Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CRĂIȘOR, CRĂIESC, CRĂIE, CRĂIEȘTE, CRĂIME, CRAIDON, BERBANT, CRĂIȚĂ, CRĂIASĂ, DONJUAN ... Mai multe din DEX...

CRAI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRAI, crai, s.m. 1. (Astăzi poetic sau în basme) Împărat, rege, domnitor. * (Cei trei) crai de la răsărit = magi. * Compus: crai-nou = luna în prima ei fază, când are forma unei seceri subțiri; lună-nouă. 2. Bărbat ușuratic, care se ține de chefuri, de aventuri amoroase etc.; craidon. * Crai de curte veche = haimana, pungaș, derbedeu, desfrânat. - Din sl. kral?.

Sursa : DEX '98

 

CRAI s. v. boiștean, cap încoronat, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, împărat, monarh, popă, rege, rigă, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.

Sursa : sinonime

 

CRAI s. v. afemeiat.

Sursa : sinonime

 

crai s. m., pl. crai, art. cráii

Sursa : ortografic

 

CRAI \~ m. 1) înv. (în unele state feudale) Conducător absolut al țării; rigă; rege; monarh; suveran; împărat. 2) fig. Bărbat ușuratic, care se ține de chefuri și de aventuri amoroase; craidon. 3) reg. (la jocul de cărți) Figură care are imprimată pe ea chipul unui bărbat cu coroană; rege; popă. /krali

Sursa : NODEX

 

crái s.m. - (Numai în expresia crai nou) Lună nouă. Sl. krai "margine" (Scriban), cf. bg., rus. krai "extremă", mag. karej "colț de pîine." Dicționarele confundă de obicei acest cuvînt cu următorul. Cf. craină.

Sursa : etimologic

 

crái (-i), s.m. - 1. Rege, domnitor. - 2. Mag. - 3. (La cărțile de joc) Rege. - 4. Căpetenie, conducător al diferitelor asociații. - 5. Vagabond, golan, haimana. - 6. Bărbat ușuratic, căruia îi plac aventurile amoroase, donjuan. Sl. kral? "rege" (Miklosich, Slaw. Elem., Miklosich, Lexicon, 308; Cihac, II, 80; Meyer 203; Berneker 573), din germ. Karl: este numele lui Carol cel Mare considerat drept suveran prin autonomazie. Cf. mag. király, alb. kralj, ngr. ??????, tc. kiral (din mag.). - Der. crăișor, s.m. (dim. al lui crai; prinț; haimana; pasăre, aușel; varietate de păstrăv, Salmo trutta; varietate de struguri); crăiță, s.f. (regină; prințesă; regina albinelor; la cărțile de joc, regină; trandafir de India, Tagetes erecta; varietăți de pere, struguri, ciuperci), cf. bg. cralica, sb. kraljica, deși poate fi vorba de o der. internă; crăielici, s.m. (plantă, lupoaie, Orobancha caryophyllacea), din sb. kraljic "prinț"; crăieț, s.m. (nume dat mai multor pești mici de rîu); crăiasă, s.f. (regină; zînă); crăiesc, adj. (regesc, împărătesc; de haimana; de donjuan); crăiește, adv. (regește; ca o haimana); crăie, s.f. (regat, împărăție; domnie); crăime, s.m. (mulțime de crai; mulțime de haimanale); crăiet, s.n. (mulțime de haimanale); crăi, vb. (a domni); crailîc, s.m. (curtare, galanterie; viață de haimana); craidon, s.m. (crai, donjuan), a cărui formație este puțin clară (după Diculescu, Originile limbii romîne, Bucarest, 1907, și DAR, de la crai și domn). Evoluția de la "rege" la "donjuan" se explică în general prin împrejurarea ruinele palatului domnesc din București au folosit, în a doua jumătate a sec. XVIII, drept han pentru diverşi vagabonzi, care se distingeau de obicei cu numele de Craii de la Curtea-Veche. Această explicație este posibilă, dar nu cu totul sigură (ideea de "rege" nu este firească în legătură cu un palat unde n-au existat niciodată regi). Este vorba mai curînd de un sens înv. și dispărut al lui crai, care trebuie fi însemnat și "vestitor", cf. crainic, sp. rey de armas, fr. roi d’armes etc. Deoarece crainicii făceau multe drumuri, este firească evoluția la "vagabond", și de aici la "haimana" și "golan, derbedeu"; cf. paralelismul cu der. lui crainic.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCRAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 167 pentruCRAI.

Vasile Alecsandri - Crai-nou

... Vasile Alecsandri - Crai-nou Crai-nou de Vasile Alecsandri Pe când la cuibu-i pasărea zboară C-un țipăt jalnic ca un suspin Și, plecând capul sub aripioară, Pe creanga ... Acum ea, tristă, din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Iar glasu-i jalnic așa cânta: Crai-nou, strălucite! Plânsă m-ai găsit, Cu gânduri mâhnite, Cu chipul cernit. Inima-mi jelește, Dar nu știu ce vrea; Nu știu ce dorește Inimioara ... șoapte Ce-i șoptesc din nor. Iar a zilei rază Când lucește sus, Mult apoi visează Visul ce s-a dus. Crai-nou! vin cu bine, Cu bine te du, Dar jalea din mine Să nu mi-o lași, nu! Să mă lași cu salbă De galbeni ... salbă, Salbă de galbeni pe-al său grumaz, Avea pe frunte naframă albă, Iar flori nici una pe-al său obraz! Trei zile-n urmă Crai-nou se duse, Și, cu el, mândrul străin pieri, Sărmana fată în drum se puse Și mult îl plânse, mult îl dori! Trei zile-n ...

 

Dimitrie Anghel - Crai nou

... Dimitrie Anghel - Crai nou Crai nou de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Crai

 

Ștefan Octavian Iosif - Craiul ielelor

... său piept, Veghează asupră-i cu ochiul deștept. — Copile, tu tremuri; ți-e frică; ce ai? — Nu vezi, tată dragă, pe-al ielelor crai, Cu lunga lui coadă, coroană purtând? — Copile, e ceață purtată de vânt. "O, dragă copile, o, vin ca să-ți fac La jocuri frumoase ... drag tu îmi ești; Te smulg cu puterea, deși te ferești!" — Ah, tată, iată-l, mă prinde-acum, vai! Acum mă strivește al ielelor crai. Bătrânul cu groază fugaru-ntețește; Copilul ce geme de sân și-l lipește. Abia el ajunge acasă cu chin... Copilul de spaimă-i murise la ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Crai nou

... Ştefan Octavian Iosif - Crai nou Crai nou de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Crai

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

... năpârleală să fi avut loc de azi pe mâine. Cum, nu știu, rar însă mi s-a întâmplat să văd jucător așa frumos, crai așa ahtiat, băutor așa măreț. Dar se putea oare spune că decăzuse? Nicidecum. De o sobră eleganță, plin de demnitate în port și vorbire, el ...

 

Alexandru Vlahuță - Dorul craiului Zaraf

Alexandru Vlahuţă - Dorul craiului Zaraf Dorul craiului Zaraf de Alexandru Vlahuță Publicată în Epoca , an I, nr. 238, 10 septembrie 1886 Aur, subt a mea privire Cît de drăgălaș lucești, Tu ești glorie, tu mărire, Fericirea mea tu ești ! Înjosit, plin de rușine, Pentru tine viețuiesc, Stînd pe-un tron ce nu-i de mine, Într-o țară ce urăsc. Pînă ce n-oi calici-o, Ș-oi avea să-i iau ceva, Hula ei voi suferi-o, Ca un scai voi sta pe ea. Dar atunci cu mulțămire Voi lăsa-o binișor, M-am născut zaraf din fire, Și zaraf voiesc să mor. Mult timp însă, o, durere ! Ca un rege-am să prînzesc, O, cartofi, străbună bere, Tot cu voi am să

 

George Coșbuc - Fata craiului din cetini

... se-ncercară vitejii pețitori, Căci nici unul nu poate să facă vitejie, Să capete pe fata crăiască de soție! Pe loc ce vestea fetei lui Crai-Încetinat Ajunse pân la curtea lui Tabără-mpărat, Acesta prinde suflet și iar înveselește, Și plin de bucurie feciorilor vorbește: O, dragii tatii! Astăzi eu ...

 

George Coșbuc - Izvor de apă vie

... un foc, demonic foc, Ce-l arde și-l zdrobește și-n veci nu-l poate stânge, Decât numai beția de lacrimi și de sânge! Crai-Sânger! Toată lumea Crai-Sânger l-a numit. Tot omul, care-o dată pe Sânger l-a zărit, Cădea-n lingori și friguri, sâlhui trăia ... numai urmă de-un limpede izvor Cu ape dulci, cu murmur etern șopotitor. Un șopot lin, ce pare că spune tot de dânsul, De Sânger-Crai, tiranul, ce n-a cunoscut plânsul. Dar Sânger-Crai, tiranul, din ce era nebun Mai mult înnebunise. Așa vorbesc și spun Poveștile, că-n urmă mustrarea conștiinții S-a prins de el ... prin văzduhuri trecându-și ochii roată, Prin zece nopți de-a rândul mari taine le-a pătruns Și-n urmă lui Crai-Sânger așa i-a dat răspuns: O, stea văd eu pe ceruri, cu semne de repaos... În pieptu-ți furtunatic lipsește-un larg ... zece sărăcuste Plini-vei pentru Lina: scăpat vei fi atunci De chinul tău, o parte tu pierde-vei din munci! Atâta-i tot; fă toate, ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... a zis aste vorbe rezolut, aprins și tare, Apoi apucă îndată singur pe-o altă cărare. Sfetnicii, la aste vorbe, au încremenit pe loc: Pe crai bine cunoscându-l, îl știau pară de foc. Ce vor face? Mâine craiul îi va pune-n furci înalte, Dacă n-or ști să explice ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului

... mare, Strălucitor departe pîn' la albastra mare, Și-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie ... tînăr vi-l pun în față vouă, Să veștejiți ca dînsul, secînd orice izvoare : Să fiți un loc de spaimă în zile viitoare ! Vai ție, crai sălbatic ! A barzilor urgie ! Deșartă lupta-ți cruntă spre glorie să fie ! Și piară negru-ți nume în negura uitării, Cum cel din ...

 

Ludwig Uhland - Blestemul bardului

... mare, Strălucitor departe pîn' la albastra mare, Și-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie ... tînăr vi-l pun în față vouă, Să veștejiți ca dînsul, secînd orice izvoare : Să fiți un loc de spaimă în zile viitoare ! Vai ție, crai sălbatic ! A barzilor urgie ! Deșartă lupta-ți cruntă spre glorie să fie ! Și piară negru-ți nume în negura uitării, Cum cel din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCRAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruCRAI.

CRĂIȘOR

... CRĂIȘÓR , crăișori , s . m . Diminutiv al lui crai ( 1 ) ; fiu de crai , de prinț . [ Pr . : cră - i - ] - Crai

 

CRĂIESC

... CRĂIÉSC , - IÁSCĂ , crăiești , adj . ( Poetic sau în basme ) Care ține de crai ( 1 ) , privitor la crai ; regesc , împărătesc . - Crai

 

CRĂIE

... CRĂÍE , crăii , s . f . ( Poetic sau în basme ) Țară peste care domnește un crai ( 1 ) ; regat , împărăție , crăime ( 2 ) . - Crai

 

CRĂIEȘTE

... CRĂIÉȘTE adv . ( Poetic sau în basme ) Ca un crai ( 1 ) ; regește , împărătește . - Crai

 

CRĂIME

... CRĂÍME , crăimi , ( rar ) s . f . ( Poetic sau în basme ) 1. Mulțime de crai ( 1 ) . 2. Crăie . - Crai

 

CRAIDON

... CRAIDÓN , craidoni , s . m . ( Înv . ) Crai ( 2 ) . - Crai

 

BERBANT

... BERBÁNT , berbanți , s . m . ( Înv . și fam . ) Bărbat afemeiat , crai

 

CRĂIȚĂ

... românesc cu mișcare vioaie , răspândit în Oltenia ; melodie după care se execută acest dans . III. ( Rar ; la jocul de cărți ) Damă . [ Var . : creíță s . f . ] - Crai

 

CRĂIASĂ

... CRĂIÁSĂ , crăiese ; s . f . ( Poetic sau în basme ) Împărăteasă , regină , zână . [ Pr . : cră - ia - ] - Crai

 

DONJUAN

... DONJUÁN , donjuani , s . m . ( Fam . și ir . ) Bărbat care umblă întruna după aventuri amoroase ; om seducător , crai

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...