Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COSTARICAN, COSTISI, ȚINE, ARICEALĂ, CÂT, COLON, COSTĂTOR, COSTISITOR, FACE, FI ... Mai multe din DEX...

COSTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COSTÁ, pers. 3 cóstă, vb. I. 1. Intranz. A avea un preț, o valoare în bani; a prețui. ** A se putea obține numai cu contravaloarea în bani; a costisi. ** A fi scump. 2. Intranz. și tranz. (Măsura valorii fiind altceva decât banii) A (se) plăti cu..., a (se) dobândi cu prețul a... * Expr. (Tranz.) Ce costă? = nu am ce pierde. Nu costă (nimic) = mi-e ușor, nu-mi cere nici un efort. - Din it. costare.

Sursa : DEX '98

 

COSTÁ vb. intr. 1. a avea un anumit preț, a valora. 2. a se obține cu prețul a..., a se plăti cu... 3. (fig.) a necesita anumite eforturi, sacrificii. (< it. costare)

Sursa : neoficial

 

COSTÁ vb. a face, a fi, a reveni, (rar) a prețui, (înv. și reg.) a veni, (înv.) a costisi. (Cât \~ metrul de stofă?)

Sursa : sinonime

 

costá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. cóstă

Sursa : ortografic

 

A COSTÁ pers. 3 cóstă 1. intranz. 1) A avea un anumit cost; a reprezenta o anumită valoare (bănească); a valora; a face; a prețui. 2) A avea un preț mare; a fi scump. 2. tranz. A obliga la anumite eforturi (sau cheltuieli) fizice sau morale. Reîntoarcerea în țară l-a costat mult. * Ce costă? nu-mi cere nici un efort; e foarte ușor. /costare

Sursa : NODEX

 

COSTÁ vb. I. 1. intr. A avea un anumit preț, o valoare în bani, a valora. 2. intr., tr. A (se) obține cu prețul a..., a (se) plăti cu... 3. (Fig.) A necesita anumite sforțări, sacrificii, bunuri. / < it. costare, cf. germ. kosten].

Sursa : neologisme

 

costá (-t, át), vb. - A avea un preț, o valoare. - Var. costisi, custa, coşt(ăl)ui. Mr. custisire. It. costare. Nu apare în texte anterioare începutului sec. XIX, dar a ajuns repede fie folosit curent datorită comerțului. Var. costisi (înv.) din ngr. ???????; custa este rezultat al confuziei cu dubletul custa; și coștălui (Trans.) se explică prin mag. kostálni, din germ. kosten. - Der. cost, s.n. (preț, cost, cheltuială), din it. costo. Var., din Trans. este dublet al lui cuștului, vb. (a gusta), de la același cuvînt mag.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOSTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentruCOSTA.

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

... deschiderea Camerelor, fiindcă, până la votarea creditului necesar la acea lucrare, nu se putea face nimic, în lipsă de fonduri disponibile. Planul era minunat; nu costa decât vreo trei milioane, dacă s-ar fi așezat gara pe malul drept al Dâmbului Sec, cum hotărâseră inginerii; dacă însă, precum pretindeau cetățenii, s ...

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Muzica de Ion Luca Caragiale Conservatorul nostru de muzică și declamațiune, școala care adat atâția iluștri artiști în așa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înființat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvintul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa. Harpa este instrumentul cel mai principal în orchestră. Afară de foarte rare excepții, în toate bucățile de deosebite genuri, mai ales în cele clasice, harpa nu are în tot timpul nici o pauză, absolut nici una: ea sună mereu, fără o clipă de întrerupere. E un instrument mai mult decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ...

 

Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă

Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă Baioneta inteligentă de Ion Luca Caragiale (Garda civică) Apărut în 1899 De câte ori auz zgomote de război, îmi amintesc cu pietate și cu mândrie de acum atâția ani trecuți, când eram unul dintre aprigii apărători ai Independenții. Pe vremea ultimei conflagrațiuni orientale, am servit în garda civică — „baioneta inteligentă" — în compania din mahalaua armenească. Timpuri eroice! am de la voi frumoase amintiri! Căpitanul meu, d. Guță Cotoi, odinioară sergent în pompieri, era un tip de haidamac, care fusese apoi, pe rând, birjar, cârciumar, binagiu, samsar de slugi, spion de poliție, bătăuș, ș-acum, în sfârșit, urmând unei vocațiuni irezistibile pentru viața politică, se declarase pe față pentru guvern. Era un agent propagandist rabiat — groaza cârciumarilor și altor case publice, spaima birjarilor, lăutarilor, flașnetarilor, alunarilor, salipgiilor și a tuturor câți îi picau înainte în momentele-i de arțag contra ciocoilor. Dar, aminteri, om plăcut, deștept și vesel. Când a venit pentru prima oară să mă cheme-n serviciu, era tămâiat. Îl cunoșteam de mult — cine nu-l cunoștea în mahala pe d. Cotoi? — zic: — Frate Guță, te rog, pe mine să mă scutești; ...

 

Ion Luca Caragiale - Moftangii

Ion Luca Caragiale - Moftangii Moftangii de Ion Luca Caragiale Apărut în 1893 Rromânul Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din aristocrația inteligenții, a meritului, științei, artei, culturii ș.cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevărați boieri, cari au știut totdeauna să pună interesul patriei mai presus de interesele de clasă renunțând la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevăratul democrat... Moftangiul este patriot hotărât, naționalist exclusiv, român până în măduva oaselor! toată lumea trebuie s-o știe! Guvernamental, sau, când din nenorocire nu se poate asta, opozant, moftangiul felicită Rrromânia în cazul întâi, o deplânge în cazul al doilea, în ambele cazuri o iubește până la nebunie. De aceea, el urăște cu furie tot ce nu e român, tot ce nu e național. El stimează agricultura, dar visează o industrie mare națională, care să ne scape de tributul ce-l dăm străinilor: ceea ce-l înspăimântă este o cucerire a Rrromâniei pe terenul economic de către infamii de străini, ajutați de copiii ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui bărbos

Cincinat Pavelescu - Unui bărbos Unui bărbos de Cincinat Pavelescu Că frumoasă ți-este barba înțeleg, Dar prea multe cosmeticuri dai pe ea; Și-ntr-o bună dimineață vei vedea Că te costă cât nu face capu-

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobăgia

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobăgia Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare) de Constantin Dobrogeanu-Gherea 1910 Prefață Introducere - Din evoluția societăților moderne Instituțiile liberalo-burgheze în țara noastră Liberarea și împroprietărirea țărani În neoiobăgie Rezultatele economice ale neoiobăgiei Problema ilegalismului și rezultatele morale, culturale, juridice și politice ale neoiobăgiei Revoltele țărănești Curente de idei și opinii în legătură cu neoiobăgia Remediile sociale paliative Băncile populare Casa rurală Obștile sătești Legislația neoiobagă cvasisocialistă de la 1907 Cât ne costă neoiobăgia și legiuirea cvasisocialistă de la 1907 Soluția problemei agrare Probleme

 

Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă

... că redingota mea de zăpadă nu cadra cu giubeaua de bronz a colegului Costin ori fratele Miron spre mai mare economie, fiindcă vopseaua costa prea scump, n-a riscat și el să fie văruit cu bidineaua pentru a fi la fel cu mine ? Apoi, după ...

 

Gelu Vlașin - Karedok

Gelu Vlaşin - Karedok Karedok de Gelu Vlașin banditu' n-o muritu' numa' un pic' s-o hodinitu manele dospite-n desagă în scrot în prepuț și-n sfincter două se plâng penal violate penale două așteaptă plozi negrii cu țigani albi cu albituri cu albanezi cu tarabagii cu tiriști cu boschetari stop alt stop dacă vine-un șmecher și trece pe roșu pe roșuuuuuu băăăăăăă auzi tu ce naiba-i mai fac damblagitei răpciugoasei afroditei și pooooooooc îl pocni troleul taman când vroia omul să-mi explice cât mă costă transportul lui din comun în

 

Ion Luca Caragiale - Apelul la unire

Ion Luca Caragiale - Apelul la unire Apelul la unire de Ion Luca Caragiale Alegerea biurourilor definitive ale celor două adunări s'a făcut. La Senat s'a ales prezident d. C. Bozianu cu 33 voturi contra 23, la Cameră d. C. A. Rosetti cu 71 contra 42. Amândouă aceste alegeri ne dau aproximativ raportul voturilor de care guvernul ar putea dispune în chestiunea revizuirii. Guvernul are majoritatea absolută în amândouă corpurile legiuitoare; prin urmare, până la deschiderea chestiunii israelite, poziția lui este asigurată. Care va fi însă poziția guvernului roșu când se va pune pe tapet această chestiune ? Și mai întâi de toate cine o va pune ? După toate probabilitățile, guvernul nu are nici în Senat nici în Cameră două treimi, cari i-ar trebui pentru rezolvarea într'un sens sau în altul a cestiunii art. 7. Multe glasuri nu-i lipsesc, însă câte-i lipsesc nu le poate avea cu nici un preț, de oarece guvernul până astăzi s'a abținut dela rostirea unei păreri oarecare în cestiunea israelită. Este cu putință ca guvernul acesta, care posedează toate datele și elementele necesare în cestiunea israelită, care știe mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Operă națională

Ion Luca Caragiale - Operă naţională Operă națională de Ion Luca Caragiale Este o vorbă veche: pentru ca să faci război, îți trebuiesc trei lucruri — bani, bani și bani. Altă vorbă și mai veche ne spune că pas d’argent, pas de suisse, adică pe românește aplĂ : n-ai bani, n-ai arnăut. Se știe că elvețienii au fost odinioară pentru regii Franței ce erau tot cam pe atunci arnăuții pentru domnii principatelor noastre. Vorbele acelea se potriveau până acum câtva timp și la operă. Pentru ca să ai o trupă de operă, îți trebuiesc trei lucruri: bani, bani și bani; și pas d’argent, pas de chanteur — n-ai bani, n-ai cântăreți. Da, însă Danton, mai democrat, avea altă formulă. El zicea că pentru orice îți trebuiesc alte trei lucruri: îndrăzneală, îndrăzneală și iar îndrăzneală. Astăzi, în timpurile noastre democratice, trebuie să aplicăm vorba lui Danton și la operă. Pentru ca să ai o operă, și mai cu seamă operă națională, îți trebuie îndrăzneală, îndrăzneală și iar îndrăzneală. A îndrăzni, iată secretul în artă. A îndrăzni va să zică a putea. Voiește, și vei putea, luminează-te, și vei ...

 

Ion Luca Caragiale - Prea sărac

Ion Luca Caragiale - Prea sărac Prea sărac de Ion Luca Caragiale Pauverte, pauverte, c'est toi la courtisane... (MUSSET) Am zis iubitei mele: „Vino La câmp, s-auzi un pitpalacâ€�. Ea: „Da, îmi place pitpalacul... Dar nu merg: tu... ești prea săracâ€�. Plimbându-mă-n singurătate, O odă gloriei eu fac: Dar gloria se depărtează „De ce fugi?â€� zic. — „Ești prea sărac!â€� Mă duc atunci la masa verde, Să-ncerc norocul — poate fac O lovitură... Dar norocul „Pleacă, îmi zice; ești sărac!â€� Mă duc acasă melancolic. Stau trist, visând într-un ceardac, Și pițigoiul din grădină Îmi fluieră: „Ești prea sărac!â€� Mă duc la editor c-o carte. E iarnă, frig — voi să mă-mbrac; Dar editorul mă respinge: „Nu te-editez; ești prea sărac!â€� Atunci, voii de disperare Să mă atârn de un copac, Dar craca fuse prea subțire, Mi-a zis trosnind: „Ești prea sărac!â€� A! sărăcie! Monstru palid, Când oare am să-ți viu de hac? Și sărăcia îmi rânjește Sardonică: „Ești prea sărac!â€� Îmi place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCOSTA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruCOSTA.

Numeri Capitol 11

Numeri Capitol 11 Numeri 10 Numeri Capitol 11 1 Poporul a cîrtit în gura mare împotriva Domnului, zicînd că -i merge rău. Cînd a auzit Domnul, S`a mîniat. S`a aprins între ei focul Domnului și a mistuit o parte din marginea taberii. 2 Poporul a strigat către Moise. Moise s`a rugat Domnului, și focul s`a stins. 3 Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentrucă se aprinsese focul Domnului printre ei. 4 Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel, i -a venit poftă, ba chiar și copiii lui Israel au început să plîngă, și să zică: ,,Cine ne va da carne să mîncăm? 5 Ne aducem aminte de peștii pe cari -i mîncam în Egipt, și cari nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi. 6 Acum ni s`a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decît mana aceasta.`` 7 Mana semăna cu grăuntele de coriandru, și la vedere era ca bedeliumul. 8 Poporul se risipea și o strîngea, o ...

 

2 Samuel Capitol 24

2 Samuel Capitol 24 2 Samuel 23 2 Samuel Capitol 24 1 Domnul S`a aprins de mînie din nou împotriva lui Israel; și a stîrnit pe David împotriva lor, zicînd: ,,Du-te și fă numărătoarea lui Israel și a lui Iuda``. 2 Și împăratul a zis lui Ioab, căpetenia oștirii, care se afla lîngă el: ,,Străbate toate semințiile lui Israel, dela Dan pînă la Beer-Șeba; să se facă numărătoarea poporului, și să știu la cît se ridică numărul lor.`` 3 Ioab a zis împăratului: ,,Domnul, Dumnezeul tău, să făcă poporul de o sută de ori mai mare, și împăratul, domnul meu, să vadă cu ochii lui lucrul acesta! Dar pentru ce vrea împăratul, domnul meu, să facă lucrul acesta?`` 4 Împăratul a stăruit în porunca pe care o dădea lui Ioab și căpeteniilor oștirii; și Ioab și căpeteniile oștirii au plecat dela împărat, ca să facă numărătoarea poporului Israel. 5 Au trecut Iordanul, și au tăbărît la Aroer, la dreapta cetății care este în mijlocul văii Gad, și lîngă Iaezer. 6 Au venit pănă la Galaad și în țara lui Tahtim-Hodși. S`au dus ...

 

1 Cronici Capitol 21

1 Cronici Capitol 21 1 Cronici 20 1 Cronici Capitol 21 1 Satana s`a sculat împotriva lui Israel, și a ațîțat pe David să facă numărătoarea lui Israel. 2 Și David a zis lui Ioab și căpeteniilor poporului: ,,Duceți-vă, de faceți numărătoarea lui Israel, dela Beer-Șeba, pînă la Dan, și spuneți-mi ca să știu la cît se ridică numărul poporului.`` 3 Ioab a răspuns: ,,Domnul să facă pe poporul Lui încă de o sută de ori pe atîta! Împărate, domnul meu, nu sînt ei toți slujitori ai domnului meu? Dar pentruce cere domnul meu lucrul acesta? Pentruce să faci pe Israel să păcătuiască astfel?`` 4 Împăratul a stăruit în porunca pe care o dădea lui Ioab. Și Ioab a plecat, și a străbătut tot Israelul; apoi s`a întors la Ierusalim. 5 Ioab a dat lui David cartea numărătorii poporului: în tot Israelul erau o mie de mii și o sută de mii de bărbați în stare să scoată sabia, iar în Iuda erau patrusute șaptezeci de mii de bărbați în stare să scoată sabia. 6 Între ...

 

Proverbele Capitol 7

... se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, 23 ca pasărea care dă buzna în laț, fără să știe că o va costa viața, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul. 24 Și acum, fiilor, ascultați-mă, și luați aminte la cuvintele gurii mele. 25 Să nu ți se ...

 

1 Imparati Capitol 2

... pentru Ioab, fiul Țeruiei.`` 23 Atunci împăratul a jurat pe Domnul, zicînd: ,,Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu -l vor costa viața pe Adonia cuvintele acestea! 24 Acum, viu este Domnul, care m`a întărit și m`a suit pe scaunul de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOSTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruCOSTA.

COSTARICAN

... COSTARICÁN , - Ă , costaricani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Locuitor al statului Costa Rica . 2. Adj . Care aparține statului Costa Rica , care se referă la acesta sau la populația lui . - Costa

 

COSTISI

... COSTISÍ , pers . 3 costisește , vb . IV. Intranz . ( Înv . ) A costa ( 1 ) . - Costa

 

ȚINE

... se ) crede . Te țineam mai tânăr ! X. Tranz . ( Pop . ) A obliga la o cheltuială , a necesita o cheltuială , a costa

 

ARICEALĂ

ARICEÁLĂ , ariceli , s . f . 1. Boală de piele la cai și la unele vite cornute , manifestată prin inflamarea pielii de la chișiță . 2. Boală a viței de vie , costând în apariția unor umflături noduroase pe părțile lemnoase ale plantei . - Arici ^2 + suf . -

 

CÂT

CÂT , - Ă , - Ă , conj . , prep . , adv . , ( IV ) câți , - te , pron . ( V ) câturi , s . n . I. Conj . 1. ( Introduce propoziții temporale ) În timpul în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce propoziții concesive ) Deși , cu toate că , oricât . Cât era de reținut , tot mai izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce măsură , în ce grad ; în ce durată ( mare ) de timp . Cât de bine a cântat ! Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( ...

 

COLON

... 4 , colonuri , s . n . Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect . COLÓN^3 , coloni , s . m . Unitate bănească în Costa Rica și în Salvador . COLÓN^2 , coloni , s . m . Parte sau subdiviziune a unui vers , a unei strofe sau a ...

 

COSTĂTOR

... COSTĂTÓR , - OÁRE , costători , - oare , adj . ( Înv . ) Costisitor . - Costa

 

COSTISITOR

COSTISITÓR , - OÁRE , costisitori , - oare , adj . Care costă mulți bani ; scump . - Costisi + suf . -

 

FACE

... fermeca ; a descânta . I - a făcut de boală . II. 1. A valora , a prețui ; a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar ...

 

FI

... petrece , a avea loc . Mi - a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...