Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BUNA-VESTIRE, BUNA, BUNĂTATE, BUNĂSTARE, BUNIȘOR, BUNĂVOIE, BUNEȚE, BUNĂOARĂ, BUNIȚĂ, BUNĂVOINȚĂ ... Mai multe din DEX...

BUN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BUN, -Ă, (I-VIII) buni, -e, adj., s.m. și f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. Adj. Care are calități. 1. Care face în mod obișnuit bine altora, care se poartă bine cu alții; binevoitor. * Expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi. (Substantivat) Bun și rău = toată lumea (fără deosebire), oricine. ** Îndatoritor, amabil. * Expr. Fii bun! = te rog! ai bunătatea! 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale; corect, cuviincios; frumos, milos. * Loc. adv. (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunăvoie. * Expr. Sfat bun = îndemn înțelept, util, folositor. A fi (sau a ajunge, a încăpea etc.) în (sau pe) mâini bune = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere. A pune o vorbă (sau un cuvânt) bun(ă) pentru cineva = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva. * Compuse: bun-simț = capacitate bazată pe experiența cotidiană de a judeca, de a aprecia just oamenii, lucrurile, evenimentele: bună purtare = comportare conformă normelor moralei și educației: certificat de bună-purtare = a) (ieșit din uz) certificat în care se atestă purtarea corectă a cuiva într-un serviciu, în școală etc.; b) fig. recomandație orală sau laudă adusă cuiva; bună-cuviință = purtare cuviincioasă, creștere aleasă. 3. (Despre copii) Cuminte, ascultător, îndatoritor; care are grijă de părinți. 4. Caracteristic omului mulțumit, vesel, bine dispus. * Expr. A fi în toane bune = a fi vesel, bine dispus. II. Adj. 1. Care face sau prinde bine; plăcut, satisfăcător, agreabil. * Expr. A i-o face bună sau a-i face (cuiva) una bună = a-i provoca cuiva o supărare. Una bună = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă. A o păți bună = a avea necaz. (Ir.) Bună treabă! = frumos! halal! n-am ce zice! Na-ți-o bună! = asta-mi mai lipsea! asta-i acum! Na-ți-o bună ți-am dres-o (sau frânt-o), se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună. 2. (Despre mâncăruri și băuturi) Gustos, apetisant, ales. * Expr. Poamă bună, se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală. * Compus: bun-gust = simț estetic, rafinament. 3. Bogat, abundent, îmbelșugat. 4. (Despre miros) Frumos, plăcut, agreabil. 5. Liniștit, tihnit, fără griji; fericit. Viață bună. * (În formule de salut sau de urare) Bună ziua! Bună seara! Noapte bună! * Compus: (Bot.) bună-dimineața = zorea. III. Adj. 1. Potrivit, apt pentru un anumit scop; p. ext. care-și îndeplinește bine menirea. * Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru... 2. (Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor) Care funcționează bine. * Expr. Bun de gură = limbut. Bun de mână = îndemânatic, abil. 3. (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Care nu este uzat; p. ext. nou, de sărbătoare. 4. De calitate superioară; p. ext. de preț, scump, nou. ** Veritabil, autentic; pur. * Expr. A o lua de bună = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios. A o ține (una și) bună = a susține un lucru cu încăpățânare. A ști una și bună = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere. 5. (Despre bani) Care are putere de circulație. IV. Adj. Înzestrat, talentat, priceput; p. ext. dibaci, abil, iscusit. V. Adj. 1. Folositor, util; avantajos, rentabil. * Expr. La ce bun? = la ce folosește? ** (Despre timp, fenomene atmosferice etc.) Favorabil, prielnic, frumos. 2. (În basme și superstiții) Prevestitor de bine. * Expr. A nu-i fi (de-)a buna cuiva = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău. VI. Adj. 1. Zdravăn, puternic, strașnic. ** Considerabil, mare. * Loc adv. În bună parte = în măsură importantă. O bună bucată sau o bucată bună (de timp, de loc etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.). 2. Întreg, plin; deplin; p. ext. mai mult decât..., și mai bine. * Compuse: bună-credință s.f. = a) obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și la executarea contractelor sau, în cazul statelor, a tratatelor; b) convingere a unei persoane acționează în temeiul unui drept și conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate; (loc. adj.) de bună-credință = sincer, cinstit. 3. (În expr.) Într-o bună zi (sau dimineață) = cândva, odată; pe neașteptate. VII. Adj. (Despre legături de rudenie) De sânge, adevărat. Tată bun. ** Văr bun sau vară bună = văr primar sau vară primară. ** (Despre prieteni, vecini etc.) Apropiat; devotat. ** Nobil, ales. VIII. S.m. și f. (Înv. și pop.) Bunic, bunică. IX. S.n. 1. Ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a-i asigura existența, bunăstarea. ** Obiect sau valoare care are importanță în circulația economică. 2. (Mai ales la pl.) Tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție. * Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal; obiecte de consum. 3. Element al patrimoniului unei persoane, care poate consta dintr-un lucru (bun corporal) sau dintr-un drept (bun incorporal). * Bune oficii = intervenție a unui stat pentru determinarea altor state în vederea rezolvării pe cale pașnică, prin tratative a diferendelor dintre acestea. 4. Calitate, virtute. 5. (Rar) Rezultat, rod, folos. X. Adv. (Exprimă o aprobare) Bine, da, așa. - Lat. bonus.

Sursa : DEX '98

 

Bunprost, rău, răutăcios, stricat, neplăcut

Sursa : antonime

 

BUN s. v. bunic, calitate, însușire, tată-mare, virtute.

Sursa : sinonime

 

BUN adj., s. I. adj. 1. v. pozitiv. 2. v. binevenit. 3. v. propriu. 4. v. apt. 5. v. frumos. 6. v. blând. 7. cumsecade, îngăduitor, înțelegător, omenos, uman, (livr.) comprehensiv, (înv.) omenit. (S-a arătat \~ cu noi.) 8. (BIS.) îndurător, îngăduitor, milos, milostiv, (înv. și reg.) milostivnic, (înv.) cruțător, milosârd, milosârdnic, mizericordios. (Dumnezeu e considerat \~.) 9. v. ascultător. 10. v. judicios. 11. v. frumos. 12. v. apropiat. 13. v. valoros. 14. v. competent. 15. v. veritabil. 16. v. curat. 17. v. bogat. 18. avantajos, bănos, productiv, profitabil, rentabil, (livr.) lucrativ, (fig.) mănos. (O afacere \~.) 19. v. valabil. 20. v. apreciabil. 21. v. întreg. 22. grozav, strașnic, zdravăn. (Un somn \~ l-a refăcut.) 23. v. gustos. 24. v. ales. II. s. 1. v. avere. 2. valoare. (Deținător de \~uri.) 3. bun public v. patrimoniu. 4. v. produs.

Sursa : sinonime

 

bun adj. m., s. m., pl. buni; f. sg. búnă, g.-d. art. búnei, pl. búne

Sursa : ortografic

 

bun s. n., pl. búnuri

Sursa : ortografic

 

BUN^4 \~uri n. 1) Valoare materială de care dispune cineva; avut; proprietate. \~uri mobile și imobile. 2) Obiect sau valoare care are importanță socială, economică sau culturală. /<lat. bonus

Sursa : NODEX

 

BUN^3 \~ă (\~i, \~e) m. și f. Persoană luată în raport cu nepoții săi; tată al tatălui sau al mamei în raport cu nepoții; bunel; bunic. /<lat. bonus

Sursa : NODEX

 

BUN^2 \~ă (\~i, \~e) 1) (despre persoane) Care se deosebeşte prin calități morale pozitive; care face bine altora; binevoitor; blând. \~ la inimă. * Fii \~! fii drăguț; fii amabil. Oameni \~i! formulă de adresare către mai mulți ascultători. 2) Care manifestă aptitudini în domeniul său de activitate; priceput; înzestrat. Scriitor \~. Șofer \~. 3) (despre manifestări ale oamenilor) Care este demn de laudă; corect; cinstit. Faptă \~ă. * A fi sau a ajunge pe (sau în) mâini \~e a nimeri în condiții favorabile. A privi pe (a se uita la) cineva cu ochi \~i a simpatiza pe cineva. A pune o vorbă \~ă pentru cineva a interveni în favoarea cuiva; a susține pe cineva într-o chestiune. A fi în toane \~e a avea dispoziție bună. 4) (referitor la lucruri sau noțiuni abstracte) Care se distinge prin calitate. Stofă \~ă. Traducere \~ă. Marfă \~ă. 5) (despre mâncăruri) Care are gust plăcut; gustos. * Poamă \~ă (\~ă poamă) calificativ negativ la adresa unei persoane cu apucături rele. 6) (despre recoltă) Care este în cantitate mare; din belșug; bogat; îmbelșugat. Roadă \~ă. 7) Care se caracterizează prin echilibru moral. A duce viață \~ă cu cineva. 8) Care are calități corespunzătoare destinației. Apă \~ă de băut. \~ de însurat. \~ă de măritat. \~ pentru tipar. 9) (despre organele corpului) Care funcționează bine. Ochi \~i. Dinți \~i. * \~ de gură care vorbeşte mult; vorbăreț; guraliv. \~ de picior (sau de picioare) iute; sprinten. 10) (despre bani) Care are curs oficial; care circulă; care nu este fals. 11) (despre timp și fenomene atmosferice) Care este binevenit; favorabil. Ploaie \~ă. Vreme \~ă. 12) Care este convenabil; rentabil. Preț \~. 13) Care este suficient de mare. O bucată \~ă de timp (de loc, de teren etc.). * A trage un somn \~ a dormi mult. 14) Care poate fi considerat o unitate. Cam de-o oră \~ă. 15) (de-spre relații de rudenie) Care au legături de sânge. Mamă \~ă. Văr \~. 16) (despre neam, origine) Care impune respect prin merite deosebite; nobil; ales; de viță. 17) (în diferite formule de salut sau de urare) \~ă ziua! Noapte \~ă! Drum \~! \~ sosit! 18) (despre îmbrăcăminte) Care nu este uzat; nou încă. 19) (în construcții care exprimă o atitudine ironică): A-i face cuiva una \~ă (sau a i-o face \~ă cuiva) a-i face cuiva o neplăcere, un rău. A o păți \~ă a da de dracul; a se încurca. \~ă treabă! frumos, n-ai ce zice. Na-ți-o \~ă! asta mai lipsea. Na-ți-o \~ă, ți-am frânt-o (sau na-ți-o frântă, ți-am dres-o!) se ripostează cuiva, care, pentru a ieși dintr-o situație, vine cu o propunere absurdă. /<lat. bonus

Sursa : NODEX

 

BUN^1 adv. Așa fie; de acord; bine. /<lat. bonus

Sursa : NODEX

 

bun (-nă), adj. - 1. Care are calități, cu fire generoasă sau cu inimă miloasă. - 2. Favorabil, propice. - 3. Inspirat, fericit, care produce satisfacție. - 4. Potrivit, adecvat. - 5. Desăvîrșit, de calitate. - 6. Adevărat, sincer. - 7. Legitim, autentic, veritabil. - 8. Direct, de gradul întîi. - 9. De neam mare, nobil. - 10. Capabil. - 11. Puternic, mare, în cantitate suficientă. - 11. Puternic, mare, în cantitate suficientă. - 12. (Antepus unui adj.) Complet, definitiv. - 13. (S.n.) Parte bună a ceva. - 14. Bogăție, avere. - 15. (Înv.) Bunătate. - 16. (Adv.) Introduce o propoziție printr-un acord sau o concesie retorică (se preferă, cu această funcție, adv. bine). - 17. Element de compunere care se combină cu unele substantive, pentru a le adăuga noțiunea de "desăvîrșit, perfect, autentic": bună credință, bună cuviință, bun gust, bun plac, bunăstare, Buna-Vestire, etc. - Mr., megl. bun, istr. bur. Lat. b?nus (Puşcariu 237); REW 1208; Candrea-Dens., 195; DAR); cf. it. buono, prov. bo(n), fr. bon, sp. bueno, port. bom. Cf. bun "bunic", bunătate. Der. bunețe, s.f. (înv., bunătate); îmbuna (var. îmbuni), vb. (a îmbunătăți; a împăca, a liniști; înv., a adula, a linguși); îmbunător, adj. (înv., lingușitor); îmbunăciune, s.f. (adulare; bunăvoință); îmbunătăți (var. bunătăța), vb. (a face ca ceva devină mai bun); îmbunătură, s.f. (înv., adulare, lingușire); nebun, adj. (dement, smintit; nemaipomenit; bufon; piesă de șah); nebunariță, s.f. (măselariță, Hyosciamus niger); nebunatic, adj. (neastîmpărat, năzdrăvan); nebuneală, s.f. (demență, sminteală, țicneală); nebunesc, adj. (de nebun, nebun); nebunește, adv. (ca un nebun); nebunie, s.f. (demență, sminteală; năzdrăvănie, poznă; aiureală, trăzneală); nebuni (var. înnebuni), vb. (a-și pierde mințile; a se prăpădi, a se da în vînt după ceva); răsbuna, vb. (a-și face singur dreptate), al cărui semantism ("a îmbunătăți") se potrivește cu cel al lui vindicare › vindeca "a lecui"; răsbunător, adj. (vindicativ; care răzbună). Din rom. provine bg., sb., rut. bunika (Hyosciamus niger), cf. nebunariță (Capidan, Raporturile, 219).

Sursa : etimologic

 

bun (-ni), s.m. - Bunic. Lat. *avunus, cuvînt care provine din aceeași rădăcină indoeurop. (*awon "bunic") ca avus și care s-a păstrat numai în forma diminutivală avonc?lus "unchi" (cf. Meillet, Mélanges Soc. Ling., IX, 141). S-a confundat curînd, poate chiar din lat., cu bonus, astfel încît este considerat în general der. al acestuia; cf., în plus, calabr. bona, piem. bona "bunică". Der. bună, s.f. (bunică); bunic, s.m.; bunică, s.f.; răsbunic, s.m. (străbunic); străbun, s.m. (străbunic; strămoș); străbun, adj. (strămoșesc); străbunic, s.m.; străbunică, s.f.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBUN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1442 pentruBUN.

Duiliu Zamfirescu - Noapte bună

Duiliu Zamfirescu - Noapte bună Noapte bună de Duiliu Zamfirescu Noapte bună, noapte bună, Copilaș cu gura mică, Dormi sub razele de lună Și la cap c-o floricică. Mâine, când te-i deștepta, Razele din sfântul soare Genele ți-or săruta, Socotindu-te o floare. Și-or trimete către tine De pe-un vârf de romaniță Ursitoarele de bine Pe aripi de gărgărița. Azi norocul îți zâmbește, De pe drumuri te adună: Gărgărița urmărește, Urmărește-o... Noapte bună.

 

Dimitrie Bolintineanu - Ziua bună la țară

Dimitrie Bolintineanu - Ziua bună la ţară Ziua bună la țară de Dimitrie Bolintineanu Țară dulce și frumoasă, Tu, ce-ai fost gloria mea, Eu mă duc, fii sănătoasă! Nu știu de te-oi revedea. Dar ce-mi pasă oare mie Dacă pe pământ străin, Dacă în călătorie Moartea îmi va zice: vin'! Vai! în sânu-ți dulce, oare Sunt eu mai puțin străin Când pe toată ziua moare Visul sufletului lin? Iară se ridică norul. Vasul tău nu este-n port, Vânturi rele ca și dorul Către negre stânci te port. Mâine va veni străinul Să te prade, țara mea! Mâine îți vor smulge sânul, Mâine te-or îngenuchea. Și tu n-ai nici mângâierea Apărându-te, să mori. Ei ți-au degradat durerea! Și mormântu-ți n-are flori! Ți-au făcut cununi de spine Ca iudeii lui Isus, Și râzând amar de tine, ,,Ai unirea!" ei ți-au spus! Dar ei ți-au luat din mână Armele ce ai avut. Dragă patrie română, Ce rău oare le-ai făcut? La străini te-or da-n prădare, Vai! și pe cămașa ta Fiii vitregi cu turbare Sorții lor vor arunca. Te-au lăsat în slăbiciune, Fără legi, să ...

 

Alexandru Vlahuță - Partea cea mai bună...

Alexandru Vlahuţă - Partea cea mai bună... Partea cea mai bună... de Alexandru Vlahuță Sămănătorul, an I, nr 7, 13 ianuarie 1902 Stând la geam c-o floare-n mână, Cată-ntrebător spre mine: „Nu-i așa că-mi șade bine Și c-ai vrea să-ți fiu stăpână?â€� Eu pricep, îmi plec privirea Cu sfială prefăcută: „Cuvântarea ta cea mută Mă învață ce-i iubireaâ€� Ea la gură-și duce floarea, Și-nchizând din ochi, suspină: Doar o clipă de lumină – S-a plecat Ispititoarea. Ca un cântec îmi răsună Din departe amintirea ... Și atât ne-a fost iubirea. Poate-i partea cea mai

 

Iancu Văcărescu - Buna vestire

Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și- ...

 

Antim Ivireanul - Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13

Antim Ivireanul - Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13 Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13 de Antim Ivireanul 1. Credința. 2. NădĂ©jdia. 3. Dragostea. Credința după cum zice fericitul Pavel la 11 capete cătră evrei iaste ființa celor nădăjduite și lucrurilor celor ce nu să văd dovediri. NădĂ©jdea iaste o îndrăzneală adevărată cătră Dumnezeu, dată în inima omului din dumnezeiasca strălucire ca să nu să deznădăjduiască nici odată de darul lui Dumnezeu, ci să fie încredințat cum că va lua prin pocăință ertăciune păcatelor și veri ce altă cĂ©rere sau trecătoare, sau vĂ©cinică. Dragostea încă iaste, după cum zice fericitul Pavel mai mare decât credința și decât / nădĂ©jdea, tămeiul și vârful tuturor bunătăților, carĂ©a unĂ©ște pre mulți întru una și face cale cătră Dumnezeu tuturor celora ce o

 

Andrei Mureșanu - Un rămas bun de la Brașov

... Andrei Mureşanu - Un rămas bun de la Braşov Un rămas bun de la Brașov de Andrei Mureșanu Sus pe deal, ori jos la vale, În deșert privesc oftând, Cătră bine nu văd cale, Simț că soartea ...

 

Antim Ivireanul - Patru bunătăți ale sufletului

Antim Ivireanul - Patru bunătăţi ale sufletului Patru bunătăți ale sufletului de Antim Ivireanul l. Vitejiia. 2. Înțelepciunea. 3. Dreptarea și 4.

 

Antim Ivireanul - Patru bunătăți ale trupului

Antim Ivireanul - Patru bunătăţi ale trupului Patru bunătăți ale trupului de Antim Ivireanul l. Tăriia. 2. Întregimea. 3. FrumusĂ©ția și 4.

 

Ion Luca Caragiale - Infamie...

... Ion Luca Caragiale - Infamie... Infamie... de Ion Luca Caragiale Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată ... l-a dat bunul meu amic și clădesc mii de castele strălucite... A! ce afacere!... ce caldă recomandație!... ce amic! ce bun amic! Pun plicul, pe care nu mă pot sătura să-l privesc, alături de farfuria mea și mă uit la el ca la o lumină ... orice legătură între mine și amicul meu a trebuit să se rupă... Ah! cât de rău îmi pare! am pierdut un atât de bun

 

Ion Luca Caragiale - Infamie

... Ion Luca Caragiale - Infamie Infamie de Ion Luca Caragiale 1901 Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată ... l-a dat bunul meu amic și clădesc mii de castele strălucite... A! ce afacere!... ce caldă recomandație!... ce amic! ce bun amic! Pun plicul, pe care nu mă pot sătura să-l privesc, alături de farfuria mea și mă uit la el ca la o lumină ... orice legătură între mine și amicul meu a trebuit să se rupă... Ah! cât de rău îmi pare! am pierdut un atât de bun

 

Ion Creangă - Moș Ion Roată

Ion Creangă - Moş Ion Roată Moș Ion Roată (Anecdotă) de Ion Creangă Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român , București, 1880; retipărită în Convorbiri literare , nr. 11, 1 febr. 1885 La 1857, pe când se fierbea Unirea în Iași, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu și alții, au găsit cu cale să cheme la Adunare și câțiva țărani fruntași, câte unul de fiecare județ, spre a lua și ei parte la facerea acestui măreț și nobil act național. Cum au ajuns țăranii la Iași, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă, de se mirau țăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe seama unuia dintre boieri să le țină cuvânt, ca să-i facă a înțelege scopul chemării lor la Iași. — Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici, între noi? zise boierul cu blândețe. — Vom ști, cucoane, dacă ni-ți spune, răspunse cu sfială un țăran mai bătrân, scărpinându-se în cap. — Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruBUN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 322 pentruBUN.

Genesa Capitol 18

... măsuri de făină albă, frămîntă, și fă turte.`` 7 Și Avraam a alergat la vite, a luat un vițel tînăr și bun, și l -a dat unei slugi să -l gătească în grabă. 8 Apoi a luat unt și lapte, împreună cu vițelul ... Dar Avraam stătea tot înaintea Domnului. 23 Avraam s`a apropiat, și a zis: ,,Vei nimici Tu oare și pe cel bun împreună cu cel rău?`` 24 Poate că în mijlocul cetății sînt cincizeci de oameni buni: îi vei nimici oare și pe ei, și nu vei ... pricina celor cinci zeci de oameni buni, cari sînt în mijlocul ei? 25 Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, așa ca cel bun să aibă aceeași soartă ca cel rău, departe de Tine așa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă tot pămîntul nu va face oare dreptate ...

 

Genesa Capitol 1

... Dumnezeu a numit uscatul pămînt, iar grămada de ape a numit -o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11 Apoi Dumnezeu a zis: ,,Să dea pămîntul verdeață, iarbă cu sămînță, pomi roditori, cari să facă rod după soiul lor și cari ... ei, și pomi cari fac rod și cari își au sămînța în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13 Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a treia ... ca să lumineze pămîntul, 18 să stăpînească ziua și noaptea, și să despartă lumina de întunerec. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 19 Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a patra ...

 

Deuteronomul Capitol 33

... se va odihni între umerii Lui.`` 13 Despre Iosif a zis: ,,Țara lui va primi dela Domnul, ca semn de binecuvîntare, Cel mai bun dar al cerului, roua, Cele mai bune ape cari sînt jos, 14 Cele mai bune roade ale soarelui, Cele mai bune roade ale fiecărei luni ...

 

Matei Capitol 7

... sînt niște lupi răpitori. 16 Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat și aruncat ...

 

Matei Capitol 13

... altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun, și a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul șaizeci, și altul treizeci. 9 Cine are urechi de auzit ... spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvînt, și ajunge neroditor. 23 Iar sămînța căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul și -l înțelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci.`` 24 Isus le -a ... care prinde tot felul de pești. 48 Dupăce s`a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun, și aruncă afară ce este rău. 49 Tot așa va fi și la sfîrșitul veacului. Îngerii vor ieși, vor despărți pe cei răi din mijlocul ...

 

1 Samuel Capitol 15

... Saul și poporul au cruțat pe Agag, și oile cele mai bune, boii cei mai buni, vitele grase, mieii grași, și tot ce era mai bun; n`a vrut să le nimicească cu desvîrșire și au nimicit numai tot ce era prost și nebăgat în seamă. 10 Domnul a ... s`a rupt. 28 Samuel i -a zis: ,,Domnul rupe astăzi domnia lui Israel deasupra ta, și o dă altuia mai bun decît tine. 29 Cel ce este tăria lui Israel nu minte și nu Se căiește, căci nu este un om ca să -I pară rău ...

 

Eclesiastul Capitol 7

... Eclesiastul Capitol 7 Eclesiastul 6 Eclesiastul Capitol 7 1 Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, și ziua morții de cît ziua nașterii. 2 Mai bine să te duci într`o casă de jale de cît să ... ca pîrăitul spinilor supt căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7 Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima. 8 Mai bun este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat. 9 Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10 Nu zice ...

 

Luca Capitol 6

... dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare, și veți fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun și cu cei nemulțămitori și cu cei răi. 36 Fiți dar milostivi, cum și Tatăl vostru este milostiv. 37 Nu judecați, și nu veți fi ... tău? Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 43 Nu este niciun pom bun, care să facă roadă rea, și niciun pom rău care să facă roadă bună. 44 Căci orice pom se cunoaște după roada lui. Nu se ...

 

Leviticul Capitol 27

... orice dobitoc care se va da Domnului, va fi ceva sfînt. 10 Să nu -l schimbe, și să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s`ar întîmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, și unul și celalt va fi sfînt. 11 Dacă este ... dobitoacele necurate, cari nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, 12 care -i va face prețuirea după cum va fi bun sau rău, și va rămînea la prețuirea preotului. 13 Dacă vrea să -l răscumpere, să mai adauge o cincime la prețuirea lui. 14 Dacă cineva ... din cirezi și din turme, din tot ce trece subt toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. 33 Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, și să nu se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un altul, și unul și celalt va fi sfînt, și nu vor ...

 

Numeri Capitol 18

... curat în casa ta să mănînce din ele. 12 Îți dau cele dintîi roade pe cari le vor aduce Domnului: tot ce va fi mai bun din untdelemn, tot ce va fi mai bun din must și grîu. 13 Cele dintîi roade ale pămîntului lor, pe cari le vor aduce Domnului, să fie ale tale. Oricine va fi curat ... ele pentru Domnul. 29 Din toate darurile cari vi se vor da, să luați întîi toate darurile pentru Domnul; din tot ce va fi mai bun, să luați întîi partea închinată Domnului. 30 Să le spui: ,După ce veți lua din ele partea cea mai bună, zeciuiala va fi socotită Leviților ... faceți în cortul întîlnirii. 32 Nu vă veți face vinovați pentru aceasta de niciun păcat, dacă veți lua din ele pentru Domnul ce este mai bun

 

Iosua Capitol 23

Iosua Capitol 23 Iosua 22 Iosua Capitol 23 1 De multă vreme Domnul dăduse odihnă lui Israel, izbăvindu -l de toți vrăjmașii cari -l înconjurau. Iosua era bătrîn, înaintat în vîrstă. 2 Atunci Iosua o chemat pe tot Israelul, pe bătrînii lui, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui, și pe căpeteniile oastei. Și le -a zis: ,,Eu sînt bătrîn, înaintat în vîrstă. 3 Ați văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor neamurilor acelora dinaintea voastră; căci Domnul, Dumnezeul vostru, a luptat pentru voi. 4 Vedeți, v`am dat ca moștenire prin sorț, după semințiile voastre, neamurile acestea cari au rămas, începînd dela Iordan, și toate neamurile pe cari le-am nimicit, pînă la marea cea mare spre apusul soarelui. 5 Domnul, Dumnezeul vostru, le va izgoni dinaintea voastră și le va alunga dinaintea voastră; și voi le veți stăpîni țara, cum a spus Domnul, Dumnezeul vostru. 6 Puneți-vă toată puterea ca să păziți și să împliniți tot ce este scris în cartea legii lui Moise, fără să vă abateți nici la dreapta nici la stînga. 7 Să nu vă amestecați cu neamurile acestea cari au rămas printre voi; ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBUN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 622 pentruBUN.

BUNA-VESTIRE

BÚNA - VESTÍRE - VESTÍRE s . f . Numele sărbătorii creștine ( 25 martie ) închinate anunțării nașterii lui Isus Cristos ; blagoveștenie . - Bună + vestire ( după sl . blagov ?

 

BUNA

BÚNA s . f . Varietate de cauciuc

 

BUNĂTATE

... BUNĂTÁTE , bunătăți , ( 1 3 , II ) s . f . I. 1. Însușirea de a fi bun , înclinarea de a face bine ; p . ext . îndurare , milă , blândețe ; bunețe . 2. Bunăvoință , amabilitate . 3. Faptă bună , binefacere . 4. Gust bun , plăcut . II. ( Concr . ) 1. ( La pl . ) Mâncare sau băutură ( foarte ) bună . 2. ( Mai ales la pl . ) Lucru de calitate ( foarte ) bună . 3. ( La pl . ) Averi ...

 

BUNĂSTARE

BUNĂSTÁRE s . f . Situație materială bună , prosperă ; prosperitate . [ Gen . - dat . : bunăstării și ( mai vechi ) bunei stări ] - Bună + stare ( după germ .

 

BUNIȘOR

... BUNIȘÓR , - OÁRĂ , bunișori , - oare , adj . Diminutiv al lui bun ; bunuț , bunicel . Bun

 

BUNĂVOIE

BUNĂVÓIE s . f . De bunăvoie ( În loc adv . ) sau de bunăvoia mea ( sau ta etc . ) = nesilit de nimeni , din inițiativă proprie ; de la sine , singur . - Bună +

 

BUNEȚE

... BUNÉȚE , buneți , s . f . ( Reg . ) Bunătate . - Bun

 

BUNĂOARĂ

BUNĂOÁRĂ adv . De exemplu , de pildă , cum ar fi , să zicem . [ Var . : bunioáră adv . ] - Bună +

 

BUNIȚĂ

BUNÍȚĂ , bunițe , s . f . Bunică . - Bună + suf . -

 

BUNĂVOINȚĂ

BUNĂVOÍNȚĂ s . f . 1. Purtare sau atitudine binevoitoare față de cineva ; îngăduință . 2. Tragere de inimă ; râvnă , zel , sârg . [ Gen . - dat . : bunăvoinței ] - Bună + voință ( după lat .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...