Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul VERTICALA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VERTICAL

  Vezi și:VERTICAL, COLOANĂ, RIDICA, AZIMUT, CLINOMETRU, ELEVATOR, METACENTRU, PERETE, VERTICALITATE, ACOLADĂ, APLECA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VERTICALA: VERTICALĂ.

 

VERTICALA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VERTICÁL, -Ă, verticali, -e, adj. Care este orientat perpendicular pe un plan orizontal; care are direcția căderii corpurilor; (sens curent) care este orientat drept (în sus). * Dreaptă verticală = dreaptă care uneşte un punct de pe pământ cu zenitul respectiv. Plan vertical = a) (Geom.) plan care trece printr-o dreaptă verticală; b) (Astron.) plan care trece prin verticala locului. ** (Substantivat, f.) Linie dreaptă care cade perpendicular pe un plan orizontal; direcția urmată de această linie. * Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat. ** (Substantivat, n.) Semicerc al sferei cerești care intersectează un plan determinat de verticala locului și de un astru. ** (Adesea adverbial) Care vine sau cade drept în jos (de la înălțime). - Din fr. vertical.

Sursa : DEX '98

 

VERTICÁL adj., adv. 1. adj. drept. (Stâlp ~.) 2. adj. v. erect. 3. adj. abrupt. 4. adv. drept, perpendicular, (înv.) prost. (Muntele se înălța ~ înaintea noastră.)

Sursa : sinonime

 

verticál adj. m., pl. verticáli; f. sg. verticálă, pl. verticále

Sursa : ortografic

 

verticál (cerc) s. n., pl. verticále

Sursa : ortografic

 

vertical \~ă (\~i, \~e) Care este orientat direct în sus; perpendicular pe un plan orizontal. Linie \~ă. /vertical

Sursa : NODEX

 

VERTICÁL, -Ă adj., s.f. (Linie) care este perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt. * Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat. // s.n. Cerc mare al sferei cerești care trece prin zenit și nadir. [< fr. vertical, cf. lat. vertex - vârf].

Sursa : neologisme

 

VERTICÁL, -Ă I. adj., s. f. (linie) perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt. o ă locului = direcție determinată de poziția firului cu porumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat. II. s. n. semicerc mare al sferei cerești, care trece prin zenit și nadir. (< fr. vertical, lat. verticalis)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VERTICALA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru VERTICALA.

George Topîrceanu - Acuarelă

... George Topîrceanu - Acuarelă Acuarelă de George Topîrceanu În pădurea de cristal Ca un alb decor de teatru, Stau copacii vertical (Trei plus douăzeci și patru). Înger trist de abanos, Înger mic S-a trezit cu fața-n jos Într-un cuib de borangic ...

 

George Topîrceanu - Aprilie

... bomboanele! Pe cea care-a trecut o cheamă Clara, Fiindcă are Ochi albaștri tare, Și gura ei cu rouge ca de coral Surâde vertical... Un mic vârtej, copil al Neființei, De-a curmezișul străzii rătăcit, Nebun în jurul lui s-a răsucit Să-și prindă ...

 

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanţe pentru mai târziu I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu de George Topîrceanu Romanța automobilului Păzea! Păzea că trece-n goană, Aleargă, Vâjâie ca vântul, Și dacă n-ai urechi normale te face una cu pământul! El vine drept din arsenalul Progresului uman Modern, Să te trimată-n bezna rece a Absolutului etern. Păzea! Că trece-n zbor copilul civilizației extreme Și zvârle-n aer trei semnale, — Trei versuri mici Din trei poeme Pe care trei poeți deodată În trei orașe le-au cântat, — Un leit-motiv, Trei note scurte, cu timbrul galbenului mat. Dar cine poate să priceapă Simbolul celor trei semnale Ce conturează-n spațiu Albe Și verzi Intenții criminale? Păzea, că e iresponsabil, El are flacări în artere Și te pălește fără veste cu patruzeci de cai putere! Pufnește, Zbârnâie, Se-ntoarce Și lasă-n urma lui, pe drum, Miros albastru de benzină Și nori de pulbere Și fum... S-a dus, Adio! Poate-acuma deja comite alte crime, Pe când în urma lui se scoală din praf Infirmele victime, — O hecatombă de cadavre Pe-altarul nobilului Sport, Gesticulând cu indignare, din drum, ...

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ...

 

Urmuz - Pâlnia și Stamate

Urmuz - Pâlnia şi Stamate Pâlnia și stamate Roman în patru părți de Urmuz Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc și sonerie. În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearceafuri ude... O masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a „lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș... Restul nu prezintă nici o importanță. Trebuiește însă reținut că această cameră, vecinie pătrunsă de întuneric, nu are nici uși, nici ferestre și nu comunică cu exteriorul decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum și prin care se poate vedea, în timpul nopții, cele șapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuță și un șir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit și inutil... A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ...

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch Bacilul lui Koch de George Topîrceanu Conferință humoristică în versuri. Rostită pe scena Teatrului Național din Iași la un festival al societății pentru profilaxia tuberculozei. Mult onorate doamne, Distins auditor! La festival când vine, tot omul e dator S-asculte, înainte de partea amuzantă, O conferință lungă și foarte importantă. Conform acestei date sinistre, așadar, Avem între culise un conferențiar, Un om cu greutate, un personagiu mare... Să nu luați aceasta drept o amenințare! Dar ca să nu planeze asupra noastră vina C-am neglijat programul, — persoana cu pricina E gata să vă țină, un ceas și jumătate, O conferință gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-ați întristat? Mai așteptați o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiți în stal; Că somnul, în aceste condiții verticale Ș-atât de izolate, nu face cinci parale; Că nimene nu poate pretinde nimănui Să-nghită festivalul cu conferința lui, — Din spirit caritabil și din filantropie, Știind mai dinainte ce toată lumea știe, Cu voia dumneavoastră ne-abatem de la modă Și-n loc de ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

Ion Luca Caragiale - Identitate... Identitate... de Ion Luca Caragiale Stetesem două luni la țară, în Franța — zic la țară, cum zic francezii, fiindcă vila si mica proprietate unde mă găzduise prietenul meu Legrand se aflau la marginea unui oraș mare industrial și comercial; într-un ceas mergeam pe jos până-n centrul târgului, la CafĂ© Gambetta... Așteptam acum bani, ca să mă-ntorc în patrie. Într-o seară, iată primesc un cec de 350 de franci. A doua zi dimineața, merg în oraș, la sucursala locală a unei mari bănci din Paris, și mă prezint la guichet cu cecul meu. Impiegatul se uită bine la cec, apoi lung la mine, și zice: — Hârtiile dv., domnule... — Ce hârtii? întreb eu. — Hârtiile dv. de identitate... Mă caut în buzunar, să scot portofelul cu pasaportul și cu alte hârtii... Caut... caut... Am uitat portofelul acasă la țară. Zic: — Domnule, iată, poftim scrisoarea prin care mi se notifică trimiterea cecului la adresa d-lui Legrand, unde locuiesc de două luni, aci, afară din oraș... Portofelul cu hârtiile mele l-am uitat acasă; în orce caz, nu gândeam că or să-mi trebuiască din momentul ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

... fără lustru. Suindu-te pe terasa de jos, de la picioarele donjonului, dai de intrare. O muche de piatră, lată cam de o palmă, desparte vertical drept în două intrarea deschisă. Această muche e muchea ușii principale: o bucată de granit masiv, grea de cîteva mii de kg, care se deschide ...

 

Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)

Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănţuitoare) SoirĂ©es dansantes (Adunări dănțuitoare) de Mihail Kogălniceanu La nouăsprezece ani ne bucurăm de joc ca de o mare desfătare, dar nu este desfătare în lume care să treacă așa de degrabă la bărbați și așa de târziu la femei. Îmi aduc aminte câteodată, cu o oftare de părere de rău, de vremea ce a trecut așa de iute, în care, a doua zi după un bal, mă sculam la amiazăzi, zicând: bre, bre, cât m-am înglindisit de bine. Și cu o suvenire desfătăcioasă de gânduri, mă uitam la rămășițele strălucitei mele tualete din ziua trecută, ce era împrăștietă în mijlocul odăii: șacșârii cei roșii aruncați pe covor, galbenii papuci dormind pe vatră, ca o mâță ce se încălzește, mănușile aninate de coada unui ibric, cilicul cel globos rostogolit sub pat, și taclitul, a căruia coadă, în ziua trecută, prin coborârea sa până la pământ, făcea mirarea tuturor babelor, ședea învăluit pe un scaun. Nu zic nimic de fermeneaua cea roșie care, aninată pe ușă, sămăna la cununile de pipăruși întinse înaintea casei unui bulgar din Huși. Atunce, niciodată nu mă desfătam pe jumătate; ...

 

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paşte O făclie de Paște de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, stă pe gânduri la o masă subt umbrarul de dinaintea dughenii, așteptând dilijența, care trebuia să fi sosit de mult; e o întârziere de aproape un ceas. Este lungă și nu prea veselă istoria vieții lui Zibal; dar așa cum e prins de friguri, tot e o petrecere pentru el să ia pe rând una câte una fazele ei mai însemnate... Precupeț, vânzător de mărunțișuri, samsar, câteodată și mai rău poate, telal de straie vechi, apoi croitor și ștergător de pete într-o ulicioară tristă din Ieși - toate le încercase după accidentul care-l făcuse să-și piarză locul de băiat într-o mare dughiană de vinațuri. Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul din ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la-ndemână și lovi în frunte pe tovarășul său, care căzu amețit și plin de sânge la pământ. Băiatul, văzând sălbătăcia, dete un țipăt de alarmă, dar mizerabilul se repezi să iasă din ogradă și, trecând pe ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERTICALA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 106 pentru VERTICALA.

VERTICAL

VERTICÁL , - Ă , verticali , - e , adj . Care este orientat perpendicular pe un plan orizontal ; care are direcția căderii corpurilor ; ( sens curent ) care este orientat drept ( în

 

COLOANĂ

COLOÁNĂ , coloane , s . f . 1. Stâlp cilindric de marmură , piatră , lemn etc . , destinat să susțină o parte dintr - un edificiu sau să - l înfrumusețeze . 2. ( Fiz . ) Masă cilindrică a unui fluid , închisă într - un tub sau țâșnind cu putere dintr - o conductă sau dintr - un rezervor . Coloană de mercur . 3. Fiecare dintre secțiunile verticale în care se împarte o pagină tipărită de ziar , revistă etc . și care este despărțită de celelalte printr - o linie neagră verticală sau printr - un spațiu alb ; p . ext . conținutul unei astfel de despărțituri . 4. Șir de cifre așezate unele sub altele într - un tabel , într - o matrice etc . pentru a putea fi adunate . 5. Nume dat mai multor aparate folosite în chimie și în industria chimică , alcătuite dintr - o manta cilindrică verticală de metal , de sticlă etc . care conține materiale adsorbante sau talere de formă specială , materiale filtrante etc . 6. Formație realizată prin dispunerea în adâncime a unităților militare în vederea deplasării lor . 7. ( Cin . ; în sintagma ) Coloană sonoră = ansamblu de sunete ( cuvinte , muzică etc . ) care însoțesc imaginile unui film ; pistă

 

RIDICA

RIDICÁ , ridíc , vb . I . I. Tranz . 1. A lua de jos și a duce în sus ( susținând cu forța brațelor , cu spatele etc . ) ; a sălta . 2. A lua de pe ceva ; a îndepărta , a înlătura . 3. A lua și a duce în alt loc , a muta din loc . 4. A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat , a - l readuce în poziție verticală . 5. ( În expr . ) A ridica un plan = a determina , prin măsurători de distanțe și unghiuri , poziția punctelor dintr - o regiune și a le reprezenta pe o hartă . II. 1. Refl . ( Despre ființe ) A se scula de jos , părăsind poziția de așezat sau de culcat . 2. Refl . ( Despre construcții înalte , copaci etc . ) A avea o direcție verticală , a se îndrepta în sus , a se înălța . 3. Tranz . A mișca , a îndrepta în sus brațele , mâinile , capul , sprâncenele etc . ; a da o mișcare verticală , a duce mai sus . 4. Refl . ( Despre ...

 

AZIMUT

... AZIMÚT s . n . Unghi pe care îl face un plan vertical fix , de obicei planul meridian al unui loc , cu un plan vertical

 

CLINOMETRU

... CLINOMÉTRU , clinometre , s . n . Nume dat mai multor instrumente care servesc la măsurarea unghiurilor în plan vertical față de orizont , a unghiurilor zenitale față de verticala unui loc , a unghiului format de un strat geologic sau de suprafața ...

 

ELEVATOR

ELEVÁTOR^2 , - OÁRE , elevatori , - oare , adj . Care ridică ; care servește la ridicat . ELEVÁTOR^1 , elevatoare , s . n . 1. Instalație care servește la transportarea materialelor ( grele ) pe direcție verticală sau aproape verticală și pe distanțe relativ mici . 2. Unealtă cu care se prind și se manevrează prăjinile de foraj , burlanele etc . în exploatările petroliere sau în lucrările de explorare . 3. ( Med . ) Instrument folosit pentru îndepărtarea unor elemente dure din

 

METACENTRU

METACÉNTRU , metacentre , s . n . Punctul în care verticala centrului de greutate al unui corp care plutește este intersectată de verticala centrului de carenă , aceasta din urmă fiind trasată pentru o poziție înclinată a

 

PERETE

... PERÉTE , pereți , s . m . 1. Element de construcție așezat vertical ( sau puțin înclinat ) , făcut din zidărie , din lemn , din piatră etc . , care limitează , separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și ...

 

VERTICALITATE

... VERTICALITÁTE s . f . Poziție verticală a ceva ; însușirea de a fi vertical

 

ACOLADĂ

... ACOLÁDĂ , acolade , s . f . 1. Semn grafic în formă de arc , orizontal sau vertical , prin care se arată că mai multe cuvinte , formule , portative muzicale etc . sunt legate între ele . 2. Îmbrățișare sau lovitură ușoară care se dădea unui ...

 

APLECA

APLECÁ , apléc , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să - și schimbe sau a - și schimba poziția ( verticală ) prin îndoire spre pământ ; a ( se ) îndoi , a ( se ) înclina , a ( se ) pleca ; fig . a ( se ) supune . 2. Tranz . ( Pop . ) A alăpta . 3. Refl . Fig . , A simți atracție , vocație pentru ceva , a înclina către ceva ; a se preocupa de cineva sau ceva . 4. Refl . ( În expr . ) A i se apleca = a căpăta o indigestie ; a - i veni

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...