Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DOMINAȚIE, DOMINARE, STĂPÂNI, ÎNCĂLECA, ÎNVINGE, ȚINE, CONTROLA, DOMINANT, DOMINATOR, DOMNI ... Mai multe din DEX...

DOMINA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DOMINÁ, domín, vb. I. 1. Tranz. (Despre oameni, idei, concepții etc.) A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa; a stăpâni. ** Refl. A reuși nu-și dea pe față sentimentele, gândurile etc. a se reține, a se stăpâni. 2. Tranz. și intranz. A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor. 3. Intranz. și tranz. A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. ** Tranz. A se dovedi net superior adversarului (într-o competiție sportivă). - Din fr. dominer, lat. dominari.

Sursa : DEX '98

 

DOMINÁ vb. I. tr. 1. a ține sub influența sa; a stăpâni în mod absolut. 2. (fig.) a fi mai ridicat decât locurile înconjurătoare, a întrece. II. refl. a se stăpâni, a se reține. III. intr. a se impune, a predomina. (< fr. dominer, lat. dominari)

Sursa : neoficial

 

DOMINÁ vb. 1. v. stăpâni. 2. v. controla. 3. v. sub-juga. 4. v. învinge. 5. a se abține, a se înfrâna, a se opri, a răbda, a se reține, a se stăpâni. (Nu s-a putut \~ nu-i spună.) 6. v. absorbi. 7. v. pre-domina.

Sursa : sinonime

 

dominá vb., ind. prez. 1 sg. domín, 3 sg. și pl. domínă

Sursa : ortografic

 

A SE DOMINÁ domín intranz. A-și înfrâna pornirile; a se stăpâni; a se reține; a se controla. /dominer, lat. dominari

Sursa : NODEX

 

A DOMINÁ domín 1. tranz. 1) (persoane, idei, concepții) A ține în supremația sau în dominanța sa. 2) (lucruri, împrejurimi) A depăși în mod considerabil prin înălțime. 3) (emoții, reacții, pasiuni) A stăvili printr-un efort de voință; a înăbuși: a înfrâna; a controla. 4) (adversari) A întrece prin superioritate într-o competiție sportivă. 2. intranz. 1) v. A PREDOMINA. 2) A se afla într-o poziție de superioritate (prin volum, forță, intensitate, valoare) față de cea ce este în jur. /dominer, lat. dominari

Sursa : NODEX

 

DOMINÁ vb. I. 1. tr. A ține sub influența sa; a stăpâni în mod absolut. ** refl. A se stăpâni, a se reține. 2. tr. (Fig.) A fi mai ridicat decât locurile înconjurătoare, a întrece. 3. intr. A se impune, a predomina. [P.i. dómin și -nez. / < fr. dominer, it. lat. dominari].

Sursa : neologisme

 

dominá (-n, -át), vb. - A stăpîni. Lat. dominari (sec. XIX), fr. dominer. - Der. domeniu, s.n., din fr. domaine; domenial, adj.; dominant, adj.; dominator, adj.; dominați(un)e, s.f.; predomina, vb., din fr.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDOMINA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentruDOMINA.

Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)

... nu sunt, nu este istorie . Sperjură, Invidios-avară, de sânge însetată E omenirea-ntreagă ­ o rasă blestemată, Făcută numai bine spre-a domina pământul, Căci răutății numai îi datorește-avântul Ce l-a luat pe scara ființelor naturii. Cine-a văzut vrodată popor de ...

 

Alexandru Macedonski - Calul arabului

Alexandru Macedonski - Calul arabului Calul arabului de Alexandru Macedonski Arabul căzuse în aspră robie, Mușchioasele-i brațe legate era... El n-o să-și mai vadă nici cort, nici soție, Nici larga pustie Ce-n veci treiera! Și turcii-l vor duce cu dânșii-n cetate, Și sclav ca să fie va fi destinat, Și până ce-n pieptu-i un suflet va bate, De-un dor ce abate Va fi dominat! Iar calul său falnic, ușoară nălucă, Ce-n fugă se-ntrece cu paserea-n zbor, Și ce, la săgeată, — nainte apucă, — În dar o să-l ducă Sultanului lor! L-această gândire, de lacrimi pâraie Revarsă-a lor undă pe negru-i obraz!... Toți dorm; numai luna plutește bălaie, Scăldată-n văpaie Pe-un nor de atlaz! Lumina-l ajută și calu-și zărește, Dar trist, la o parte, ședea priponit, Cu ochiul său negru părea că-i vorbește, Părea că-l jelește În dor adâncit! Arabul atuncea, pătruns de simțire, Pe brânci se târăște s-ajungă la el; Mișcat de-o înaltă și dulce gândire, Spre-a lui mântuire Lucrează cu zel! Cu dinții apucă priponul cel tare, Îl mușcă, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul

... voastră-mpărăție, Când va veni Cuvântul nu-l veți mai condamna; Cu glorie el vine și vine cu tărie, Pieri-va răutatea când el va domina. S-au dus zilele voastre, zile de asuprire, De dol, de nedreptate, de crime, vulpenii, De ură, de discordii, de sângiuri, de murire, Căci va ...

 

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase"

... în toată această luxoasă punere-n scenă, la început d-abia luată în seamă, crește încet-încet, se ridică treptat, până ajunge a domina scena întreagă. Anastase este la sfârșit aproape de tron, pentru că este amantul împărătesii Ariana, soția rănită în suflet a smintitului Trascalisc, cunoscut ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski Despre Macedonski de Ion Luca Caragiale Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonskiâ€�. Excelsior… Iată un comparativ care a iritat de multe ori în mod superlativ pozitiva mea persoană. Am avut săpunul Excelsior; savantul meu amic, tânărul profesor de istorie la Facultatea de litere, d. Neculai Iorga, un alt Pic de la Mirandole, între quibusdam aliis, mi-a dat și o dulce versiune a odei răposatului Tennyson, dulcele (cu atât mai dulce că a fost cel din urmă) poet oficial al curții britanice; am văzut căzând balonul Excelsior și reușin baletul Excelsior. E ciudat: mai adesea reușește o direcțiune să aibă un balet bun decât un balon să aibă o bună direcțiune. Iată un balet în adevăr mirific! o idee mare vulgarizată prin cadriluri! o gândire virilă simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu! E simplă, în adevăr, această nobilă concepție – simplicitatea este un atribut al nobleții! Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafăr sclipitor contra Tenebrelor ...

 

Mihail Halici-Fiul - Odă (Halici-Fiul)

Mihail Halici-Fiul - Odă (Halici-Fiul) Odă de Mihail Halici-Fiul Informații despre această ediție      Carmen primo et uni genitum      Linguae Romano-Rumanae      Honoribus      Fortunae et Auspiciis Impenetrabilis Dacici Argonautae      Praenobilis Domini      Francisci Paricii, Papensis etc.      Veteris oculissimi in Illustri Enyedina      Haliciastri: natum.     Cânt sănătate, sărind la voi, Rumanus Apollo,     La toți, câț svânta-n Împărăție ședeți!     De unde cunoștince așteptem și ștință: ferice     De Amstelodam, prin chărți este-n omenie tipar.     Lege dreaptă au dată frumoasă cetate Geneva:     Ecz vine Franciscus, cinete Leyda, Paris!     Prindeți mâne surori, cu cest nou oaspe: nainte     Frați, fârtați, Nimfele iasă curând     Domni buni, mari doctori, Dascălu și bunule Doamne     Cu pace ei fitz, cu pâne și sare, rugăm.                                                                                    

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare G. Ibrăileanu: Studii literare de Paul Zarifopol (Creație și analiză Caragiale I. Al. Brătescu-Voinești Th. Hardy M Sadoveanu Otilia Cazimir Panait Istrati K. MichaĂ«lis Voica Eminescu). București, Editura Cartea Românească, 1930. Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori... În fața vieții literare, dl I. a avut totdeauna o cumințenie de biolog. De aceea tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărui nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine că dânsul... Procedarea dlui I. este rezultatul ultim la care tinde orice nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. Cuprinsul rândurilor de mai sus, scrise de mine (în Adevărul literar din 1926) la apariția studiului Creație și analiză în această revistă, mi se accentuează mie însumi și mai mult acum, când am recitit bucata împreună cu celelalte strânse în volumul pe care-l anunțăm. Înconjurate de atâtea exemple, ideile discutate în Creație și analiză se valorifică intens. Este în spiritul domnului I. o minunată combinare de ...

 

Urmuz - Emil Gayk

... pentru a te ciuguli. Ascuțit bine la ambele capete și înconvoiat ca un arc, Gazk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă ...

 

Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri) Noaptea albă de Vasile Alecsandri Noaptea-i albă, luminoasă, Ceru-i boltă de opal. Toată zarea-i scânteioasă, Tot izvoru-i de cristal, Căci pe lume-acum domină Spaima vechilor stejari, Sora morței cea mezină, Iarna cu-orizonuri mari. Astfel gerul e de tare Cât îngheață-n orice loc Și a gurii răsuflare, Și cenușa de sub foc. El lipește ochi cu gene, Pe drumeț îl face orb, Și în cuiburi, chiar sub pene, Crapă ouăle de corb. Câmpul lung și lat albește Ca un strat de mărgărint. Alba lună sus lucește Ca icoană de argint Și apare nemișcată În abis nemărginit Ca pe marea înghețată Un vas mare troienit. Miezul nopței!... totul tace! Lumea pare un mormânt, Unde mort și rece zace Leșul marelui pământ, Și sub bolta cea senină Mii de stele cu foc viu Varsă-o jalnică lumină Pe gigantul său secriu!... Ies pe câmp... Sub pași răsună Câmpul sec și înghețat. Un păr mare stă drept lună, Cu corbi negri încărcat. Totu-i mort!... Sunat-au oare Pe al cerului cadran Ora stingerei de soare În al morței ocean? Numai eu să fiu pe lume Rămas singur trăitor, ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din viața mea

Vasile Alecsandri - Suvenire din viaţa mea Suvenire din viața mea - notă de Vasile Alecsandri 1865 Mircești, mai 1865 Familia mea este originară din Veneția. Pe timpul când această republică era în strălucire, un străbun al meu, om cu inimă îndrăzneață și cu spirit cavaleresc, veni în Moldova, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alecsandri. În una din călătoriile mele, am descoperit mai multe persoane cu același nume în Veneția, în Padova și în Ferara. Părintele meu, vornic Vasile Alecsandri, om de o mare înțelepciune, de o probitate rară și înzestrat cu simțiri generoase, a știut a-și crea singur o avere însemnată și o poziție înaltă în patria sa. Maica mea, suflet nobil și îngeresc, Elena Cozoni, era asemene de origine italiană. Născută în târgul Ocnei, maică-mea avu șapte copii, dintre care cinci fete și doi băieți. Din toată familia mea, astăzi ne găsim rămași pe lume numai fratele meu Iancu și eu! Sunt născut în Bacău, la anul 1821, luna iulie, în timpul revoluției grecești ce a izbucnit mai întâi în Moldova sub comanda prințului Ipsilanti. Țara ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDOMINA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentruDOMINA.

DOMINAȚIE

... DOMINÁȚIE , dominații , s . f . Faptul de a domina

 

DOMINARE

... DOMINÁRE , dominări , s . f . Acțiunea de a ( se ) domina . - V. domina

 

STĂPÂNI

... oameni ) A se reține ( de la manifestarea unui sentiment , a unei porniri etc . ) ; a se înfrâna , a se domina ; a avea stăpânire de sine . 4. Intranz . A domni într - o țară , a guverna , a conduce . 5 ...

 

ÎNCĂLECA

... călări , a încălăra . 2. Refl . A se suprapune . 3. Tranz . Fig . A se face stăpân pe cineva ; a domina

 

ÎNVINGE

... inamic , pe adversar ( în război ) , a triumfa , a doborî . 2. A stăpâni , a înfrâna , a domina

 

ȚINE

... a - și lua aere de superioritate , a face pe grozavul . 10. Tranz . A înfrâna , a stăpâni , a domina un sentiment , o pornire etc . Abia își ține lacrimile . ( Refl . ) ( Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă ) De - abia se ține să nu ...

 

CONTROLA

... CONTROLÁ , controlez , vb . I . Tranz . 1. A supune controlului , a verifica . 2. A domina

 

DOMINANT

DOMINÁNT , - Ă , dominanți , - te , adj . , s . f . 1. Adj . Care domină . 2. S . f . Trăsătură caracteristică a unei lucrări , a unui proces etc . 3. S . f . ( Muz . ) Treapta a cincea a modului major și a modului minor ; acord compus pe această

 

DOMINATOR

DOMINATÓR , - OÁRE , dominatori , - oare , adj . ( Rar ) Dominant ; căruia îi place să domine , să se

 

DOMNI

... A o duce foarte bine , a nu avea nici o grijă . 3. Fig . ( Despre o înălțime , o clădire etc . ) A domina

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...