Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEPLASAT, DEPLASARE, DUCE, MERGE, MIGRA, MOBIL, NAVIGA, SĂLTA, SĂRI, TRANSPORTA ... Mai multe din DEX...

DEPLASA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEPLASÁ, deplaséz, vb. I. 1. Tranz. A lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune în altul, a-i schimba locul; a muta. ** Refl. A se mișca din poziția inițială; a aluneca; a se disloca. 2. Refl. A se duce undeva (în interes de serviciu). - Din fr. déplacer.

Sursa : DEX '98

 

DEPLASÁ vb. I. tr., refl. 1. a(-și) schimba locul, a (se) mișca din loc. 2. a face alunece, a aluneca; a (se) disloca. II. refl. a pleca undeva pentru un timp limitat. (< fr. déplacer)

Sursa : neoficial

 

DEPLASÁ vb. 1. v. merge. 2. v. muta. 3. a se da, a se duce, a merge. (Se \~ cu doi pași înapoi.) 4. v. duce. 5. a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mișca, a (se) muta, a (se) urni, (înv. și pop.) a (se) sminti, (înv. și reg.) a (se) clăti, (Mold. și Transilv.) a (se) vâșca. (N-a putut \~ piatra de la locul ei.) 6. a duce. (A \~ lingura la gură.) 7. a mișca, a muta, a plimba. (\~ bomboana prin gură.) 8. v. circula. 9. v. trece. 10. a împinge, a mâna. (Vântul \~ departe frunzele căzute.) 11. a aluneca. (Un strat de roci s-a \~.) 12. v. luxa. 13. v. acționa. 14. v. schimba.

Sursa : sinonime

 

deplasá vb. (sil. -pla-), ind. prez. 1 sg. deplaséz, 3 sg. și pl. deplaseáză

Sursa : ortografic

 

A DEPLAS//Á \~éz tranz. 1) (persoane, obiecte) A scoate dintr-o anumită stare sau poziție; a schimba dintr-un loc în altul; a muta. 2) A face se deplaseze. /déplacer

Sursa : NODEX

 

A SE DEPLAS//Á \~éz intranz. 1) (despre persoane) A pleca în altă localitate (în interes de serviciu). 2) (despre terenuri, obiecte) A-și schimba poziția inițială; a se disloca; a aluneca. /déplacer

Sursa : NODEX

 

DEPLASÁ vb. I. 1. tr., refl. A(-și) schimba locul, a (se) mișca din loc; a (se) muta. ** A aluneca sau a face alunece; a (se) disloca. 2. refl. A merge, a pleca undeva pentru un timp limitat (în interes de serviciu). [< fr. déplacer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDEPLASA

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruDEPLASA.

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale Cronici teatrale de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Cronica teatrală [1] 2 Cronica teatrală [I] [2] 3 Cronica teatrală [II] [3] 4 Note Cronica teatrală [1] Teatrul Național a intrat cu stagiunea aceasta într-o eră de adevărat progres. Din toate punctele de vedere, această instituție a luat acuma un avânt îmbucurător, care ar fi de dorit să meargă tot înainte. Producțiile nouă ale stagiunii (Copila din flori, Hamlet, Scrisoarea pierdută, Boccacio și, în sfârșit, cea mai importantă dintre toate, Ovidiu al eminentului nostru poet d. V. Alecsandri) au fost în genere bine interpretate, și, potrivit mijloacelor încă neîndestulătoare ale teatrului nostru, bine puse în scenă. Precum se vede, lipsa relativă de mijloace provine în parte și din mărginirea activității Societății dramatice la numai trei reprezentațiuni pe săptămână, și aceasta tocmai în lunile de iarnă. Un teatru așa de mare, cu atâta personal artistic, cu un aparat de scenă și de administrație atât de numeros, nu poate face bune afaceri și prin urmare nu poate nici artisticește progresa într-un chip normal — fiindcă mai ales în teatru cestiunea artistică este strâns legată de cea finanțiară — pe câtă vreme ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDEPLASA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 140 pentruDEPLASA.

DEPLASAT

... DEPLASÁT , - Ă - Ă . , deplasați , - te , adj . Care nu se află la locul lui . V. deplasa

 

DEPLASARE

... DEPLASÁRE , deplasări , s . f . Acțiunea de a ( se ) deplasa și rezultatul ei . V. deplasa

 

DUCE

... spre a - l conduce , a - l îndruma , a - l introduce undeva ; a conduce . 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva ; p . ext . a apropia de cineva sau ceva . Duce lingura la gură . 4. A ... a presta o muncă . 9. A trage , a trasa linii . II. Refl . 1. A merge , a se deplasa , a se mișca , a pleca undeva sau către cineva . 2. ( Despre vești , zvonuri etc . ) A se răspândi , a ...

 

MERGE

... MÉRGE , merg , vb . III . Intranz . I. 1. A se mișca deplasându - se dintr - un loc în altul ; a se deplasa , a umbla . 2. A pleca , a porni , a se duce ; a se îndrepta ( spre . . . ) . 3 ...

 

MIGRA

... MIGRÁ , migrez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre populații ) A se deplasa în masă dintr - o regiune în altă , dintr - o țară în alta . 2. P . anal . ( Despre particule ) A se deplasa

 

MOBIL

MOBÍL , - Ă , mobili , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se mișcă , se deplasează sau care poate fi mișcat , deplasat . 2. S . n . Corp în mișcare . 3. Adj . Nestabil ; schimbător , variabil . 4. S . n . Cauză determinantă a unei acțiuni ; impuls , imbold , scop , obiectiv . [ Pl . și : ( 4 )

 

NAVIGA

... NAVIGÁ , navighez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre nave ; la pers . 3 ) A se deplasa pe apă ; a pluti ; ( despre aeronave ) a se deplasa în aer sau în cosmos ; a zbura . 2. ( Despre oameni ) A călători cu o navă sau cu o aeronavă ; a ...

 

SĂLTA

... de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară . 3. ( Despre ființe și despre lucruri ) A se mișca , a se deplasa în salturi . 4. Intranz . A trece peste ceva printr - un salt . II. Tranz . A mișca , a deplasa

 

SĂRI

... avântându - se în sus printr - o mișcare bruscă , și a reveni în același loc ; a sălta . 2. A se deplasa , a trece dintr - un loc în altul prin salturi . 3. A trece peste ceva printr - o săritură ; a escalada ... și a porni ) . 5. A se ivi pe neașteptate ; a răsări . II. ( Despre lucruri ) 1. A se deplasa brusc și cu putere în sus , de obicei sub impulsul unor forțe din afară . 2. ( Cu determinări locale introduse prin prep . " din " sau " de la ...

 

TRANSPORTA

... TRANSPORTÁ , transpórt , vb . I . 1. Tranz . A deplasa ( cu un vehicul ) bunuri sau persoane dintr - un loc în altul ; a căra , a duce , a purta . 2. Refl ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...