Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul SPADA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: SPADĂ

  Vezi și:SPADĂ, SPADASIN, ACOLADĂ, COARDĂ, GARDĂ, RAPIERĂ, SCRIMĂ, SIXTĂ, SPANGĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SPADA: SPADĂ.

 

SPADA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPÁDĂ, spade, s.f. 1. Armă formată dintr-o lamă dreaptă cu două tăișuri, din gardă și mâner, cu care se poate tăia și împunge. 2. (Sport) Probă de scrimă care se practică cu spada (1). - Din it. spada.

Sursa : DEX '98

 

SPÁDĂ s. 1. (Transilv. și Maram.) coardă. (\~ se folosește în scrimă.) 2. sabie, (înv. și reg.) spată, (înv.) spangă. (Scoate \~!)

Sursa : sinonime

 

spádă s. f., g.-d. art. spádei; pl. spáde

Sursa : ortografic

 

SPÁD//Ă \~e f. 1) Sabie triunghiulară și îngustă cu două tăișuri. 2) Probă sportivă de scrimă practicată cu această armă. /spada

Sursa : NODEX

 

SPÁDĂ s.f. (Iht.) Pește marin din fam. xiphiide (pești-sabie), numit și peste-cu-spadă sau xifie (Xiphias gladius), cu un corp fusiform de până la 4 m lungime, ca adult lipsit de solzi, caracterizat prin maxilarul superior alungit în formă de spadă, aprox. 1/3 din lungimea sa, lipsit de dinţi, cu marginile ascuțite ca niște cuțite, iar cel inferior mult mai scurt. Se pescuiește preponderent în Marea Mediterană și în Atlantic, fiind foarte apreciat ca pește de consum, cu carne albă, delicată; it. pesce spada; fr. espadon; engl. swordfish; germ. Schwertfisch; v. sabie.

Sursa : gastronomic

 

SPÁDĂ s.f. Armă albă (cu două tăișuri) cu care se poate tăia și împunge. ** (Sport) Probă de scrimă care se practică cu această armă. [Pl. -de. / < it. spada].

Sursa : neologisme

 

SPÁDĂ s. f. 1. armă albă (cu două tăișuri) cu care se poate tăia și împunge. 2. probă de scrimă cu această armă. (< it. spada)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SPADA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 122 pentru SPADA.

George Coșbuc - Spada și credință

... steag ne-a fost altar Și sub el săream grămadă Să ne batem la hotar. Ghioagă dă orice stejar, Orice coasă dă o spadă. Iar când brațul ne cădea Uneori fără putere, Nici atunci nu ne scădea Inima, c-aveam în ea Scris Hristos ca mângâiere. Ce de ură ...

 

Cincinat Pavelescu - Pe mânerul unei spade

Cincinat Pavelescu - Pe mânerul unei spade Pe mânerul unei spade de Cincinat Pavelescu Epigrama ascuțită Soră bună e cu scrima, Căci și-n ea poetul luptă Cu ideea și cu

 

Dimitrie Anghel - Garda imperială

... noastră prin codrul străvechi de stejar, ducînd alaiul lui la moarte. Gesturile lui corecte arătau parcă prea puțin obișnuința de a mînui o spadă, pe a căreia lucire, desigur, nu înflorise încă pata sîngelui. Mîna lui se pusese pe creștetul meu, tremurătoare, amintindu-și parcă ceva. Și ...

 

Vasile Alecsandri - Doncilă

... iute decât pasărea. ↑ Popoarele ce urmează preceptelor religiei lui Mohamed dau creștinilor denumirea de ghiauri , adică: necredincioși. ↑ Expresia poetică de mireasă întrebuințată pentru spadă se găsește și în una din cele mai frumoase poezii ale vestitului poet german Uhland. În bucata intitulată Spada , cavalerul zice: ,,Dar, spada mea, dar ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Grenadirii

Ştefan Octavian Iosif - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a stins: Înfrânte, zdrobite sunt marile-oștiri Și cezarul, cezarul e prins! Atunci își plecară triști frunțile lor Și plânseră cei doi tovarăși. Iar unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine! — N-am zor de nevastă, n-am zor de copii, Un dor mai frumos m-a cuprins; Cerșească pe drumuri ori facă ce-or ști: Cezarul, cezarul meu, prins! Curând, o, prietene, mort voi zăcea: Ascultă-mi un singur cuvânt! Cadavrul cu tine în Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

Ştefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia Lupta de la Baia de Ștefan Octavian Iosif fragment Neagră-i noaptea de decembre. Urlă crivâțul prin codri, Pe câmpiile-nghețate, Pârjolite și pustii. Neagră-i noaptea de decembre, Și în zeghea ei cea neagră Numai bine se ascunde Ștefan cu vreo zece mii. Dar în sala luminată, Sub înalte bolți, la Baia, Mândră masă e întinsă, Mândri oaspeți o cuprind. Sună vesele fanfare, Spumegă în cupe vinul... Încrezut și vesel, craiul Se ridică hohotind: — Cum azvârl această cupă, Astfel am s-azvârl coroana De pe capul tău, Ștefane! Și-am să-mi țin cuvântul dat! Zice — vrea s-arunce cupa Cu dispreț — dar nu sfârșește: Lung răsună fiorosul Glas de bucium depărtat! — Alergați la arme! Arme! Vin valahii! Vine Ștefan! Răcnete înăbușite, Tropot și nechez de cai Năvălesc tot mai aproape, Și ferestrele deodată Strălucesc în zori de pară: Vine Ștefan ,,cu alai!" — Dați-mi scutul! Dați-mi spada! Strigă craiul. Dați-mi calul! Arde Baia — limbi de flăcări Pretutindeni o închid. Valvârtej pe strâmte uliți Pâlcuri de oșteni aleargă Și cu chiot moldovenii Sfarmă, rup, lovesc, ucid! În zadar vitejii unguri Dârji la luptă ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nimfele

... A doua și-află joc cu lanțul Și ciucurii la cingătoare... Și, fulgerînd din ochi, a treia Îi trage spada sclipicioasă: Proptită-n spadă mi-l privește Și-i rîde-n față, drăgăstoasă. A patra drăgălaș s-alintă Pe lîngă el, șoptindu-i glume: — O, de ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ...

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

Alexandru Macedonski - Ospăţul lui Pentaur Ospățul lui Pentaur de Alexandru Macedonski Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala hipostilă, împrejurul unei mese, Pentaur, poet și preot, stă cu oaspeți numeroși, Cupe de-onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese De Ramses și de curtenii cei avuți și generoși. Dintr-o singură fereastră cade-o trâmbă luminoasă, Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor, Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici ...

 

Alexandru Vlahuță - Dreptate

Alexandru Vlahuţă - Dreptate Dreptate de Alexandru Vlahuță Sfânt lăcașul de la Putna mândru strălucește-n soare, Glasuri de argint răvarsă clopotele slăvitoare, Străduind credința veche din mormânt s-o mai învie. Darnici domni erau pe vremuri, lăudați de-a pururi fie!... Nestricat de viermi rămâne singur numele cel bun; Darnici domni erau pe vremuri, toate clopotele spun. Ci aude Ștefan Sfântul, lângă spada lui culcat, Cum cântările slăvirii până-n cripta lui străbat; Și făcându-și roată gândul peste câte-a fost trăit, Strigă din mormânt dreptatea Marelui Nedreptățit: Domn am stat Moldovei mele, și norodului părinte, Dragi mi-s luncile, dragi codrii, toate apele mi-s sfinte... Dar străjerul lor ș-a toate purtător de grijă cine-i? Cine-n pace duce greul bogăției și luminei, Și-n război cine-i viteazul fără slavă, fără nume? Domnul milostiv de-a pururi, cel mai darnic domn din lume E săracul. El palate și biserici și podoabe Fără preț a dat Moldovei El, cu mâinile lui roabe. El mi-a fost puterea-n lupte, și în liniște norocul. Când ștergeam de sânge spada și vroiam vremea și locul ...

 

Alexandru Vlahuță - Valuri

Alexandru Vlahuţă - Valuri Valuri de Alexandru Vlahuță Visând împăratul să rupă hotarele ce-l îngrădeau, Și marea-i putere s-o-ntindă pe-ntregul pământ și pe mări, Tărie de vifor pusese în sufletul oștilor lui, Ca nici un vrăjmaș să mai poată cu armele-a-i sta împotrivă; Iar ochii de fiară flămândă rotindu-și-i peste cuprinsuri, Vedea cum noroadele toate în cale-i se pleacă-ngrozite, Vedea cum cetăți întărite, palate de piatră și domuri, Cu vâlva atâtor coroane, ca pleava se spulberă-n vânt. Ș-a fost un blestem pe ursita sărmanelor neamuri de-atunci, Că-n scrum și-au văzut prefăcută întreaga lor muncă de veacuri. Scrâșnind luptătorii, în iureș, ca iarba sub coasă cădeau, Năprasnic vârtejul pieirii din țară în țară trecea În urmă-i coloane de flăcări zbucneau din cetăți năruite Și-n vuietul crâncen al morții, sub negrele stoluri de corbi, Trufaș, împăratul călare, cu rânjet privindu-și isprava, Prin râuri de lacrimi și sânge, pe punte de leșuri trecea. Dar iată că tocmai în ceasul când brațele sta să-și întindă, Pământul întreg să-l cuprindă, un răcnet de leu, din adâncul Sălbaticei Asii, îi spune ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPADA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SPADA.

SPADĂ

SPÁDĂ , spade , s . f . 1. Armă formată dintr - o lamă dreaptă cu două tăișuri , din gardă și mâner , cu care se poate tăia și împunge . 2. ( Sport ) Probă de scrimă care se practică cu spada (

 

SPADASIN

... SPADASÍN , spadasini , s . m . 1. Persoană care luptă înarmată cu spada . 2. Sportiv specializat în probele de spadă

 

ACOLADĂ

ACOLÁDĂ , acolade , s . f . 1. Semn grafic în formă de arc , orizontal sau vertical , prin care se arată că mai multe cuvinte , formule , portative muzicale etc . sunt legate între ele . 2. Îmbrățișare sau lovitură ușoară care se dădea unui bărbat cu latul spadei ca semn al primirii lui în corpul cavalerilor

 

COARDĂ

... COÁRDĂ^2 , coarde , s . f . ( Reg . ) Spadă , sabie . [ Var . : coártă s . f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite ...

 

GARDĂ

GÁRDĂ , gărzi , s . f . 1. Pază , supraveghere efectuată într - o unitate militară , într - o instituție civilă etc . ; ( concr . ) persoană sau grup de persoane care asigură această pază . 2. Apărătoare metalică montată între mânerul și lama unei săbii , unei spade

 

RAPIERĂ

... RAPIÉRĂ , rapiere , s . f . ( Rar ) Spadă

 

SCRIMĂ

... SCRÍMĂ s . f . Ramură sportivă care cuprinde probe de sabie , de floretă și de spadă

 

SIXTĂ

... SÍXTĂ , sixte , s . f . Poziție a brațului înarmat , întâlnită în scrimă , la probele de floretă și de spadă

 

SPANGĂ

... SPÁNGĂ , spăngi , s . f . ( Înv . ) Spadă