. Numai ... (introduce o propoziție condiționată) Îți poate fi de folos, numai vrea. Până ... (introduce o propoziție temporală) Până ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca ... = a) (introduce o propoziție finală) Învăț temeinic pentru ca reușesc la examen; b) (cu valoare copulativă) A plecat mulțumit, pentru ca se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără ... = a) (introduce o propoziție modală) A plecat fără verse o lacrimă; b) (introduce o propoziție concesivă) Fără -mi fi spus cineva, am bănuit adevărul. - Lat. si.

Sursa : DEX '98

 

conj. de, și. (Stai \~ aștepți.)

Sursa : sinonime

 

conjcț. (în tempo rapid și s- + cuvânt începător cu vocală: s-adun)

Sursa : ortografic

 

conj. 1) (semn al conjunctivului) mergem. 2) (introduce mai multe tipuri de propoziții: subiective, predicative, atributive, completive, finale etc.) Trebuie plec. Pare fie om cumsecade. E cazul începem lucrul. M-a rugat -l vizitez. A ieșit -l întâmpine. 3) (în locuțiuni conjuncționale) Până . Numai . Fără . /<lat. si

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 4001 pentru .

Alexandru Vlahuță - Să plec%3F

... Alexandru Vlahuţă - plec%3F plec? de Alexandru Vlahuță plec? Ah, mult e dureros plec de lîngă ea. Din sufletu-mi pustiu, noptos, sting drăguța-i stea. Căci o iubesc cum n-am iubit Ființă-n viața mea. A, traiul meu va fi cernit Departe dus ... lucitoare, Și cerul de aramă. Și toate cad bucăți mărunte Și fac în fața mea Un zid înalt, nalt cît un munte, Ca-n veci stau cu ea. O, da, stau, căci fără ea Mi s-ar părea că mor, stau,

 

Cincinat Pavelescu - Voiesc să cânt

... Cincinat Pavelescu - Voiesc cânt Voiesc cânt de Cincinat Pavelescu Voiesc cânt! Pădure scumpă, leagăn sfânt, Tu, ce-ai scăldat în poezie Apusa mea copilărie, Din nou redă-mi avânt! Voiesc cânt! fiu ce-am fost uit ce sânt... Cântarea e re-ntinerire, E un ecou de fericire, E cerul pe pământ. Voiesc cânt! uit că totul e cuvânt, Vis, nălucire trecătoare, Că viața este ca o floare Ce crește pe-un mormânt. Voiesc cânt! Voiesc

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

... aștept câteva ceasuri până la plecarea trenului către București. Omul extraordinar coboară și el și dispare spre părerea mea de rău, prin mulțime. Lung o mi se pară drumul fără el, care m-a făcut, de ieri până azi, nu bag seama cum a trecut atâta vreme! Alerg repede la controlorul vagoanelor de dormit, m-asigur din vreme de un pat de clasa a doua dacă voi avea noroc găsesc, fiindcă e totdeuna îmbulzeală și locurile se vând mai dinainte. Dar am noroc; din întâmplare, în ziua aceea, sunt puțini călători; locurile toate sunt ... ș.cl; și toate aceste afirmațiuni, confirmate cu: ,,așa am noroc!... așa trăiesc!... ,,așa tiorăsc!... așa am parte de sănătate!... așa mor! După acestea, începe cânte ceva din repertoriul lui Ristache Ciolacu, pe care-l cunoaște personal de la Lăptărie, precum cunoaște personal pe toate personalitățile noastre din lumea politico ... dacă nu i-am spus! parcă nu i-am spus! Trecem, după asta, iar la politica românească... Lui Stere i-a spus el nu intre până n-are o siguranță solidă,

 

Mihai Eminescu - Apari să dai lumină

... Mihai Eminescu - Apari dai lumină Apari dai lumină de Mihai Eminescu Apari dai lumină arcatelor ferești, văz în templu-i zâna cu farmece cerești. Prin vremea trecătoare lucește prea curat Un chip tăiat de daltă, de-a pururi adorat ... scald, În dulcea-nfiorare a sufletului cald, mor pătruns de jalea amorului meu sfânt, Ca lebăda ce moare de propriul ei cânt, mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci... O, marmură, aibi milă de stingerea-mi pe veci! Ca iarna cea eternă a Nordului ... blând-a iubirii cei de veci, Ce trece cu întreaga-i putere, pe când treci! Nici luna plutitoare, nici stelele din cer N-or pătrunză-n lumea trecutelor dureri, N-or pătrunz-amarul pierdutei tinereți, Măcar am de-acuma o sută de vieți, Căci sufletu-mi de-atuncea e-atât de-ntunecat... Doar ochii tăi de înger în visul meu străbat ... aduci Pe cele două brațe întinse-a sfintei cruci Și buzele-nsetate cu fiere mi le uzi; Când ruga mea fierbinte nu vrei

 

Mihai Eminescu - Să țin încă o dată...

... Mihai Eminescu - ţin încă o dată... țin încă o dată... de Mihai Eminescu țin încă o dată Mânuța ta la piept Și-n ochii tăi caut Întrebător și drept. O strâns-îmbrățișare ­ Vis dureros de foc ­ Ș-apoi plec în lume, Copil făr- de noroc. nu se mai aleagă De viața mea nimic,

 

Mihai Eminescu - Să fie sara-n asfințit

... Mihai Eminescu - fie sara-n asfinţit fie sara-n asfințit de Mihai Eminescu fie sara-n asfințit        Și noaptea o înceapă; Răsaie luna liniștit        Și tremurând din apă; Și împrăștie scântei        Cărărilor din crânguri, În ploaia florilor de tei        stăm în umbră singuri. Și capul meu de grije plin        De brațul tău se culce Sub raza ochiului senin        Și negrăit de dulce, Ca iar ...

 

Grigore Alexandrescu - Când dar o să guști pacea

... Grigore Alexandrescu - Când dar o guşti pacea Când dar o guști pacea de Grigore Alexandrescu Când dar o guști pacea, o inimă mâhnită? Când dar o -nceteze amarul tău suspin? Viața ta e luptă, grozavă, nemblânzită, Iubirea veșnic chin. Din cupa desfătării amărăciunea naște; Din ochi frumoși durerea își ia al ... nimic sfânt: Antonie-i jertfește a lumii-mpărăție, Și află un mormânt. Nu sunt patimi mai nobili, mai mari, mai lăudate, Mai vrednici s-aprinză în inimi bărbătești? Nădejdi, viață, cinste, simțirile-nfocate, Femeii le jertfești! Crezi tu că pentru tine răsare sau sfințește Acel uriaș falnic, al ... osândită, Ce o blestem plângând! O văz ziua și noaptea, seara și dimineața; Ca un rănit de moarte simt în piept un fier greu; Voi

 

Mihai Eminescu - Dacă iubești fără să speri

... Mihai Eminescu - Dacă iubeşti fără speri Dacă iubești fără speri de Mihai Eminescu Dacă iubești fără speri        De-a fi iubit vrodată, Se-ntunecă de lungi păreri        De rău viața toată. Și-ți lasă-n suflet un amar        Și ... asemeni, Căci o iubire în zadar        Cu moartea-i sor- de gemeni. Dar vindecarea la dureri        În piept, în partea stângă-i, De-acolo trebuie ceri        Cuvinte te mângăi. Acolo afli adăpost        Oricâte se întâmple, Ca ș-un amor care-ar fi fost        Viața ta o împle. Căci un luceafăr răsărit        Din ... îl împle plânsul, Iar ale vieții valuri bat        Călătorind spre dânsul. Și dau cadențe de nespus        Durerii tale lunge, Pe când luceafărul e sus        Ca -l nu-l poți ajunge. Zâmbește trist cu raze reci        Speranțelor deșarte: În veci iubi-o-vei, în veci        Va rămânea departe. Ș-a ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Să nu vă bucurați

... Iuliu Cezar Săvescu - nu vă bucuraţi nu vă bucurați de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție      nu vă bucurați, prieteni,     Că astăzi râd și eu cu voi.     Eu râd, cum râde vinovatul     La judecata de apoi.     Eu râd, că nu-mi ... nu am, dar n-am nici lege,     Stăpân și lege sunt chiar eu.     Voi știți, am plâns viața-ntreagă,     Durerea tuturor am strâns;     Lăsați-mă

 

Veronica Micle - Să pot întinde mâna...

... Veronica Micle - pot întinde mâna... pot întinde mâna... de Veronica Micle pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta Încetul la o parte șuvițele le-aș da, Senină rămâie, curată ca un crin, Icoană de iubire la care mă-nchin. Dar tu ca un luceafăr departe strălucești, Abia câte o clipă în cale-mi te ivești, Apoi dispari; și-n urmă rămâi în ...

 

Gheorghe Asachi - Disfătare nu să curmă

... Gheorghe Asachi - Disfătare nu curmă Disfătare nu curmă de Gheorghe Asachi Disfătare nu curmă D-a zâmbi năluci d-a sale; Toți aleargă p-a ei urmă, Dar p-o dosăbită cale ... rânduire; Omu gustu întăi din fire Crede că-ș alege sie. Unul în a curții haos Ș-în a ei intrigi pierde, Altul ceri spre răpaos Cer sănin și câmpul verde. Cesta zboară cu mândrie, Altul târâie cu zmerire; Omul gustu întăi din fire Crede c ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1932 pentru .

ȚINE

... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa cadă . 3. A sprijini pe cineva nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde ... cineva o afecțiune puternică , a iubi pe cineva . 9. Intranz . ( Urmat de un verb la conjunctiv ) A dori mult ca ceva se întâmple , se facă sau fie ; a simți imboldul de a face ceva . III. 1. Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte ... parte a lui ) stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva ...

 

FI

... fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală ) A urma ( se facă ) , a trebui ( se facă ) . Când a fost plece . 5. ( De obicei impers . ; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv ) A avea putința , posibilitatea , ocazia . . . ; a se afla pe punctul de a . . . , a nu mai lipsi mult până . . . Era moară . 6. ( Impers . ; urmat de un suspin ) A putea , a trebui , a considera că este cazul . . . , a se cuveni . E ceva de făcut . C. ( Verb auxiliar ) I. ( Construit cu un participiu , servește la formarea diatezei pasive ) Faptele sunt cunoscute ... viitorul anterior ) Voi fi terminat . 2. ( Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ - condițional ) N - ar mai fi plecat . 3. ( Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului ) fi spus . 4. ( Cu infinitivul formează perfectul infinitivului ) Se poate lăuda a fi învățat totul . 5. ( Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului ...

 

SCOATE

... loc . O potecă i - a scos din pădure . 10. A scăpa , a salva , a ajuta ( pe cineva ) iasă dintr - o situație grea . 11. A obține un produs din ceva ; a extrage , a fabrica . 12. A ... lua , a ridica , a obține ( un pachet , un act etc . ) dintr - un anumit loc . 14. A face ca cineva parvină , obțină o situație mai bună ; a promova . Meșterul l - a scos calfă . 15. A face o copie , o reproducere ... A tipări , a edita , a publica . A scos o carte . II. 1. A împinge înainte , făcând iasă în afară , a lăsa se vadă , a da la iveală . Scot capul pe geam . 2. A rosti sunete , a pronunța cuvinte ; a ... 3. A născoci , a scorni , a inventa . 4. ( Despre păsări ) A cloci ouăle și a face iasă pui . 5. ( Despre plante ) A face răsară , crească ,

 

FACE

... au putut face se însoare . 3. A obliga , a sili , a constrânge , a pune pe cineva . . . Nu mă face plec . 4. A predispune la ceva ; a îndemna . Timpul urât îl face trist . IV. 1. A determina sau a ... a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate ... a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva ... a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am ...

 

TRIMITE

... TRIMÍTE , trimit , vb . III . Tranz . 1. A dispune sau a ruga ca cineva se ducă undeva . 2. A delega , a alege într - un organ de conducere sau într - un organ reprezentativ . 3. A ... pe cineva , a da indicații cuiva consulte un text în legătură cu o anumită problemă . 4. ( Despre divinitate ) A face vină , se arate , se producă , se manifeste . 5. A dispune ca un obiect fie dus , transportat , predat la o anumită destinație ; a expedia . 6. A transmite prin cineva vești , porunci , salutări etc . [ Var . : triméte ...

 

ȘTERGE

... ȘTÉRGE , șterg , vb . III . 1. Tranz . A freca suprafața unui obiect pentru a face dispară un lichid sau o substanță străină care îl acoperă . 2. Tranz . A face nu se mai cunoască , nu se mai vadă un text scris , un desen , răzând cu o gumă , trăgând linii deasupra etc . 3. Refl . A - și pierde strălucirea ... A face nu mai existe sau a înceta mai existe , a ( se ) pierde fără urmă , a face dispară sau a dispărea din amintire , din minte . 5. Refl . și tranz . A trece foarte aproape de ceva sau de cineva ...

 

AVEA

... de un sentiment . A avea foame . II. 1. ( Urmat de un verb la infinitiv , conjunctiv sau supin ) a ) A trebui . . . Are de făcut cumpărături ; b ) ( În formă negativă ) A fi destul . . . N - are decât spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv ) A ști ... venit . 2. ( Servește la formarea modului optativ - condițional ) Ar veni . 3. ( Servește urmat de un verb la conjunctiv , la formarea unui viitor popular familiar ) Au vină . [ Prez . ind . am , ai , are , avem , aveți , au , ( III 1 ) am , ai , a , am , ați , am , ( III 2 ) aș , ai , ar , am ...

 

PĂTRUNDE

... a străpunge , a răzbate , a penetra ; a perfora , a găuri . 2. Intranz . A izbuti ajungă , intre , străbată undeva ; a se infiltra . 3. Tranz . A pune stăpânire , a cuprinde , a domina . 4. Tranz . Fig ...

 

POTRIVI

... POTRIVÍ , potrivesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A avea sau a face aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva , a fi sau a face fie la fel ; a fi sau a pune pe același plan . 2. Tranz . A așeza ceva la locul nimerit ... într - un anumit fel , a face stea așa cum trebuie . 3. Tranz . A pune de acord , a face corespundă , fie la fel cu altceva , a adapta , a da după . . . 4. Tranz . A da forma dorită , necesară etc . ; a ... Refl . și tranz . A fi sau a face pe măsura cuiva , a - i veni sau a face vină bine . Haina i se potrivește . 6. Tranz . A face în așa fel încât . . . ; a calcula , a chibzui , a ...

 

PUTEA

... ceva cu putință . 3. A exista posibilitatea sau probabilitatea , a fi posibil , a fi cu putință ca un lucru se întâmple . 4. A avea voia , dreptul de a face ceva . 5. A avea motive , a avea ... justificare , a fi îndreptățit facă , spună , creadă ceva . 6. A fi indicat , nimerit , potrivit , a fi bine . . . , a fi cazul

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...