Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SEROLOGIE, AERODINAMIC, ELENIST, FILOLOGIE, GRAMATICĂ, GRAMATICIAN, ICONOGRAFIE, LICENȚĂ, METALURGIE, METRIC ... Mai multe din DEX...

STUDIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STÚDIU, studii, s.n. 1. Acțiunea de a studia (1); muncă intelectuală susținută depusă în vederea însușirii de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. ** Spec. Însușire de cunoștințe științifice; învățătură. * Expr. A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ; a urma cursurile unei școli, instituții de învățământ. ** (Teatru; în expr.) A pune o piesă în studiu = a începe repetițiile la o piesă. 2. Materie de învățământ. 3. Lucrare, operă științifică. 4. (În artele plastice) Schiță parțială sau preliminară cu ajutorul căreia pictorul, sculptorul etc. compune și execută o operă definitivă. ** Compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, destinată mai ales unui scop pedagogic (de exercițiu). - Din lat. studium, it. studio.

Sursa : DEX '98

 

STÚDIU s. 1. v. învățare. 2. (înv.) citanie. (\~ al istoriei.) 3. v. învățătură. 4. învățătură, școală. (A plecat la \~.) 5. (la pl.) v. învățătură. 6. v. ana-liză. 7. v. cercetare. 8. (concr.) lucrare. (Un mic \~ asupra poeziei românești.) 9. v. cercetare.

Sursa : sinonime

 

stúdiu (tipuri de învățământ, materii, lucrări de literatură și arte) s. n. [-diu pron. -diu], art. stúdiul; pl. stúdii, art. stúdiile (sil. -di-i-)

Sursa : ortografic

 

STÚDI//U \~i n. 1) Activitate intelectuală depusă în vederea soluționării unor probleme științifice într-un anumit domeniu; cercetare științifică. \~ul artelor. 2) Lucrare științifică. 3) Proces de acumulare a cunoștințelor; învățătură. 4) la pl. Ansamblu de cunoștințe acumulate în acest proces; învățătură. \~i speciale. \~i universitare. * A-și face \~ile a urma cursurile unei instituții de învățământ. 5) Materie de învățământ. 6) Schiță preliminară executată de artiștii plastici în procesul de elaborare a unei opere de artă. 7) Compoziție muzicală destinată, mai ales, pentru exerciții. [Sil. -diu] /<lat. studium. it. studio

Sursa : NODEX

 

STÚDIU s.n. 1. Faptul de a studia; muncă intelectuală care are ca scop însușirea de cunoștințe speciale, aprofundate. ** Cercetare, examinare amănunțită și aprofundată a unei probleme, a unui fenomen etc. 2. Lucrare, operă științifică. 3. Schița unui desen, a unei sculpturi proiectate. ** Bucată muzicală compusă mai ales pentru exerciții. 4. Materie de învățământ. [Pron. -diu, pl. -ii. / < it. studio, lat. studium, cf. fr. étude].

Sursa : neologisme

 

STÚDIU s. n. 1. acțiunea de a studia; muncă intelectuală care are ca scop însușirea de cunoștințe speciale, aprofundate. * cercetare, examinare amănunțită și aprofundată a unei probleme, a unui fenomen etc.; studiere. * însușire de cunoștințe științifice, învățătură. 2. materie de învățământ. 3. lucrare, operă științifică. 4. schiță a unui desen, a unei sculpturi proiectate. 5. compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, scrisă mai ales pentru exerciții. (< lat. studium, it. studio)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSTUDIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 127 pentruSTUDIU.

Alecu Russo - Studii naționale (1840)

Alecu Russo - Studii naţionale (1840) Studii naționale de Alecu Russo 1840 Toate națiile în decădere sau în stare încă necultă au avut și au hoți, pe care poeții și romancierii îi idealizează. Spania, Sicilia, Italia, Calabria sunt chiar astăzi cutreierate de bande înarmate, ce se țin la drumuri, viețuiesc în codri și sunt groaza călătorilor. Grecia a avut clefții săi, care sub pretext de a se răzbuna asupra turcilor, trăiau mai mult din jacurile făcute asupra creștinilor, și însă numele de cleft este sinonim cu numele de brav! De unde vine această influență magnetică, pe care o simțim când se pomenește de acei oameni ieșiți din calea drepată? Pentru ce suntem dispuși a da simpatiile noastre acelor prigoniți de asprimea legilor? Ne place oare traiul lor zvânturat? Am vrea, ca dânșii, să dormim prin păduri cu capul rezemat de rădăcina unui stejar, cu mâna pe oțelele pistoalelor? Am vrea să stăm de pândă pe vârful unei stânci, să ne expunem zilele necontenit la trude, la pericole, la lupte? Ne încântă ideea unui om ce are curajul de a se revolta în contra societății întregi și a combate cu singurele ...

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare G. Ibrăileanu: Studii literare de Paul Zarifopol (Creație și analiză Caragiale I. Al. Brătescu-Voinești Th. Hardy M Sadoveanu Otilia Cazimir Panait Istrati K. MichaĂ«lis Voica Eminescu). București, Editura Cartea Românească, 1930. Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori... În fața vieții literare, dl I. a avut totdeauna o cumințenie de biolog. De aceea tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărui nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine că dânsul... Procedarea dlui I. este rezultatul ultim la care tinde orice nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. Cuprinsul rândurilor de mai sus, scrise de mine (în Adevărul literar din 1926) la apariția studiului Creație și analiză în această revistă, mi se accentuează mie însumi și mai mult acum, când am recitit bucata împreună cu celelalte strânse în volumul pe care-l anunțăm. Înconjurate de atâtea exemple, ideile discutate în Creație și analiză se valorifică intens. Este în spiritul domnului I. o minunată combinare de ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

... Mihai Dobrescu ÎN SERAI, pastel (poezie) ................………………………„ George Nicolaescu CÂTEVA CUVINTE ASUPRA PELAGREI (după un studiu statistic al d-lui Dim Sturdza) ....……………… „ Nicolae Georgescu ÎN SPITAL, sonet (poezie) ................…………â ... Aici am aflat cu mâhnire că Avântul Tinerimii încetase să mai apară. Păcat! tocmai când, sătul de atmosfera rurală, mă pregăteam să caut un alt studiu. Într-o seară, mă-ntâlnesc din întâmplare cu președintele, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia. — Bine, zic; ce s-a-ntâmplat cu ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

... Mihai Dobrescu ÎN SERAI, pastel (poezie) ................………………………„ George Nicolaescu CÂTEVA CUVINTE ASUPRA PELAGREI (după un studiu statistic al d-lui Dim Sturdza) ....……………… „ Nicolae Georgescu ÎN SPITAL, sonet (poezie) ................…………â ... Aici am aflat cu mâhnire că Avântul Tinerimii încetase să mai apară. Păcat! tocmai când, sătul de atmosfera rurală, mă pregăteam să caut un alt studiu. Într-o seară, mă-ntâlnesc din întâmplare cu președintele, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia. — Bine, zic; ce s-a-ntâmplat cu ...

 

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar

... vede? La moment îi smucește mototolul și-l desface cu o mișcare febrilă. Ce era? Un fragment din faimoasele note, fructul unei nopți întregi de studiu, un fragment cu care conul Lascar rămăsese în mână ghemuindu-l și mototolindu-l din distracție. — M-ai nenorocit, coane Lascarache! exclamă exasperat ministrul ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... de idei și terminologie hegeliană la Eminescu (în Viața românească din 15 februarie 1934), fiindcă Eminescu trebuie să fie, pentru noi, românii, subiect eminent de studiu; și îndeosebi prețioasă e apropierea pe care o face dl Dima între monarhismul lui Eminescu și acel al lul Hegel. Hotărât rămâne însă că, în ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Letopiseţele Ţării Moldovei Prefață la Letopisețele Țării Moldovei de Mihail Kogălniceanu Dacă vreodinioară studiul istoriei a fost trebuitor, aceasta este în epoca noastră, în acest timp de haos, când și oameni publici și oameni privați, bătrâni și tineri, ne-am văzut individualitățile sfâșiate și iluziile ce ni erau mai plăcute, șterse. Într-un asemenea timp, limanul de mântuire, altarul de răzimat pentru noi este studiul istoriei, singurul oracol care ne mai poate spune viitorul. Acest mare adevăr îl simțesc mai cu deosebire națiile civilizate. Noi vedem că la dânsele istoria singură a moștenit tot interesul ce altădată îl aveau alte cunoștințe teoretice; căci, tocmai ele simțesc nevoia de a-și lega prezentul cu trecutul. De aceea, nici într-un secol, chiar în acel al benedictinilor, nu s-au publicat ca astăzi colecții mai mari de cronice și de urice originale spre a completa istoria. În adevăr, spre a avea o istorie, și îndeosebi istoria țării sale, nimic mai bun, mai folositor, mai neapărat este decât de a se întoarce la izvoarele originale, adică de a avea înaintea sa cronicile, biografiile, diplomele, ...

 

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

Nicolae Filimon - Schiţă din viaţa şi scrierile celebrului maestru Donizetti Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti de Nicolae Filimon Celebrul maestru Donizetti se născu în orașul Bergama din Italia, la 25 septembrie 1798. Părintele său, trăind din puținul venit a unui post civil ce ocupa, nu putu a se determina la felul educațiunei ce urma sa dea fiului său. Tocmai pe atunci se formase în Bergama o școală de muzică prin stăruirea și după proiectul maestrului Simon Mayr, ale căruia opere făceau deliciul tutulor teatrelor peninsulei. Junele Donizetti intră în acea școală și profită atît de bine de lecțiunile ce priimi, ca în anul 1809, la un esamen ținut la finitul anului școlar, susținu cu cea mai posibilă bravură partea de contralto din opera Alcide al Bivio , scrisă într-adins pentru acea solemnitate. Săvîrșind studiile elementare ale muzicei vocale, începu a lua lecțiuni de clavir de la Antonio Gonselis, iar după aceasta se dete cu o mare stăruință la studiul compozițiunii și în trei ani trecu cursul complect, sub direcțiunea lui Stanislau Matei, cel mai faimos maestru de compozițiune dupe acei timpi și preceptor al celebrului Rossini. Înainte de ...

 

Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"

Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Răspunsurile „Revistei Contimporaneâ€� de Titu Maiorescu 1873 Lupta între Revista contimporană și critica din Convorbiri literare s-a încins cu multă căldură. Revista de la 1 iunie 1873 publică un răspuns lung al dlui P. Grădișteanu, un răspuns ceva mai scurt, dar foarte puternic, al dlui V. Alexandrescu-Ureche și câteva cuvinte gentile ale dlui D. Aug. Laurianu, iar dl Pantazi Ghica și-a ales un cerc mai întins de cititori și își răspândește observările d-sale în contra noastră prin cel mai însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... fără țal? Și râde... — Vezi că mâne trebuie... zic eu. Dar el mă-ntrerupe: . — Peste poate, nene Iancule! are Graziella să citească un studiu nou al ei; nu ți-am spus că, după-masă, e și o surpriză... mare?... Uite-o, te caută. M-a găsit Graziella ... să ascultăm lectura studiului celui nou: Femeia în istoria și în poezia poporană a românilor, în trecut, în prezent și-n viitor... Acest studiu va constitui subiectul a trei conferințe ce se vor ținea de către autoare la Ateneul Român. Ce mai încape vorbă?... s-a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSTUDIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 349 pentruSTUDIU.

SEROLOGIE

... metodelor pentru punerea în evidență a anticorpilor din serul sangvin , precum și studiul antigenelor microbiene și celulare și a toxinelor . 2. Studiu

 

AERODINAMIC

AERODINÁMIC , - Ă , aerodinamici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul mișcării aerului ^1 și , în general , al gazelor , precum și cu studiul mișcării corpurilor într - un mediu gazos . 2. Adj . Referitor la aerodinamică (

 

ELENIST

ELENÍST , - Ă , eleniști , - ste , s . m . și f . Specialist în studiul limbii și culturii Greciei antice și epocii elenistice ; p . gener . specialist în studiul limbii și culturii

 

FILOLOGIE

FILOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor , în special cu studiul textelor vechi și al operelor literare din punct de vedere al limbii , al influențelor suferite , al modului în care ni s - au transmis și al autenticității , precum și cu editarea

 

GRAMATICĂ

GRAMÁTICĂ , gramatici , s . f . Ansamblu de reguli cu privire la modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții ; ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul structurii gramaticale a unei limbi sau , p . ext . , cu studiul tuturor elementelor constitutive ale unei

 

GRAMATICIAN

GRAMATICIÁN , - Ă , gramaticieni , - e , s . m . și f . Persoană specializată în studii de gramatică ; autor de manuale , tratate sau studii de gramatică ; gramatic . [ Pr . : - ci - an ] - Gramatică + suf . - ian ( după fr .

 

ICONOGRAFIE

... ICONOGRAFÍE , iconografii , s . f . 1. Disciplină care se ocupă cu studiul operelor realizate în diverse arte plastice ; studiu al operelor de acest fel privitoare la un anumit subiect . 2. Totalitatea imaginilor documentare referitoare la o epocă , la o problemă , la o localitate etc ...

 

LICENȚĂ

LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică

 

METALURGIE

METALURGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și chimice ale metalelor ( și aliajelor lor ) , precum și cu studiul proceselor fizice și chimice care se produc la obținerea și la prepararea lor . 2. Tehnica extragerii și prelucrării în semifabricate a metalelor (

 

METRIC

MÉTRIC , - Ă , metrici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre sisteme de unități de măsură ) Care are metrul ( 1 ) drept unitate fundamentală pentru lungime . 2. S . f . Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice ; totalitatea regulilor privind măsura versului ; sistem de construire ritmică a versului . 3. Adj . Care se referă la metru ( 2 ) , compus într - un anumit metru ; privitor la structura ritmică a versurilor . 4. S . f . Ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului (

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...