Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FUNDĂ, FUNDĂTURĂ, COȘ, ÎNFUNDA, CĂSOAIE, PRAG, ÎNCĂLȚARE, ȘAICĂ, ȘELF, ȘUFAN ... Mai multe din DEX...

FUND - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FUND, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ** Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ** Taler de lemn pe care se răstoarnă mămăliga, se toacă zarzavaturile etc. cârpător. 2. (Fam.) Șezut, dos. 3. Partea de jos, închisă, a unei cavități naturale; limita de jos. * Expr. A se da la fund = a se lăsa în adâncul apei, a se scufunda; a dispărea din viața publică, a se retrage; a se ascunde pentru a scăpa de urmărire. ** Partea cea mai depărtată (considerată în linie orizontală) a unui loc. * Expr. Fundul fundului = punct foarte îndepărtat; locul cel mai adânc; extremitate pe orizontală sau pe verticală. ** (Cu determinări indicând o regiune) Punct foarte depărtat de un centru politic sau cultural. ** Partea dinapoi a unui vehicul. 4. Parte a unor obiecte confecționate care se opune deschizăturii. * Sac fără fund = a) om lacom, nesățios; b) loc unde se găsește întotdeauna ceva, unde nu se epuizează ceea ce se găsește acolo. ** Partea de deasupra a unui acoperământ de cap. - Din lat. fundus.

Sursa : DEX '98

 

Fundgură

Sursa : antonime

 

FUND s. v. tur.

Sursa : sinonime

 

FUND s. 1. dos. (Întoarce vasul cu \~ul în sus.) 2. v. tocător. 3. (pop.) cârpător, (reg.) masă, (Transilv. și Maram.) tablă. (\~ de mămăligă.) 4. v. codârlă. 5. dos, spate. (În \~ul curții.) 6. v. adânc. 7. adânc, adâncime, afund, profunzime, străfund. (Din \~ul lacului.) 8. v. șezut.

Sursa : sinonime

 

fund (partea de jos sau dinapoi, îndepărtată a unui obiect, obiect de bucătărie) s. n., pl. fúnduri

Sursa : ortografic

 

FUND \~uri n. 1) Partea de jos a unui vas, care constituie baza lui. \~ul căldării. 2) Fiecare din cele două părți laterale ale unui butoi. 3) Scândură mică de diferite forme, întrebuințată la bucătărie (pentru a tăia ceva, a răsturna mămăliga etc.). 4) (la om) Extremitatea dorsală a corpului, pe care se șade; dos; șezut. 5) Partea de jos a unei cavități naturale. \~ul mării. 6) Partea din spate a unui spațiu. \~ul scenei. 7) Partea unor obiecte opusă deschizăturii. \~ul sacului. /<lat. fundus

Sursa : NODEX

 

FUND s.m. v. funt.

Sursa : neologisme

 

fund, fúnduri, s.n. (reg.) 1. pielea cea mai groasă de pe spinarea unui animal. 2. (înv.) teren, pământ.

Sursa : arhaisme

 

fund (-duri), s.n. - 1. Partw de jos a unui obiect. - 2. Parte de jos și interior al unei concavități, adîncime. - 3. Depărtare, parte mai îndepărtată a unei perspective. 4. Taler de lemn, cîrpător. - Mr., megl., istr. fund. Lat. f?ndus (Pușcariu 672; Candrea-Dens., 679; REW 3585; DAR), cf. alb. funt (Meyer 111; Philippide, II, 643), it. fondo, prov. fons, fr. fond, sp. hondo, port. fundo. Este dublet de la fond, s.n. (fund, mai ales în accepțiile sale abstracte), din fr. fond, pe care unii autori din trecut (Şincai, sec. XVIII), l-au folosit și cu forma fund. Der. afund, adv. (înspre fund; în profunzime, adînc; perfect; adj., profund, adînc), mr. afundu, cu a- caracteristic formațiilor adv. (Candrea-Dens., 680; DAR); afund, s.n. (adîncime, profunzime); afunda, vb. (a adînci), format pe baza adv. (după Pușcariu 36 și Candrea-Dens., 681, de la un lat. *aff?nd?re, cf. it. affondare, v. fr. afonder, sp. ahondar, port. afundar; REW are dreptate cînd consideră cuvîntul drept der. intern, dar se îndoiește nejustificat cu privire la autenticitatea celorlalți termeni rom.); înfunda, vb. (a pune fund la o putină; a închide, a astupa; a înțesa, a îndesa; a adînci; a umple cu (de); a închide, a izola; a îngropa; a (se) adînci, a (se) astupa; a se duce la fund; a pune într-o situație grea, a încolți; a zăpăci, a năuci; refl. și cu pron. dativ, a se da învins, a se lăsa păgubaș), cu pref. -în, cf. lat. inf?nd?re; înfundat, adj. (astupat; îmbuteliat; sufocat, înecat; plin, înțesat; grăsuț, dolofan; închis, astupat; cufundat, adîncit); înfundător, adj. (atacator); (în)fundătoare, s.f. (parte din spate a carului); (în)fundătură, s.f. (stradă, uliță care se înfundă; colț, ungher; ascunzătoare; impas); desfunda, vb. (a scoate fundul la o putină; a destupa, a scoate dopul; a deschide, a desface; a strica ploaia un drum); fundac, adj. (grăsuț, dolofan; s.n., nume dat mai multor păsări migratoare care se cufundă în apă: Podiceps cristatus; Podiceps negricollis; Colymbus septentrionalis); fundac s.n. (Trans., așternut de paie pus la baza unei căpițe sau a unui stog; vestă de piele; (în)fundătură); fundar, s.m. (pasăre migratoare, Colymbus septentrionalis); fundar, s.n. (pînză de sac); fundei, s.n. (fundac, așternut de paie; parte care rămîne dintr-un material; parte inițială a intestinului gros); fundoaie, s.f. (temelia casei; temelia pietrei de moară; cotitură, meandră); fundoare, s.f. (Trans., firidă, ocniță); fundurei, s.n. (brînză făcută din ce rămîne de la zerul laptelui), numit astfel datorită acestor resturi sau funduri de lapte; fundurie, s.f. (culcuș, pat; bază de stog). Cf. cufunda. Der. neol. funda, vb., din fr. fonder, cu influența lui fund; nefundat, adj. (neîntemeiat); fundați(un)e, s.f. (fundament, bază, temelie); fundător, s.m. (fondator); fundal (var. fondal), s.n. (decor care acoperă fundul unei scene de teatru sau fond al unui tablou reprezentînd perspectiva); fundament, s.n. (bază, temelie), din lat. fundamentum (sec. XVIII); fundamental, adj. (esențial).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFUND

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 494 pentruFUND.

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... și sfaturi; ea comunică cu o cameră luminată prin două ferestre, tot dinspre ogradă, asemenea boltită și pardosită cu lespezi de cărămidă. În unghiul din fund, în dreapta, se vede o ușă mică ce se crede că ar fi comunicat prin o scăricică săpată în zid cu tainițele de dedesubt. Celălalt ... vestigiuri arată că apartamentele au fost acoperite cu frescuri, peste care s-a lățit mai în urmă varul vandalismului călugăresc. În unghiul din fund, în dreapta camerei din fund, este o ușă foarte îngustă și scurtă care se deschide în zidul dinspre ogradă. O scăricică săpată în acel zid, și luminată numai prin o ... iatacul doamnei , și care se găsește sub odaia lui vodă . Acea cameră misterioasă, boltită cu piatră, puțin ridicată și luminată prin două metereze, are în fund un soi de scobire în zid, ce servea de vatră. Ferestrele ei privesc în partea Prutului. Așadar, rândul de sus al palatului se compune din ... oraș. O ușă mică, rotundă și ridicată de la pământ ca de vreo doi coți, duce într-un fel de tindă îngustă, în al cărei fund ...

 

Mihai Eminescu - În fereasta despre mare

Mihai Eminescu - În fereasta despre mare În fereastra despre mare de Mihai Eminescu În fereastra despre mare Stă copila cea de crai ­ Fundul mării, fundul mării Fură chipul ei bălai. Iar pescarul trece-n luntre Și în ape vecinic cată ­ Fundul mării, fundul mării, Ah! demult un chip i-arată. ,,Spre castel vrodată ochii N-am întors și totuși plâng ­ Fundul mării, fundul mării Mă atrage în

 

Mihai Eminescu - În fereastra despre mare

Mihai Eminescu - În fereastra despre mare În fereastra despre mare de Mihai Eminescu În fereastra despre mare Stă copila cea de crai ­ Fundul mării, fundul mării Fură chipul ei bălai. Iar pescarul trece-n luntre Și în ape vecinic cată ­ Fundul mării, fundul mării, Ah! demult un chip i-arată. ,,Spre castel vrodată ochii N-am întors și totuși plâng ­ Fundul mării, fundul mării Mă atrage în

 

Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle

... omenesc. Și mâna-i pipăie cu spaimă Și se tot lasă mai afund... Ce dacă drumu-i plin de chinuri Când perla albă stă în fund? O vede, o atinge, iat-o! Sub năzuința care-l mână Prin valul de-ntuneric suie Ca și un zeu c-o stea în mână ...

 

Gheorghe Asachi - Jijia

... încins.     Nici un rîu din sînul lor     Nu revars-a sale ape,     Cu nutrețul curgător     Acel lac ca să-l adape,     Ci din fund nemăsurat     Lacul crește nencetat.     Acel lac, cînd este lin     De vînt unda-i nu se-ncreață ;     La ochi samănă deplin     Cu un disc luciu de ... i adevăr     Sau fantazie, au dacă     Lacul suie-se spre ceriu     Ver spre lac ceriul se pleacă,     Că de cați în a lui fund     Sameni mez în glob rotund.     Așa, cînd e timp frumos,     Ochiul tău se îngînează,     Dar va fi mult inimos     Milian cel ce cutează     La lac ... ncetinel     Parcă sînte rugi suspină,     Ca acele ce în zori     Cîntă vergurile-n hori.     Ce misterii se ascund     În această adîncime,     Nu putu cerca la fund     Păn' l-acele zile nime,     Pănă cînd a cutezat     Un antic și demn barbat.     Pre moșie a domnit     Bravul Conde, boier ... În a noastră adîncime,     Nu știi că viu n-a agiuns     Îndărăpt în lume nime,     Cel ce de ursită-mpins,     În aist fund s-a deștins ?     Dar fiindcă-n corpul tău     Curge-a bunilor mei sînge,     Că cel ce cu Domnul-zeu     Lucru-ncepe ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... privi lung și avid noua priveliște a șesului luminat de lună. Vesele, ca și ochii mei, priveau geamurile bătrîne, după care într-un fund de odaie văpaia unei candeli ardea ca un iris de aur : o ușă deschisă, plină de un întunerec albastru, sta căscată parcă de mirare ; și ...

 

Ion Luca Caragiale - O soacră

... dulap, închide broșura, 0 pune înăuntru și pregătește serviciul de ceai. ) LIZA( descuind ușa din dreapta ): Iată, domnule, aici. FURTUNESCU ( se privește în oglinda din fund zâmbind ): Ce schimbare în șase ani! LIZA ( mergând în fund să ia geamantanele ca să le ducă în odaie ): Și zi, sunteți român, domnule? FURTUNESCU: Da, fată, pe cât mi-aduc aminte. LIZA ( urmându-și ... ziceau că făcuse ruble de hârtie. FURTUNESCU ( dispus ): Sunt încântat de asemănare... Bravo! ( Liza iese în dreapta cu cel din urmă geamantan. ) VICTOR ( intrând prin fund cu ceaiul ): Voila, voila, on y vole! LIZA ( reintrând din dreapta ): Gata, domnule, poftim! FURTUNESCU ( ieșind din dreapta ): Să-mi aducă ceaiul. SCENA III VICTOR ... mereu ): Nu. LIZA ( zâmbindu-i și mângâindu-l ): Spune drept: mă temi de cineva. VICTOR ( același joc ): Nu. LIZA: Atunci, ce? ( se aude soneria în fund. ) VICTOR( același joc ): Voila! Voila! LIZA: Răspunde, ce? ( îl scutură de mână. ) VICTOR ( iritat ): Ce! ce! n-am să-ți spun dumitale ce, domnișoară Lizo ... on y... ( merge până la ușa prin care a ieșit Fifina, pune mâna la inimă, ridică din umeri, apoi se îndreptează hotărât spre fund și iese apucând prin coridor la dreapta. ) SCENA V PERUZEANU (singur; intră cu pălăria în cap prin ...

 

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută

... lui ZAHARIA TRAHANACHE UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂȚENI, PUBLIC În capitala unui județ de munte, în zilele noastre ACTUL I (O anticameră bine mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul din față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu) Scena I TIPĂTESCU, puțin agitat, se plimbă ... coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? famelie mare, renumerație după buget mică. (șade în fund pe un scaun la o parte) Scena III ZAHARIA TRAHANACHE, GHIȚĂ PRISTANDA, apoi TIPĂTESCU și ZOE TRAHANACHE (intră prin fund, fără să ia seama la Ghiță, care se ridică repede la intrare. Trahanache e mișcat) : A! ce coruptă soțietate!... Nu mai e moral ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați

... veste : Craiul zilei, stînd s-apună, A încremenit pe creste. Văile răsună toate, Dealurile viu răspund Și vijelios se-nalță Pulberea departe-n fund. Sună dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De tălăngi nenumărate Ce izbesc în bolta largă, Căci coboară de la munte Oile, și curg ... lui să joace, Și mult e hoț și e poznaș Că e copil din munși, și pace ! Sînt rupte bietele-i opinci, Căciula lui în fund e spartă, Dar el c-un pumn doboară cinci De-i cată unul și-altul ceartă. Și cum e scurt și îndesat, Rîd, dar se ... Închipuiau o horă de fantasme, Și apele, fierbînd clocotitoare, Cu scoborîri și creșteri De sute de izvoare Își îngînau eternele lor basme În noaptea fără fund a negrei peșteri... XI Fantastic norii se-nveșmîntă, Străpunși de suliți lungi de aur, Și ca-ntr-un lac de sînge crește Întreaga ...

 

Vasile Alecsandri - Sentinela română

... o săgeată, Vâjâie, vine, lovește Scutul care zângănește Ș-o respinge,- o zvârle jos Ca pe-un șarpe veninos. După dânsa-n depărtare, Colo-n fund, în fund la zare, Se ivește-un negru nor Plin de zgomot sunător Ce tot vine, ce tot crește Și pe câmpuri se lățește Cât e zare ... stâncă naltă Ce din vârf de munte saltă, Tună, se rostogolește, Cade, rumpe și zdrobește Codrii vechi din a sa cale Pân în fund, în fund devale! Astfel crunt ostașul meu Își izbește calul său Peste codrii mișcători De barbari năvălitori. El îi sparge, și-i răzbește, Snopuri, snopuri îi cosește ...

 

Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului

... SERGENȚI DE NOAPTE Într-un carnaval, în București. ACTUL I ( Un salon de frizărie de mahala. Mobile de paie. Ușe și fereastră de prăvălie în fund. La dreapta, în planul întâi o ușe; în planul al doilea un lavabo. Ambele planuri din dreapta sunt mascate de restul scenii printr-un â ... la piatră, fredonând ): „Și mă cere, mamă, cere. — Cine dracul te mai cere? — Și mă cere d-un bărbier..." PAMPON ( intrând prin fund ): Aici este frizăria lui d. Nae Girimea?... IORDACHE ( sculându-se politicos ): Da, poftiți... Barba? părul? PAMPON: Nimic... IORDACHE: Atunci, poate, vă spălați la cap? PAMPON ... ce idee! să vedem! Mă duc... mă întorc numaidecât... spune-i lui d. Nae că am să-i vorbesc... Viu cât mai degrabă. ( iese în fund. La ieșire se lovește cu Mița, care intră foarte agitată ) A! pardon, madam!... SCENA II IORDACHE, MIȚA MIȚA: Iordache! Unde e Nae ? IORDACHE ... a mai fost până acuma în „Universul". IORDACHE: Aș! nu-i nimica! ți-ai făcut spaimă de gelozie. ( dând din umeri, urcă până-n fund, unde dă piept cu Catindatul de la percepție ) MIȚA: Un mușteriu! poate mă cunoaște... Nu voi să mă compromentez. Trec să aștept în odaie. ( iese ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFUND

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruFUND.

Exodul Capitol 26

Exodul Capitol 26 Exodul 25 Exodul Capitol 26 1 Cortul să -l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite în albastru, purpuriu și cărmiziu; pe el să faci heruvimi lucrați cu măiestrie. 2 Lungimea unui covor să fie de două zeci și opt de coți, iar lățimea unui covor să fie de patru coți; toate covoarele să aibă aceeaș măsură. 3 Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună. 4 La marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5 La cel dintăi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6 Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7 Să mai faci niște ...

 

Exodul Capitol 36

... 27 Au făcut apoi șase scînduri pentru fundul cortului, înspre apus. 28 Au făcut două scînduri pentru cele două unghiuri ale cortului în partea din fund; 29 acestea erau făcute din două bucăți, începînd dela partea de jos, și bine legate la vîrf printr`un cerc; la fel au făcut pentru ...

 

1 Imparati Capitol 6

... capete în mijlocul casei. 28 Solomon a acoperit și heruvimii cu aur. 29 Pe toate zidurile casei de jur împrejur, în partea din fund și în față, a pus să sape chipuri de heruvimi, de finici și de flori deschise. 30 A acoperit pardoseala casei ...

 

Psalmii Capitol 40

Psalmii Capitol 40 Psalmii 39 Psalmii Capitol 40 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Îmi pusesem nădejdea în Domnul, și El S`a plecat spre mine, mi -a ascultat strigătele. 2 M`a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi -a pus picioarele pe stîncă, și mi -a întărit pașii. 3 Mi -a pus în gură o cîntare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulți au văzut lucrul acesta, s`au temut, și s`au încrezut în Domnul. 4 Ferice de omul, care își pune încrederea în Domnul, și care nu se îndreaptă spre cei trufași și mincinoși! 5 Doamne, Dumnezeule, multe sînt minunile și planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aș vrea să le vestesc și să le trîmbițez, dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc. 6 Tu nu dorești nici jertfă, nici dar de mîncare, ci mi-ai străpuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispășire. 7 Atunci am zis: ,,Iată-mă că vin! -în sulul cărții este scris despre mine- 8 vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! ...

 

Ezechiel Capitol 38

Ezechiel Capitol 38 Ezechiel 37 Ezechiel Capitol 38 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, întoarce-te cu fața spre Gog, din țara lui Magog, spre domnul Roșului, Meșecului și Tubalului, și proorocește împotriva lui! 3 Și spune: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată, am necaz pe tine, Gog, domnul Roșului, Meșecului și Tubalului! 4 Te voi tîrî, și-ți voi pune un cîrlig în fălci; te voi scoate, pe tine și toată oastea ta, cai și călăreți, toți îmbrăcați în chip strălucit, ceată mare de popor, care poartă scut și pavăză, și cari toți mînuiesc sabia; 5 împreună cu ei voi scoate pe cei din Persia, Etiopia și Put, toți cu scut și coif: 6 Gomerul cu toate oștile lui, țara Togarmei, din fundul miază-noaptei, cu toate oștile sale, popoare multe împreună cu tine! 7 Pregătește-te dar, fii gata, tu, și toată mulțimea adunată în jurul tău! Fii căpetenia lor! 8 După multe zile, vei fi în fruntea lor; în vremea de apoi, vei merge împotriva țării, ai cărei locuitori, scăpați de sabie, vor fi strînși dintre mai multe popoare pe munții lui Israel cari multă vreme fuseseră pustii; dar, fiind scoși ...

 

Exodul Capitol 15

Exodul Capitol 15 Exodul 14 Exodul Capitol 15 1 Atunci Moise și copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis: ,,Voi cînta Domnului, căci Și -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal și pe călăreț. 2 Domnul este tăria mea și temeiul cîntărilor mele de laudă: El m`a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. 3 Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. 4 El a aruncat în mare carăle lui Faraon și oastea lui; Luptătorii lui aleși au fost înghițiți în marea Roșie. 5 I-au acoperit valurile, Și s`au pogorît în fundul apelor, ca o piatră. 6 Dreapta Ta, Doamne, și -a făcut vestită tăria; Mîna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași. 7 Prin mărimea măreției Tale, Tu trîntești la pămînt pe vrăjmașii Tăi; Îți deslănțuiești mînia, Și ea -i mistuie ca pe o trestie. 8 La suflarea nărilor Tale, s`au îngrămădit apele, S`au ridicat talazurile ca un zid, Și s`au închegat valurile în mijlocul mării. 9 Vrăjmașul ...

 

1 Samuel Capitol 24

1 Samuel Capitol 24 1 Samuel 23 1 Samuel Capitol 24 1 Cînd s`a întors Saul de la urmărirea Filistenilor, au venit și i-au spus: ,,Iată că David este în pustia En-Ghedi.`` 2 Saul a luat trei mii de oameni aleși din tot Israelul, și s`a dus să caute pe David și pe oamenii lui pînă pe stîncile țapilor sălbatici. 3 A ajuns la niște stîne de oi, cari erau lîngă drum; și acolo era o peșteră, în care a intrat să doarmă. David și oamenii lui erau... în fundul peșterii. 4 Oamenii lui David i-au zis: ,,Iată ziua în care Domnul îți zice: ,Dau pe vrăjmașul tău în mînile tale; fă -i ce-ți va plăcea.`` David s`a sculat, și a tăiat încet colțul hainei lui Saul. 5 După aceea, inima îi bătea, pentrucă tăiase colțul hainei lui Saul. 6 Și a zis oamenilor săi: ,,Să mă ferească Domnul să fac împotriva domnului meu, care este unsul Domnului, o așa faptă ca să pun mîna pe el! Căci el este unsul Domnului.`` 7 Cu aceste cuvinte ...

 

2 Samuel Capitol 22

2 Samuel Capitol 22 2 Samuel 21 2 Samuel Capitol 22 1 David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmașilor lui și din mîna lui Saul. 2 El a zis: ,,Domnul este stînca mea, cetățuia mea, Izbăvitorul meu. 3 Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea... care mă mîntuiește, turnul...... meu cel înalt și scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie. 4 Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, și sînt izbăvit de vrămașii mei. 5 Căci valurile morții mă înconjuraseră, șivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră; 6 legăturile mormîntului mă înconjuraseră, lațurile morții mă prinseseră. 7 În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locașul Lui, El mi -a auzit glasul, și strigătul meu a ajuns la urechile Lui. 8 Atunci pămîntul s`a cutremurat și s`a clătinat, temeliile cerului s`au mișcat și s`au zguduit, pentrucă El Se mîniase. 9 Fum se ridica din nările Lui, și un foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țîșneau din ea. ...

 

2 Imparati Capitol 10

... să nu iasă.`` Și i-au lovit cu ascuțișul săbiei. Alergătorii și căpeteniile i-au aruncat acolo, și s`au dus pînă la odaia din fund a templului lui Baal. 26 Au scos afară stîlpii Astarteei din casa lui Baal, și i-au ars. 27 Au sfărîmat stîlpul lui ...

 

Iov Capitol 38

Iov Capitol 38 Iov 37 Iov Capitol 38 1 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 2 ,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere? 3 Încinge-ți mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 4 Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere. 5 Cine i -a hotărît măsurile, știi? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el? 6 Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului, 7 atunci cînd stelele dimineții izbucneau în cîntări de bucurie, și cînd toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie? 8 Cine a închis marea cu porți, cînd s`a aruncat din pîntecele mamei ei? 9 Cînd i-am făcut haina din nori, și scutece din întunerec; 10 cînd i-am pus hotar, și cînd i-am pus zăvoare și porți; 11 cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ți se oprească mîndria valurilor tale?` 12 De cînd ești, ai poruncit tu dimineței? Ai arătat zorilor ...

 

Iov Capitol 41

Iov Capitol 41 Iov 40 Iov Capitol 41 1 Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să -i legi limba cu o funie? 2 Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca? 3 Îți va face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas dulce? 4 Va face el un legămînt cu tine. ca să-ți fie rob pe vecie? 5 Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? 6 Fac pescarii negoț cu el? Îl împart ei între negustori? 7 Îi vei acoperi pielea cu țepușe, și capul cu căngi? 8 Ridică-ți numai mîna împotriva lui, și nu-ți va mai veni gust să -l lovești. 9 Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, și cazi la pămînt! 10 Nimeni nu este atît de îndrăzneț ca să -l întărîte. Cine Mi s`ar împotrivi în față? 11 Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu. 12 Vreau să mai vorbesc iarăș de mădularele lui, și de tăria lui, și de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFUND

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 140 pentruFUND.

FUNDĂ

FÚNDĂ , funde , s . f . Nod în forma aripilor unui fluture , făcut dintr - o fâșie de mătase , de pânză etc . și servind ca podoabă ; p . ext .

 

FUNDĂTURĂ

FUNDĂTÚRĂ , fundături , s . f . Stradă , drum , uliță care se înfundă , fiind închisă la un capăt prin construcții sau printr - un taluz ; fundac . - [ În ] funda + suf . -

 

COȘ

... folosită la prinderea peștilor mici . 3. ( La jocul de baschet ) Cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn și prevăzut cu o plasă fără fund prin care trebuie să fie trecută mingea pentru a se marca un punct ; punct marcat în acest fel . 4. Parte din instalația unei ...

 

ÎNFUNDA

... ÎNFUNDÁ , înfúnd , vb . I . 1. Tranz . A pune fund la un butoi , la o putină etc . 2. Refl . ( Despre drumuri , suprafețe etc . ) A se închide , a se sfârși . 3. Tranz ...

 

CĂSOAIE

... 2. Cămară în care se țin , la țară , lucruri de gospodărie . 3. Element de construcție în formă de cutie ( fără funduri sau cu un singur fund ) , confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat , care se umple cu piatră , cu pământ etc . și care se așază în albie sau pe ...

 

PRAG

PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină

 

ÎNCĂLȚARE

ÎNCĂLȚÁRE , încălțări , ( 2 ) s . f . 1. Încălțat ^1 . 2. ( Înv . și reg . ; la pl . ) Încălțăminte . 3. Spec . ( Mar . ) Afundarea ancorei în mâlul de pe fundul

 

ȘAICĂ

ȘÁICĂ , șăici , s . f . ( Înv . și reg . ) Ambarcație fluvială mică , cu pânze , cu fundul plat , servind la transportul mărfurilor și al

 

ȘELF

ȘELF , șelfuri , s . n . Regiune a fundului bazinelor oceanice , cuprinsă între linia de țărm și povârnișul continental , reprezentând zona marginală submersă a

 

ȘUFAN

ȘUFÁN , șufane , s . n . ( Reg . ) Fiecare dintre cei doi pari groși și lungi , ascuțiți la un capăt cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu scape peștele pe sub el . - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...