Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONTĂȘ, CONTĂȘEL, EXTRAS, VIRAMENT, CEC, CONTABILIZA, CORESPONDENȚĂ, PARTIDĂ, SOLD, ACREDITIV ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CONT: CONȚ.

 

CONT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONT, conturi, s.n. 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți (debit și credit), care exprimă valoric, în ordine cronologică și sistematică, existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată. * Evidența acestor operații. 2. (În expr.) A trece la (sau în) cont = a înscrie la rubrica datoriilor o notă. A cere (cuiva) cont = a da (cuiva) lămuriri asupra faptelor sau intențiilor sale; a se justifica. A ține cont (de ceva) = a avea în vedere, a lua în considerare. Pe cont propriu = pe propria răspundere, în mod independent. În contul (cuiva sau a ceva) = pentru (cineva sau ceva), pe seama (cuiva sau a ceva). - Din fr. compte, it. conto. Cf. germ. %Konto%.

Sursa : DEX '98

 

CONT s. 1. (CONT.) partidă. (Mijloc economic înscris în \~.) 2. seamă, socoteală, (fig.) spate, spinare. (Câte nu i se puneau în \~!)

Sursa : sinonime

 

CONT s. n. 1. operație contabilă cuprinzând cele două părți (debit și credit) care exprimă valoric (și cantitativ) existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp. * evidența acestei operații. 2. a trece în ~ = a înscrie la rubrica datoriilor; a ține ~ (de ceva) = a lua în considerare; pe ~ propriu = pe proprie răspundere. (< it. conto, germ. Konto, fr. compte)

Sursa : neoficial

 

cont s. n., pl. cónturi

Sursa : ortografic

 

CONT \~uri n. 1) Ansamblu de operații constând din debit și credit, care exprimă valoric existența și mișcarea unui mijloc sau proces economic într-o anumită perioadă de timp. \~ bugetar. \~ curent. \~ personal. 2) Registru care conține astfel de operații. * A glumi (sau a face spirite) pe \~ul cuiva a lua în râs pe cineva; a-și bate joc. A ține \~ de ceva a ține seama de ceva; a lua în considerație. A da cuiva \~ de ceva a da cuiva socoteală de ceva; a se îndreptăți. Pe \~ pro-priu din proprie inițiativă și pe răspunderea sa; din mijloace materiale personale. 3) Listă în care este trecut prețul unei consumații într-un local public. 4) Sumă de bani depusă la o casă de economii de o persoană. /compte

Sursa : NODEX

 

CONT s.n. 1. Fiecare dintre diviziunile operațiilor contabile ale unei întreprinderi, constând în înregistrarea cheltuielilor și a veniturilor pe o anumită perioadă. ** Evidența acestor operații. 2. A trece la (sau în) cont = a înscrie la rubrica datoriilor; a ține cont (de ceva) = a avea în vedere, a lua în considerare; pe cont propriu = pe proprie răspundere; independent. [< it. conto, germ. Konto, fr. compte].

Sursa : neologisme

 

cont (-turi), s.n. - Socoteală. - Var. (înv.) contă. It. conto sau germ. Konto, sau fr. compte (sec. XIX). - Der. conta, vb. (a socoti, a calcula); contabil, s.m., din fr. comptable; contabilitate, s.f., din fr. comptabilité; contuar (var. comptuar, înv. cantoră), s.n., din fr. comptoir, var. prin intermediul rus. kantora.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCONT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruCONT.

Cincinat Pavelescu - Lui C. Argetoianu

Cincinat Pavelescu - Lui C. Argetoianu Lui C. Argetoianu de Cincinat Pavelescu I care fuma o țigară primită de la un ziarist grec Când ziaristul o țigară Grecească ți-a făcut ofrandă, N-a bănuit că și ministrul, Fumând-o, face contrabandă. II Aceluiași, de care, în calitate de ministru, depindea aducerea lui C. P. la București, la Curtea de Conturi Știi să mângâi și să dai ghionturi, Dar ia-mă, rogu-te, de păr, Și fă-mă repede să săr Din Curtea de Apel la... Conturi. III Aceluiași, care răspunsese: Când toată viața-ai dat aconturi / Din păr și astă zi chel papuc, / Cum te-aș putea zvârli la Conturi, / Când n-am de ce să te apuc? Când ești un om cu-atât talent Și spirit ai chiar în papuci, De ce nu cauți mai atent? Și vei găsi de ce s-

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ...

 

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania Castele-n Spania de Alexandru Macedonski De-ar vrea norocul să-mi zâmbească Și să câștig la loterie, Aș duce-o viață-mpărătească, Ascuns să nu mai mă găsească În timpi de ani, ființă vie. N-aș vrea să am măriri deșerte, N-am nici-o sete de renume, Aș înălța mereu concerte La adăpost de griji și certe, La adăpost de om și lume. În colț tăcut de vreo Sahară, Castel aș pune să-mi zidească, Și scuturat de-orice povară, Aș ridica spre ceruri scară, De-ar vrea norocul să-mi zâmbească. Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme, Bucatele cele mai bune Ar apărea ca prin minune Pe tăvi aduse de fantasme. Prin vase de-aur și prin cupe De cornalină și agată, De silfi ușori, gentile trupe, Ar tot turna zburând în grupe O ambrozie delicată. De pe-o terasă înflorită Privirea mea s-ar pierde-n cale Sub frunzătura-nchipuită De soare vesel strălucită Și scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge ...

 

Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie

... Cleopatra — asta era: ea să meargă pe la trei și jumătate pe movilă, și el, adică Mitică, să se facă mitocanul, să-i ceară cont lui Mișu, și noi să ieșim toți să ne batem joc de întâi aprilie de Poltronu! Am chemat țal! am plătit... Cleopatra s-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Telegrame

... plecând degrab huiduită di toți trii și cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce. Sosit imediat directoru prefecturi ofensat polițai ipistați cerut cont. Dar agrisori fugind, directoru prins Costăchel și întrebat pentru ce insulți dame mișălule și apucat de pept, dar el răspuns să nu mai dai mizerabile ...

 

Paul Zarifopol - Popi

... la canto, dar gata să piară de insolație în așteptarea unui ceas păstoresc. Domnul Spyros, cum se întâmplă oricând în asemenea jocuri, se îndrăgostește pe cont propriu de simpatriota sa fragilă și ardentă; și neapărat îi destăinuiește îndată că el e cântărețul de sub fereastră și nu tânărul străin care-l ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ...

 

Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit

Ion Luca Caragiale - Cănuţă om sucit Cănuță om sucit de Ion Luca Caragiale A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit. Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă. Paștele în anul acela cădea în iarnă de tot. Tată-său a alergat cu brișca la moașa satului tocmai în margine. Moașa dormea; d-abia se întorsese acasă de la arendașul moșiei, unde fusese chef. A trebuit vreme până s-o deștepte, până să se îmbrace femeia, până să se urce-n brișcă. Copilul a așteptat cât a așteptat și, până să-și piarză răbdarea mă-sa care se văita cumplit, și-a pierdut-o el p-a lui și s-a repezit așa fără socoteală în lume, tocmai când s-auzeau clopoțeii de la brișca lui tată-său la scară. Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea să-l boteze: Radu, Răducanu, Canuță - fără praznic la călindar. După ce s- ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie

Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie Noaptea de noiembrie de Alexandru Macedonski To die is landing on some silent shore Where billows never beat, not tempests roar. Samuel GARTH Deunăzi către ziuă visasem că murisem... Zăceam sub crini și roze, suflare nu aveam, Și mumă, frați, prieteni, și toți pe câți iubisem, Cuprinși de-o jale-adâncă plângându-mă-i vedeam. Intrau în curte cioclii cu fața uscățivă;... Călări intrau în treapăt și doi sau trei ostași;... Veneau la urmă popii, ca buturii de grași, Cu pântece rotunde umflate de colivă. În albe sovonite sub flori de lămâițe, Vin fete-nchiriate să-mi țină de panglici; Apoi o-ntreagă ciurdă de-orbeți și de lelițe... Pomană când se face, se află și calici! Dar muzica e gata și popii s-află gata, Și toți vor să mă ducă mai iute lângă tata Ce doarme-n uniformă, gătit ca pentru bal, Alăturea cu spada de-ostaș și general. Ziarele, chiar ele! unindu-se, mă rog, Pe pagina a treia mi-au pus un necrolog. Discursuri, de-altă parte, turnatu-s-au mai multe, Și pare c-o să fie și lume să le-asculte... ,,Sărmanul Macedonski, ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ...

 

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

Mihai Eminescu - Geniu pustiu Geniu pustiu de Mihai Eminescu Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, extrageți din asteăaî poezia ce poate exista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful să figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCONT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentruCONT.

CONTĂȘ

CÓNTĂȘ , contășe , s . n . 1. Haină luxoasă , lungă , purtată în trecut de boieri . 2. ( Reg . ) Haină bărbătească , de obicei îmblănită ( scurtă până la brâu ) , pe care o poartă țăranii , prin Bucovina și prin Moldova . [ Var . : cóntoș , cóntuș s .

 

CONTĂȘEL

CONTĂȘÉL , contășele , s . n . ( Reg . ) Diminutiv al lui contăș ( 2 ) . - Contăș + suf . -

 

EXTRAS

... 2. Articol sau studiu scos dintr - o revistă , dintr - un volum omagial sau din altă publicație colectivă și machetat separat sub formă de broșură . 3. ( Cont . ; în sintagma ) Extras de cont = document care conține copia operațiilor efectuate , într - o anumită perioadă , într - un cont

 

VIRAMENT

... VIRAMÉNT , viramente , s . n . Operație contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr - un cont în altul , fără a fi nevoie ca suma să fie vărsată în numerar ; plată fără numerar , prin trecerea la bancă a unei ...

 

CEC

... pungi , cuprinsă între intestinul subțire și colon . [ Var . : cécum s . n . ] CEC ^1 , cecuri , s . n . Document nominal sau la purtător , prin care posesorul unui cont

 

CONTABILIZA

... CONTABILIZÁ , contabilizez , vb . I . Tranz . A înregistra o operație economică sau financiară în conturi ( 1 ) ; a opera într - un cont

 

CORESPONDENȚĂ

CORESPONDÉNȚĂ , corespondențe , s . f . I. 1. Schimb ( regulat ) de scrisori între două sau mai multe persoane . 2. Relatare a faptelor petrecute într - o localitate , făcută de corespondentul unui ziar , al unei reviste , al unui post de radio , de televiziune etc . II. 1. Raport , legătură între lucruri , fenomene , organe , părți ale unui întreg care se potrivesc între ele ; concordanță , armonie . 2. ( Lingv . ) Raport constant existent între două unități lingvistice . 3. ( Mat . ) Relație între două mulțimi , conform căreia fiecare element al unei mulțimi este pus în legătură cu unul sau mai multe elemente din cealaltă mulțime . 4. ( În sintagma ) Corespondența conturilor = schimbul de scrisori , legătura reciprocă dintre conturi care reflectă aceeași operație economică . [ Var . : ( inv . ) corespondínță s .

 

PARTIDĂ

... întrecere sportivă ; meci . 2. Căsătorie sau proiect de căsătorie ( avantajos ) ; p . ext . persoană vizată pentru un proiect de căsătorie . 3. ( Înv . ) Partid ; grupare , tabără . 4. ( Cont . ) Cont . 5. Cantitate de mărfuri vândută sau cumpărată o dată . 6. Parte dintr - o compoziție muzicală executată de unul dintre membrii unui ansamblu , care execută această ...

 

SOLD

... SOLD , solduri , s . n . 1. Diferență între totalul sumelor înscrise în debitul unui cont și totalul sumelor înscrise în creditul aceluiași cont

 

ACREDITIV

ACREDITÍV , acreditive , s . n . 1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său , la o bancă ce deservește un furnizor , pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedește predarea furniturilor în condițiile stabilite înainte prin contract . 2. Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...