Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CEAUNAȘ, CUJBĂ, PIROSTRIE, TUCI, URDAR ... Mai multe din DEX...

CEAUN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CEAÚN, ceaune, s.n. Vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr-un mâner, folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor mâncăruri. ** Conținutul unui asemenea vas; cantitatea care încape într-un asemenea vas. [Pl. și: ceaunuri - Din lat. ca(h)un, ucr. ca(v)un.

Sursa : DEX '98

 

CEAÚN s. (pop.) tuci. (Un \~ de mămăligă.)

Sursa : sinonime

 

ceaún s. n., pl. ceaúne

Sursa : ortografic

 

CEAÚN \~e n. 1) Vas (din fontă) în formă emisferică, prevăzut cu două torți, în care se pregătesc bucate. \~ pentru mămăligă. 2) Conținut al unui asemenea vas. Un \~ de sarmale. * Negru ca \~ul (sau negru ca fundul \~ului) expresie folosită pentru a reda nuanța cea mai închisă de negru. [Sil. cea-un] /ța(h)un

Sursa : NODEX

 

ceaún (-ne), - s.n. 1. Căldare de fier, oală mare. - 2. Nivel, instrument de zidar. Tăt. ?ahun "ceaun" (Gaster, ZRPh., V, 169; Șeineanu, II, 125; Weigand, Jb., XVI, 222; DAR); cf. tc. çuyen "fontă, tuci", rut. ?a(v)un "ceaun". - Der. ce(a)unar, s.m. (cioban care se îngrijește de fiertul laptelui). - Din. rom. provine mag. szaun, la ungurii din Mold. (Treml, Magyar Nyelv?r, XXVII, 173).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCEAUN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentruCEAUN.

Nicolae Gane - Duduca Bălașa

Nicolae Gane - Duduca Bălaşa Duduca Bălașa de Nicolae Gane Alexandru și soția sa Elena, doi însurăței în luna de miere, nemaiștiind unde să-și răsfețe cele întîi a lor simțiri amoroase, se hotărâră să călătorească prin munți. În setea lor de a rătăci prin pădurile cu brazi, ei își făcură iute gemandanele uitând, se înțelege, ca toți înamorații, multe de-ale traiului trebuitoare în acele locuri singuratice, dar un lucru, cu toată năucia lor, nu putură să-l uite, căci nu se uită el singur pe sine: era o mătușă sarbădă și tomnatică care se ținea nedezlipită de pașii lor, crezându-se menită a priveghea asupra neispititelor tinerețe ale Elenei. — Ce s-ar face ea fără mine! ... zicea cu gravitate duduca Balașa. Lumea o numea tot duducă, deși petrecuse douăzeci și cinci de ani încheiați într-o necurmată și cucernică jălire după răposatul ei soț, care o părăsise, sărmana, în zorile tinereților, adică la vârsta de douăzeci de ani, după cum istorisea ea totdeauna suspinând. Crescută de mică în bumbac, ea nu se culcase decât pe covoare moi și fața sa plăpândă nu fusese niciodată atinsă de vânt, ger sau arșiță. Tot ...

 

Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel)

... o perdea dinspre partea vîntului. O licărire sfioasă de lumină a tremurat, vîlvătaia unor flăcări albastre a zbuciumat apoi și un ceaun negru a fost așezat pe pirostrii. Puținul ce dă viață : cîțiva pumni de făină galbenă ca aurul și mîna obișnuită de sare, aruncată ...

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... aici erau, Lângă comandantul pieții, Toți străjerii și-așteptau, Povestind și-ntinși pe iarbă, Chisălița să le fiarbă. Dar, pe când Guzgan răstoarnă Mămăliga din ceaun, Din clopotniță Tăun Sun-afurisit din goarnă. Unu-i strigă: Ești nebun! Altul: Ce-ai tu dacă strigă? I-o fi dor de mămăligă. Dar ...

 

George Topîrceanu - De profundis (Topîrceanu)

... mine, cu entuziasm Și cu intenții criminale. Mă căutau prin cucuruz Să mă mănânce, să mă frigă! Și când cădea câte-un obuz Cât un ceaun de mămăligă, Trosnea, cu flacără și fum, De se cutremura maidanul, — Încât mă minunez ș-acum Că nu mi-au spart timpanul!... De-acuma ...

 

Vasile Alecsandri - Bărăganul

Vasile Alecsandri - Bărăganul Bărăganul de Vasile Alecsandri Pe cea câmpie lungă a cărei tristă zare Sub cer, în fund, departe, misterios dispare, Nici casă, nici pădure, nici râu răcoritor, Nimic nu-nveselește pe bietul călător. Pustietatea goală sub arșița de soare În patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare, Cu iarba-i mohorâtă, cu negrul ei pământ, Cu-a sale mari vârtejuri de colb ce zboară-n vânt De mii de ani în sânu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă, Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț în fior. Acolo floarea naște și moare-n primavară, Acolo piere umbra în zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele câmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut în lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ndoaie ca gâtul unui struț. Un car cu bivoli negri a stat lângă fântână. Vro doi români în soare ș-o sprintenă română Încungiură ceaunul ce ferbe fumegos Pe foc, și mai departe un câne ...

 

Vasile Alecsandri - Românca de la Grivița

... încă pintre vii. Alăture-o româncă, expusă-n nepăsare La tot ce duce moarte cu zvon nepomenit, Gătește-o mămăligă ferbinte de gustare Într-un ceaun de schijă sub dâmbul prăbușit. O-ntreabă căpitanul: „Leliță, nu ți-e teamă De bombe, de șrapnele ce zboară-n jurul tău?“ ...

 

Alexei Mateevici - Cumătriile

Alexei Mateevici - Cumătriile Cumătriile de Alexei Mateevici În zorile vieții, ca și la apusul ei, sunt la românii țărani o seamă de obiceiuri și credințe, vrednice de luat aminte. În ceasul nașterii niște ființe nevăzute, numite ursitoarele, sunt de față și menesc copilului soarta vieții lui. De aceea, în cursul vieții, când sosește cineva la o primejdie de boală, îi fac bătrânele satului de ursită pe o frigare nouă; tot asemenea mai fac și fetelor de măritat, ca să le sosească ceasul mai curând. Când intră tatăl în casă, baba (moașa), pe a carei zbârcită față, deprinsă cu posomorât, se vede o rază de senin, îi sare înainte sprintenă, ca o copilă, și-i spune voioasă veste că are un băiețel sau o fetiță. Dacă noul-născut îi băiat, atunci baba se repede și-i smulge căciula din cap, vestindu-i prin aceasta, înainte de a-i spune vreo vorbă, că are un fecior, căruia-i trebuie astfel de lucruri. Tot asemenea face și cu alți bărbați ce se ivesc în casă. După ce s-au vestit în sat de naștere, încep a veni, una câte una, megieșele și prietenele lehuzei, aducându-i, ...

 

Alecu Donici - Țiganii

... apă pentru mas. Cu țoluri rupte, afumate Căruțele le învelesc Pe deasupra pân' la roate, Apoi femeile gătesc Mâncare proastă și se pun Buluci lângă ceaun. În depărtare se privesc Cum caii pasc la iarbă verde, Iar după șatre dezlegați Șed urșii bine învățați, Gâlcevi și vorbe, și strigare, Amestecate cu ...

 

Alexandr Pușkin - Țiganii

... apă pentru mas. Cu țoluri rupte, afumate Căruțele le învelesc Pe deasupra pân' la roate, Apoi femeile gătesc Mâncare proastă și se pun Buluci lângă ceaun. În depărtare se privesc Cum caii pasc la iarbă verde, Iar după șatre dezlegați Șed urșii bine învățați, Gâlcevi și vorbe, și strigare, Amestecate cu ...

 

Emil Gârleanu - Punga

... cu pieptul lipit de spate parcă, se ținea pe urma ei, gâfâind; în cap avea o pălărie grozav de mare, cu un fund cât un ceaun, care parcă-l apăsase pe om în jos, de-i intrase picioarele în pântece. Mai mult sărea, ca un purice, decât mergea; da din mâini ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul

Ion Creangă - Povestea lui Stan Păţitul Povestea lui Stan Pățitul de Ion Creangă Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. Și, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la ușile oamenilor, de unde până unde s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. Și aici, slujind cu credință ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci și mai bine de ani, și-a sclipuit puține parale, câteva oi, un car cu boi și o văcușoară cu lapte. Mai pe urmă și-a înjghebat și o căsuță, și apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui și muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc". Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică, nu mai sta locului, cum nu stă apa pe pietre, și mai nu-l ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCEAUN

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruCEAUN.

CEAUNAȘ

... CEAUNÁȘ , ceaunașe , s . n . Diminutiv al lui ceaun . [ Pr . : cea - u - ] - Ceaun

 

CUJBĂ

CÚJBĂ , cujbe , s . f . 1. Bucată de lemn bifurcată la capăt , care se fixează în pământ sau într - un zid și de care se leagă sau se atârnă , cu un lanț , ceaunul deasupra focului . 2. ( Reg . ) Nuia bine răsucită și pârlită în foc , întrebuințată în loc de

 

PIROSTRIE

PIROSTRÍE , pirostrii , s . f . 1. ( Mai ales la pl . ) Ustensilă de gospodărie făcută dintr - un cerc sau dintr - un triunghi de fier , sprijinit pe trei picioare , pe care se pun căldarea , ceaunul sau oala la foc ; crăcană . 2. ( Reg . ; la pl . ) Cunună care se pune pe capetele mirilor în timpul oficierii căsătoriei religioase ;

 

TUCI

... TÚCI , ( 2 ) , tuciuri , s . n . 1. Fontă . 2. Ceaun

 

URDAR

... urdari , ( 1 ) s . m . , urdare , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Cioban care face urda la stână ; vânzător de urdă . 2. S . n . Vas , ceaun , căldare în care se fierbe sau în care se păstrează urda . 3. S . n . Unealtă cu care se amestecă zerul pus la fiert pentru a ...