Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FORMALISM, BANCRUTĂ, BISERICUȚĂ, BONIFICARE, BUICI, DĂUNAȘ, DĂUNOS, DESERVI, DETRIMENT, PĂRTINI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DAUNĂ: DĂUNA, DĂUNĂ.

 

DAUNĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DÁUNĂ, daune, s.f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). * Loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [Pr.: da-u-] - Din lat. damnum.

Sursa : DEX '98

 

Daunăfolos

Sursa : antonime

 

DÁUNĂ s. f. 1. stricăciune, pagubă; prejudiciu moral. 2. (pl.) despăgubiri morale. o în ă (cuiva sau a ceva) = în paguba (cuiva sau a ceva). (< lat. daunum)

Sursa : neoficial

 

DÁUNĂ s. 1. v. pagubă. 2. v. prejudiciu. 3. (la pl.) v. despăgubire.

Sursa : sinonime

 

dáună s. f. (sil. -u-), g.-d. art. dáunei; pl. dáune

Sursa : ortografic

 

DÁUN//Ă \~e f. 1) Factor care provoacă cuiva pierderi morale sau materiale 2) mai ales la pl. Pierdere (morală sau materială) cauzată cuiva; pagubă; stricăciune; prejudiciu. * În \~a (cuiva) în detrimentul (cuiva); în paguba (cuiva). 3) la pl. Despăgubire pentru un prejudiciu (material). A plăti cuiva \~ele. [ G.-D. daunei; Sil. da-u-] /<lat. damnum

Sursa : NODEX

 

DÁUNĂ s.f. Stricăciune, pagubă, vătămare. * În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). / pron. da-u-. / < lat. damnum].

Sursa : neologisme

 

dáună (-ne), s.f. - Pagubă, prejudiciu. Se consideră în general der. de la lat. damnum (sec. XIX), cu fonetismul ca în scamnum › scaun, și cu f. de la pagubă (Philippide, Principii, 66; Tiktin; Candrea; Scriban); însă această explicație nu este satisfăcătoare, deoarece cuvîntul apare pentru prima oară la scriitorii romantici (Negruzzi, Alecsandri), care nu aveau suficientă pregătire filologică pentru a-și imagina sau simți astfel de analogii. Puşcariu 488-490 crede este vorba de un cuvînt tradițional din fondul latin (cf. REW 2348), și Philippide, II, 639 îl pune în legătură cu alb. dëmo? "a dăuna"; lipsesc însă dovezi cu privire la uzul său. Cuvîntul necesită un studiu care deocamdată nu există. - Der. dăuna, vb. (a dăuna, a prejudicia); dăunător, adj. (dăunător); dăunos, adj. (lacom, dăunător); desdăuna, vb. (a despăgubi), pe baza fr. dédommager.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDAUNĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruDAUNĂ.

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

George Topîrceanu - Primăvară (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Primăvară (Topîrceanu) Primăvară de George Topîrceanu După-atâta frig și ceață     Iar s-arată soarele. De-acum nu ne mai îngheață     Nasul și picioarele! Cu narciși, cu crini, cu lotuși,     Timpul cald s-apropie. Primăvara asta totuși     Nu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă,     Cum trecură Babele, A ieșit un pui de muscă     Să-și usuce labele. Păsările migratoare     Se re-ntorc din tropice. Gâzele depun la soare     Ouă microscopice. Toată lumea din ogradă     Cântă fără pauză. Doi cocoși se iau la sfadă     Nu știu din ce cauză. Un curcan stă sus, pe-o bârnă,     Nu vrea să se bucure. Moțul roșu îi atârnă     Moale ca un ciucure. Doar Grivei, bătrânul, n-are     Cu ce roade oasele. Că de când cu postul mare,     Toate-i merg de-a-ndoasele. Pentru câte-a tras, sărmanul,     Cui să ceară daune?... Drept sub nasul lui, motanul     A venit să miaune. Dar acum l-a prins potaia     Și-a-nceput să-l scuture... Peste toată hărmălaia     Trece-n zbor un fluture. Pe trotuar, alături saltă     Două fete vesele... Zău că-mi vine să-mi las baltă     Toate

 

Gheorghe Asachi - Acii doi catâri

... Zice: Oare asta-i soarte Carea mi s-au giuruit Pe ist drum când m-au pornit? Al meu soț ce cară ceapă Fericit de daună scapă, Dar eu, făr de agiutori, În bataie, aleu, mor! Iar catârul celalalt Zis-au: Vere, totdeauna Pe copaciul mai înalt Darmă repede fortuna; De ...

 

Gheorghe Asachi - Cerbul la fântână

Gheorghe Asachi - Cerbul la fântână Cerbul la fântână de Gheorghe Asachi Într-o fântână limpide, La codru, pe la munte, Văzându-și cerbul coarnele Ce-i se-nalță pe frunte, Lăuda podoaba gemine, Dar bănuit-au foarte Cum și picioare-asemene Nu-i dă nedreapta soarte, Zicând Ramosul creștetul, Mândria fruntei mele, Chiar ca copacii codrului Se nalță cătră stele Aleu, cum și picioarele N-au formă, nici tărie, Că ele chiar ca fusele Sunt făr-analogie Dar când așa se critică, Răsună-n giur tufarii, Din care fără tropote Ies sprintenei ogarii Cerbul de spaimă tremură C-un salt la fugă împunge Și din câmpină repede Între tufari agiunge Urâte mădulările L-ar fi putut s-agiute, De nu-i era de piedică Podoabele cornute Cerbul în dese ramure Intrând, abia s-aburcă, Căci lăudate-i coarnele La trecere-l încurcă Dar când ogarul dintele Încruntă-n șold, sărmanul Cerbul odoru-și blastămă Ce-i crește pe tot anul! Decât folosul, multe ori Deșărtăciunea place, Care apoi de-a pururea În daune se

 

Gheorghe Asachi - Cocostârcul și vulpea

... nemica; Vulpea însă unde-atinge Soarbe tot și-n urmă linge. Cocostârcul supărat Astă festă n-au uitat Ș-a-nturna vrând neplăcută Daună care au pățit, Pe cea vulpe prefăcută La o masă au poftit. Vulpea vine chiar l-amiază Și la vatr-amu s-așază, Unde un ...

 

Gheorghe Asachi - Corbul și vulpea (Asachi)

... ce o și îmbucă, Cătră corb, spre mângâiere, Zice: En ascultă, vere, Cel ce știe lingușala Să îndoapă-n socoteala Celuia care-l ascultă. Astă daună

 

Gheorghe Asachi - Momița

... au urmat în faptă? Au ars arbori din pădure, Iar din marea cea adâncă N-au scăzut o picătură. Mai ales sporit-au încă. Codrul daună

 

Gheorghe Asachi - Oala de aramă și oala de lut

... lucru colțuros, Repede sau pre vârtos Ar umbla ca să te sfarme, Ver macar ca să te darme, Eu la mijloc voi intra Și de daună te-oi scăpa. În asemene parolă, Dată de-o lucită oală, Biata oală se încrede, Lasă vatra și purcede. Merg ai noștri călători, Târâindu-se ...

 

Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova

Gheorghe Asachi - Restaurarea şcoalelor naţionale în Moldova Restaurarea școalelor naționale în Moldova de Gheorghe Asachi la 1828 Epitropiei învățăturilor publice Imitat EDUCAȚIE Copăceii încă tineri, ce de tot s-a părăsit La voință și-ntâmplare în salbatica pădure, Mai nainte de a crește, vor să piară nesmintit De a fiarelor calcare sau de barbară secure, Zăcând pedecă în codru dărâmate pe pământ. Dacă însă îngrijerea, cu o mână îndurată, Îndrepta-v-ar a lor viță, atunci când nuiele sânt, Din vlăstarea tinerică, o tulpină înformată Să făcea stejar puternic, ce, sporind din an în an, Agiungea a fi coloană prin biserici au prin case, Adăpost în timp de iarnă călătoriului sărman. Al său trunchi durat în punte, au în plutitoare vase, Ar da râurilor lege ș-a lor curs ar înfrâna, Ar căra odorul Indiei, răzbătând prin grea fortună, Sau, format vas de resbele, cu străinii s-ar lupta, Fulgerând pe luciul mărei ca un nour ce detună. Se asamănă și fiii cu copacii de pe plai, Fii ce cresc în rătăcire și răpun în răutate, Și-n loc moartea să le plângem, suspinăm de ...

 

Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul

Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul Să ni agiutăm unul pe altul de Gheorghe Asachi În a vieței zile scurte, de suspin și grijă pline, Fiilor de un părinte trai de frați ni se cuvine; S-agiutăm unul pre altul sarcina a o purta, Fiecare om nu poate să rădice partea sa; Dușmani mii ni împresoară sub o mască ipocrită, În o viață amărâtă, însă pururea dorită; Ah, plăcerea iute fuge ca o umbră trecătoare, Iar durerea, grija, dauna între noi sunt stătătoare. Inima cea rătăcită, fără razim ș-agiutor. De dorință vie arde, sau îngheață deseori. Nime dintre noi trăit-au fără lacrimi și durere, Farmecele societății ni-aduc scurtă mângâiere. Să nu-nveninăm dulcimea ce-n picături ni se dă, Medețină slabă foarte pentru pătimire grea. Când urmează între oameni lupta cea răpuitoare, Pare-mi-se a vede hoții, osândiți la închisoare, În loc să-mblânzească soarta ce acolo i-au aruncat, Între ii combat cu fere de care s-au

 

Lawrence Lessig - Cultura liberă

Lawrence Lessig - Cultura liberă Cultura liberă de Lawrence Lessig Tradusă în română de www.cartea.info . Distribuită sub licența w:Creative Commons License . Pentru alte formate de fișier, inclusiv PDF vedeți situl oficial . Conținut Prefață Introducere „ Pirateria “ Creatorii Mai mulți copiști Cataloage „Pirații“ „Pirateria“ Piraterie I Piraterie II Proprietatea Fondatorii Înregistratorii Transformatorii Colecționarii Proprietate De ce Hollywood are dreptate Începuturile Legea: durata Legea: scopul Lege și arhitectură: raza de acțiune Arhitectura și legea: forța Piața: concentrarea Împreună Puzzle Himera Daunele Echilibrul Înaintașii Eldred II Concluzii Încheiere Noi, acum Și ei, în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDAUNĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruDAUNĂ.

FORMALISM

FORMALÍSM s . n . 1. Orientare în artă , estetică , muzică , literatură care rupe forma de conținut , tinzând să supraaprecieze forma operei de artă în dauna conținutului , să considere forma un scop în sine și nu ca expresie a conținutului . 2. Atitudine caracterizată prin respectarea strictă a formei în dauna fondului

 

BANCRUTĂ

BANCRÚTĂ , bancrute , s . f . Faliment însoțit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor ;

 

BISERICUȚĂ

BISERICÚȚĂ , bisericuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui biserică . 2. Fig . Cerc îngust de oameni uniți prin dorința de a - și rezolva interesele lor personale în dauna colectivității din care fac parte . - Biserică + suf . -

 

BONIFICARE

... BONIFICÁRE , bonificări , s . f . Acțiunea de a bonifica ; ( concr . ) sumă de bani care compensează o daună

 

BUICI

BUICÍ , buicesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ; despre plante și vite ) A se dezvolta , a crește peste măsură ( în dauna rodului ) . [ Pr . : bu - i -

 

DĂUNAȘ

... DĂUNÁȘ , - Ă , dăunași , - e , s . m . și f . ( Reg . ) Persoană care a suferit o pierdere ; păgubaș . [ Pr . : dă - u - ] - Daună

 

DĂUNOS

... DĂUNÓS , - OÁSĂ , dăunoși , - oase , adj . ( Rar ) Dăunător ; p . ext . lacom . [ Pr . : dă - u - ] - Daună

 

DESERVI

DESERVÍ^2 , deservesc , vb . IV . Tranz . 1. A presta un serviciu în folos public , a servi o colectivitate . 2. A avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini . DESERVÍ^1 , deservesc , vb . IV . Tranz . A face cuiva un rău serviciu , a acționa în dauna cuiva , a nu servi cum

 

DETRIMENT

DETRIMÉNT s . n . În detrimentul ( În loc . prep . ) ( cuiva sau a ceva ) = în dauna , în paguba ( cuiva sau a

 

PĂRTINI

PĂRTINÍ , părtinesc , vb . IV . Tranz . A avantaja în mod conștient pe cineva , a ține parte cuiva ( în dauna

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...