Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: AMESTECA

  Vezi și:AMESTECAT, AMESTECA, AMESTECARE, CIUDĂ, MESTECA, NEAMESTEC, ÎMPESTRIȚAT, ÎMPLETICI, ÎMPLETICIT, ÎNFIGĂREȚ, ÎNFIGE ... Mai multe din DEX...

AMESTEC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AMÉSTEC, amestecuri, s.n. 1. Reuniune de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecătură (1), combinație, mixtură. ** (Chim.) Produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe care își păstrează proprietățile caracteristice. 2. Amestecătură (2). 3. Intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora; ingerință. * Expr. A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea un (vreun) rol într-o afacere, a (nu) avea (vreo) legătură cu cineva sau ceva. - Din amesteca (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

Amestecneamestec, pur, curat

Sursa : antonime

 

AMÉSTEC s. 1. combinație, (livr.) melanj, mixtură. (Un \~ de substanțe.) 2. v. imixtiune.

Sursa : sinonime

 

améstec s. n., pl. améstecuri

Sursa : ortografic

 

AMÉSTEC \~uri n. 1) Complex format din lucruri diferite; amestecătură. 2) chim. Produs obținut prin amestecarea a două sau mai multe substanțe. 3) Intervenție (necerută sau forțată) în treburile altora. * A nu avea nici un \~ a nu avea nici o legătură cu ceva sau cu cineva. /v. a amesteca

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruAMESTEC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 286 pentruAMESTEC.

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare

... care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens ...

 

Alphonse de Lamartine - Războiul

Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Dimitrie Anghel - Două glasuri

Dimitrie Anghel - Două glasuri Două glasuri de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1273, 3 iulie 1912, p 5. Subt cerul tragic, o singură dungă de lumină însîngerată a mai rămas luminînd naltele zări. Ca o ultimă ghiulea strălucitoare și aprins de licăriri, soarele a căzut după deal, trîmbe mari de neguri, amestecate cu fum, tîrîndu-se de pretutindeni, s-au ajuns împînzind funebrul peisaj unde s-a dat lupta... Petele mari și capricioase ale sîngelui căzut ici pe o prispă de casă, colo pe o foaie ce visa la o margine de drum s-au întunecat și ele, au mînjit marginea unei ciuturi peste care se pleacă să bea o gură însetată, a pătat o albă aripă de pasăre ce venea să caute și ea o lacrimă de apă vie, și-a pus stigmatul doveditor al sălbăticiei pretutindeni pe unde a trecut biruința sau înfrîngerea și a odrăslit în floare roșie pe mohorîtul cîmp stăpînit de moarte. De un tropot surd de copite îmi mai aduceam aminte, și apoi urechea mea lipită la pămînt, ca atunci cînd eram copil și cercam să prind îndepărtatele ...

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ...

 

Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe

Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut încrederea în mine. O săptămână întreagă am rugat-o până să-și ție cuvântul, să-mi spuie cum au căpătat păsările penele lor așa de minunate la vedere. Ascultați ce-am vorbit cu gaița: Eu : Pasăre dragă, îți făgăduiesc că de acum înainte n-o să mai spun altora nimic din ceea ce-mi împărtășești. Gaița : Lasă că te cunosc. Așa mi-ai vorbit și rândul trecut, și mi-ai pus ciocănitoarea pe cap, de-mi amărăște zilele. Eu : Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele de două feluri; albe și negre, ca ziua și noaptea. Decât Dumnezeu se cam săturase să le vadă pe ...

 

George Coșbuc - Prutul

George Coşbuc - Prutul Prutul de George Coșbuc Prutule, tu vii turbat Și cu sânge-amestecat, Și n-ai pace și-alinare Și n-ai loc cum vii de mare: Ce ți-e iar de spumegare? Și-aduci arme ghintuite, Trupuri de voinici ciuntite, Steaguri de oștiri păgâne Și cai roibi fără de frâne! Iar de maluri tu izbești Capete moldovenești Și prin rădăcini încurci Bărbi cărunte, bărbi de turci! Spune, Prutule, măi frate, Spune-mi, ale cui păcate? Oliolio! Voinic durut! De când sunt pe lume Prut Ce văzui n-am mai văzut! Cât cuprinzi cu ochii-n zare Numai tunuri, numai care, Numai turci bătrâni călare, Numai turci, numai cazaci. Multă-i frunza pe copaci, Dar de stai și seama faci Tot erau mai mulți cazaci. Barba lor bătea-le brâul Și țineau cu dinții frâul, Pe-unde trec ei duc pustiul! Și când i-am văzut, creștine, Că iau calea către mine, Și când le-am văzut mai bine Ochii cu fulgerătura, Pletele cu zbârlitura, Bărbile cu-ncâlcitura, Eu de maluri m-am izbit Prins de friguri și-ngrozit, Că mi se negrea vederea Și mi se topea puterea Și-amărât stăteam ca fierea! Dar când mă- ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Războiul

Ion Heliade Rădulescu - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella

... mai multe ori. Cercai să-mi închipuiesc pe Cella în pragul ușii, și, în creierii mei de plumb, acel chip, la care mă închinam, s-amesteca, dispărea. De-i zăream obrajii rumeni, ochii i se stingeau, de-mi apărea coama aurie, fața i se risipea ca un fum ușurel. De două ...

 

Ion Luca Caragiale - Om cu noroc

Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Om cu noroc de Ion Luca Caragiale Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câștigată printr-o muncă onorabilă; e un om inteligent și serios, un bun soț și un bun tată de familie. Cu atâtea calități trebuia să reușească în lupta pentru viață: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i. Odată, în vremea primei sale căsnicii, el avea o mare întreprindere publică, - aceea a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de care se bucură astăzi. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și după o campanie înverșunată prin grai și prin presă, reușira să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. Alergături, protestări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca să nu se dea bătut și totuși să nu mai meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces răsunător, el trimise pe nevastă-sa să parlamenteze cu un personaj de mare influență, care oricând îl ajutase la nevoie arătându-i multă bunăvoință. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruAMESTEC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentruAMESTEC.

Daniel Capitol 2

... așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte plăpîndă. 43 Dacă ai văzut ferul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum ferul nu se poate uni cu lutul. 44 Dar în ...

 

Proverbele Capitol 9

Proverbele Capitol 9 Proverbele 8 Proverbele Capitol 9 1 Înțelepciunea și -a zidit casa, și -a tăiat cei șapte stîlpi. 2 Și -a junghiat vitele, și -a amestecat vinul, și -a pus masa. 3 Și -a trimes slujnicele, și strigă, de pe... vîrful înălțimilor cetății: 4 ,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiți de pricepere le zice: 5 ,,Veniți de mîncați din pînea mea, și beți din vinul pe care l-am amestecat! 6 Lăsați prostia, și veți trăi, și umblați pe calea priceperii!`` 7 Celce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț, și celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară. 8 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi! 9 Dă înțeleptului, și se va face și mai înțelept; învață pe cel neprihănit, și va învăța și mai mult! 10 Începutul înțelepciunii este frica de Domnul; și știința sfinților, este priceperea. 11 Prin mine ți se vor înmulți zilele, și ți se vor mări anii vieții tale. 12 Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur ...

 

Exodul Capitol 9

... de cădea foc pe pămînt. Domnul a făcut să bată piatra peste țara Egiptului. 24 A bătut piatra, și focul se amesteca cu piatra; piatra era așa de mare încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată țara Egiptului de cînd este el locuit de oameni ...

 

Iosua Capitol 23

Iosua Capitol 23 Iosua 22 Iosua Capitol 23 1 De multă vreme Domnul dăduse odihnă lui Israel, izbăvindu -l de toți vrăjmașii cari -l înconjurau. Iosua era bătrîn, înaintat în vîrstă. 2 Atunci Iosua o chemat pe tot Israelul, pe bătrînii lui, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui, și pe căpeteniile oastei. Și le -a zis: ,,Eu sînt bătrîn, înaintat în vîrstă. 3 Ați văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor neamurilor acelora dinaintea voastră; căci Domnul, Dumnezeul vostru, a luptat pentru voi. 4 Vedeți, v`am dat ca moștenire prin sorț, după semințiile voastre, neamurile acestea cari au rămas, începînd dela Iordan, și toate neamurile pe cari le-am nimicit, pînă la marea cea mare spre apusul soarelui. 5 Domnul, Dumnezeul vostru, le va izgoni dinaintea voastră și le va alunga dinaintea voastră; și voi le veți stăpîni țara, cum a spus Domnul, Dumnezeul vostru. 6 Puneți-vă toată puterea ca să păziți și să împliniți tot ce este scris în cartea legii lui Moise, fără să vă abateți nici la dreapta nici la stînga. 7 Să nu vă amestecați cu neamurile acestea cari au rămas printre voi; ...

 

Ezra Capitol 9

Ezra Capitol 9 Ezra 8 Ezra Capitol 9 1 După ce s`a sfîrșit lucrul acesta, căpeteniile s`au apropiat de mine, și au zis: ,,Poporul lui Israel, preoții și Leviții nu s`au despărțit de popoarele acestor țări, și au făcut urîciunile lor, ale Cananiților, Hetiților, Fereziților, Iebusiților, Amoniților, Moabiților, Egiptenilor și Amoriților. 2 Căci și-au luat neveste din fetele lor pentru ei și pentru fiii lor, și au amestecat neamul sfînt cu popoarele țărilor acestora. Și căpeteniile și dregătorii au fost cei dintîi cari au săvîrșit păcatul acesta.`` 3 Cînd am auzit lucrul acesta, mi-am sfîșiat hainele și mantaua, mi-am smuls părul din cap și perii din barbă, și am stat jos mîhnit. 4 Atunci s`au strîns la mine toți ceice se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu, am stat jos mîhnit, pînă la jertfa de seară. 5 Apoi, în clipa jertfei de seară, m`am sculat din smerirea mea, cu hainele și mantaua sfîșiate, am căzut în genunchi, am întins mînile spre Domnul, Dumnezeul meu, și am zis: 6 ,,Dumnezeule, sînt uluit, și mi -e rușine, Dumnezeule, să-mi ridic fața spre Tine. ...

 

Psalmii Capitol 106

Psalmii Capitol 106 Psalmii 105 Psalmii Capitol 106 1 Lăudați pe Domnul! Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ține în veci! 2 Cine va putea spune isprăvile mărețe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui? 3 Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme! 4 Adu-Ți aminte de mine, Doamne, în bunăvoința Ta pentru poporul Tău! Adu-Ți aminte de mine, și dă -i ajutorul Tău, 5 ca să văd fericirea aleșilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău, și să mă laud cu moștenirea Ta! 6 Noi am păcătuit ca și părinții noștri, am săvîrșit nelegiuirea, am făcut rău. 7 Părinții noștri în Egipt n`au luat aminte la minunile Tale, nu și-au adus aminte de mulțimea îndurărilor Tale, și au fost neascultători la mare, la marea Roșie. 8 Dar El i -a scăpat, din pricina Numelui Lui, ca să-Și arate puterea. 9 A mustrat marea Roșie, și ea s`a uscat; și i -a trecut prin adîncuri ca printr`un pustiu. 10 I -a scăpat din mîna celui ce -i ura, și ...

 

Proverbele Capitol 14

... 9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. - 10 Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. - 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar ...

 

Proverbele Capitol 20

Proverbele Capitol 20 Proverbele 19 Proverbele Capitol 20 1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept. - 2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuiește împotriva sa însuș. - 3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. - 4 Toamna, leneșul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! - 5 Sfaturile în inima omului sînt ca niște ape adînci, dar omul priceput știe să scoată din ele. - 6 Mulți oameni își trîmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? - 7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! - 8 Împăratul, care șade pe scaunul de domnie al dreptății, risipește orice rău cu privirea lui. - 9 Cine poate zice: ,,Mi-am curățit inima, sînt curat de păcatul meu?`` - 10 Două feluri de greutăți și două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. - 11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată și fără prihană. - 12 Urechea care aude, și ochiul care vede, și pe una și pe celalt, ...

 

Proverbele Capitol 23

Proverbele Capitol 23 Proverbele 22 Proverbele Capitol 23 1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: 2 pune-ți un cuțit în gît, dacă ești prea lacom. 3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înșelătoare. 4 Nu te chinui ca să te îmbogățești, nu-ți pune priceperea în aceasta. 5 Abia ți-ai aruncat ochii spre ea și nu mai este; căci bogăția își face aripi, și, ca vulturul, își ia sborul spre ceruri. 6 Nu mînca pînea celui pismaș, și nu pofti mîncările lui alese, 7 căci el este ca unul care își face socotelile în suflet. ,,Mănîncă și bea``, îți va zice el; dar inima lui nu este cu tine. 8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, și cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute. 9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocotește cuvintele tale înțelepte. 10 Nu muta hotarul văduvei, și nu intra în ogorul orfanilor, 11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. 12 Deschide-ți inima la învățătură, și urechile la cuvintele științei. 13 Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă -l ...

 

Proverbele Capitol 24

Proverbele Capitol 24 Proverbele 23 Proverbele Capitol 24 1 Nu pismui pe oamenii cei răi, și nu dori să fii cu ei; 2 căci inima lor se gîndește la prăpăd, și buzele lor vorbesc nelegiuiri. - 3 Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește; 4 prin știință se umplu cămările ei de toate bunătățile de preț și plăcute. 5 Un om înțelept este plin de putere, și cel priceput își oțelește vlaga. 6 Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia, și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. - 7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. - 8 Cine se gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. - 9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. - 10 Dacă slăbești în ziua necazului, mică îți este puterea. - 11 Izbăvește pe cei tîrîți la moarte, și scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiați. - 12 Dacă zici: ,,Ah! n`am știut!``... Crezi că nu vede Celce cîntărește inimile și Celce veghează asupra sufletului tău? Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? - 13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, și fagurul de ...

 

Proverbele Capitol 26

Proverbele Capitol 26 Proverbele 25 Proverbele Capitol 26 1 Cum nu se potrivesc zăpada vara, și ploaia în timpul secerișului, așa nu se potrivește slava pentru un nebun. 2 Cum sare vrabia încoace și încolo și cum sboară rîndunica, așa nu nimerește blestemul neîntemeiat. - 3 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, și nuiaua pentru spinarea nebunilor. - 4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni și tu cu el. - 5 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înțelept. - 6 Celce trimete o solie printr`un nebun, își taie singur picioarele, și bea nedreptatea. - 7 Cum sînt picioarele ologului, așa este și o vorbă înțeleaptă în gura unor nebuni. - 8 Cum ai pune o piatră în praștie, așa este cînd dai mărire unui nebun. - 9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, așa este o vorbă înțeleaptă în gura nebunilor. - 10 Ca un arcaș care rănește pe toată lumea, așa este celce tocmește pe nebuni și pe întîii veniți. - 11 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, așa se întoarce nebunul la nebunia lui. - 12 Dacă vezi un om care se crede înțelept, poți să ai mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruAMESTEC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 141 pentruAMESTEC.

AMESTECAT

... AMESTECÁT , - Ă , amestecați , - te , adj . Compus din elemente diferite ; împestrițat , pestriț , eterogen . - V. amesteca

 

AMESTECA

... ființe deosebite ) A pătrunde unele printre altele ; a se pierde , a dispărea în . . . ; p . ext . a se amesteca

 

AMESTECARE

... AMESTECÁRE , amestecări , s . f . Acțiunea de a ( se ) amesteca - V. amesteca

 

CIUDĂ

CIÚDĂ , s . f . Sentiment de părere de rău , de invidie amestecată cu supărare sau de invidie amestecată cu

 

MESTECA

... MESTECÁ^1 , méstec , vb . I . Tranz . A sfărâma un aliment cu dinții și a - l amesteca în gură ( pentru a - l înghiți ) . MESTECÁ^2 vb . I v . amesteca

 

NEAMESTEC

... NEAMÉSTEC s . n . Faptul de a nu se amesteca ; principiu de drept internațional care interzice unui stat sau unui grup de state să se amestece în treburile interne ale altui stat . [ Pr . : ne - a ...

 

ÎMPESTRIȚAT

ÎMPESTRÍȚAT , - Ă , împestrițați , - te , adj . Care a devenit pestriț ; amestecat . - V.

 

ÎMPLETICI

... lovi , a se împiedica unul de altul în mers ; ( despre oameni ) a merge clătinându - se , împiedicându - se . 2. A se amesteca

 

ÎMPLETICIT

ÎMPLETICÍT , - Ă , împleticiți , - te , adj . 1. ( Despre picioare , despre pas sau despre mers ) Împiedicat , poticnit ; ( despre oameni ) care merge șovăind , clătinându - se . 2. Amestecat , încurcat ,

 

ÎNFIGĂREȚ

ÎNFIGĂRÉȚ , - EÁȚĂ , înfigăreți , - e , adj . ( Fam . ; despre oameni ) Care se vâră sau se amestecă în toate ; băgăcios , băgăreț . - Înfige + suf . -

 

ÎNFIGE

... 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se apuca de ceva ( fără dreptul sau priceperea necesară ) , a intra sau a se amesteca

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...