Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STRICTEȚE, ȚEPOȘICĂ, CASTĂ, ECONOMIE, FORMALISM, FRONTALITATE, INTIMISM, INTIMIST, JURNAL, LITERĂ ... Mai multe din DEX...

STRICT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STRICT, -Ă, stricți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepție; p. ext. sever, aspru. * Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ** Precis, exact. - Din fr. strict, lat. strictus.

Sursa : DEX '98

 

STRICT adj., adv. 1. adj. aspru, riguros, sever, strașnic, (rar) strâns. (O disciplină \~; un regim alimentar \~.) 2. adj. exact, precis, riguros, știin-țific. (O definire \~.) 3. adv. minim. (Sortiment \~ necesar.)

Sursa : sinonime

 

strict adj. m., pl. stricți; f. sg. stríctă, pl. strícte

Sursa : ortografic

 

STRICT^1 adv. Cu strictețe; în mod sever. Fumatul este \~ interzis. * (A fi) \~ necesar a fi absolut trebuincios; a fi indispensabil. /strict, lat. strictus

Sursa : NODEX

 

STRIC//T^2 \~tă (\~ți, \~te) 1) (despre prescripții și despre alte acțiuni codificate) Care necesită a fi respectat întocmai; aplicat în conformitate cu prevederile de rigoare; sever. Regim \~. Evidență \~ tă. * (În) sensul \~ al cuvântului în sensul de bază, cel principal, al cuvântului. 2) Care exclude orice abatere de la normă; exigent în aplicarea regulilor; aspru; sever. /strict, lat. strictus

Sursa : NODEX

 

STRICT, -Ă adj. 1. Care nu admite excepție, abatere; riguros, exact; (p. ext.) sever, aspru. 2. (Despre organe vegetale) Tare, rigid. [Cf. fr. strict, lat. strictus < stringere - a strânge].

Sursa : neologisme

 

STRICT, -Ă adj. 1. care nu admite excepție, abatere; riguros; exact; (p. ext.) sever, aspru. 2. (bot.; despre organe) tare, rigid. 3. (mat.) inegalitate ~ă = atribut a două elemente ale unei mulțimi, în care s-a definit o relație de ordine, comparabile și neegale. (< fr. strict, lat. strictus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSTRICT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruSTRICT.

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară

... pentru a declara pe scurt, că părtinesc moțiunea colegului deputat Stratimirovici, respective Gojdu.» «Onorată Cameră! Am auzit multe lucruri, care nu țin strict de obiect. Domnul Stefanides, între alții, a pus discuțiunea pe un astfel de teren pe care demnitatea mă oprește să-l urmez (ilaritate ...

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

 

Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine

Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine Omul care s-a pierdut pe sine de Dimitrie Anghel O perucă, o labă de iepure, un borcănaș cu cold-cream și altul de carmin, iar peste toate, un nor impalpabil de pudră erau de ajuns ca să-și facă o eternă tinerețe. Pe umeri, o mantă lungă, frumos aruncată, ciorapii bine trași pe pulpele artificiale de cauciuc, mîna elegant deprinsă să salute atingînd ușor pămîntul cu pana albă a tricornului sau a sombrerului de mușchetar, îl făceau netăgăduit de frumos și îi cîștigase faima de amorez irezistibil. Deprins însă să iubească față cu toată lumea, să-și declare înfocata dragoste în fiecare seară unei noi amante, să facă gesturi ce altfel nu sînt permise decît doară în cea mai strictă intimitate, să tragă spada fără a mai sta mult la gînd, cînd întîlnește un adversar cîntîndu-și romanța subt un balcon asupra căruia ar avea drepturile primului ocupant, el nu se mai simțea la largul lui între oamenii adevărați și nu mai putea să înțeleagă viața în afară de teatru... Succese și aventuri avusese, bineînțeles, dar cel ce știa ...

 

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

... găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative strict coordonate-n mod Și superlativ prezinte derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n ...

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

... lui, Unul de la Bancă, l-a pornit cu sila Să ia trenul numai până la Chitila Și să stea acolo tocmai timpul strict, Ca să-i poată prinde în flagrant delict... Că venind Popescu și văzând lumină, A intrat în curte tocmai prin grădină Și bătând ...

 

Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu

... găsind încă timp pentru studii mai senine, pentru cercetări științifice înalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste “nobile inutilitățiâ€� au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru oamenii cu spirite mai ridicate. Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu, este unul dintre acestia; iată un studios pasionat, care urmărește cu o ...

 

Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters

... i mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială, concertele d-lui Wachmann au lăsat întotdeauna mult, foarte mult de dorit, dacă vrem să judecăm strict, Orchestra, compusă din elemente de strînsură, fără unitate È™i tradiÈ›ie de interpretare, fără spirit artistic, cu repetiÈ›ii îngălate, nu ne-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Excelsior!

Ion Luca Caragiale - Excelsior! Excelsior! de Ion Luca Caragiale Din nenorocire (sic) degeaba Moftul Român a îmbrăcat alaltăieri haina de doliu. Poftele străine au fost încătușate ! Românismul a fost salvat ! Legea pentru școalele profesionale prevede categoric că străinii săraci nu pot învăța vreo meserie. O strictă aplicare a legii pentru oprirea comerțului ambulant, și toți jidanii pârliți vor trebui volens nolens să se apuce de pungășie și de alte industrii mai mult sau mai puțin inevitabile într'o societate civilizată. Ca un corolariu dar la legea asupra școalelor profesionale, mai mulți deputați, de deosebite colori politice, vor depune din inițiativă parlamentară un proiect de lege pentru înmulțirea penitenciarelor, mai cu deosebire în județele de peste Milcov. La pușcărie străinii cari

 

Ion Luca Caragiale - Paradoxal

... mai sus. — Care va să zică... — Care va să zică — mi-a răspuns d. Teofil despărțindu-ne — eu urmez strict morala socială. Care este cel mai mare precept al moralei? caritatea! Ei? pentru individ, caritatea nu e un vițiu? Mi se pare că fac bine ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ...

 

Paul Zarifopol - Alexandru Philippide (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Alexandru Philippide (Zarifopol) Alexandru Philippide de Paul Zarifopol Aș vrea să mor de două ori, zisese nu demult Alexandru Philippide: după întâia moarte să mă scol o clipă, ca să mă bucur c-am murit. Socrat spunea prietenilor să jertfească, după ce-o muri, un cocoș lui Asclepios. Voia să zică înțeleptul acela că viața ar fi o boală: pentru sfârșitul ei trebuie mulțumit îndeosebi zeului vindecărilor. Pesimist de vocație desăvârșită a fost Philippide. Un mizantrop în iritare permanentă. Nu cred că a cunoscut vreodată disprețul liniștit. Era omul indignării cronice, ca Gustave Flaubert. Lăcomia de studiu, desigur, era patima lui dintâi și din urmă. Sugestibil și inflamabil, ca orice violent candid, putea fi pradă ușoară în mâna celor ce n-au decât patimi de piață. Însă la urma toată Philippide din toată inima dădea dracului, în gândul său ori și în gura mare, tot ce și pe oricine îl supăra de la lucru. Dragostea de adevăr, ca și de frumos, într-un suflet pesimist implică fără îndoială contrazicere. Însă nu de contraziceri ne vom mira doar în fața unei firi aprinse ca filologul mort acum. În liceu, ne făcea apologia omului cu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSTRICT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruSTRICT.

STRICTEȚE

... STRICTÉȚE s . f . Însușirea de a fi strict ; rigurozitate , severitate , asprime . - Strict

 

ȚEPOȘICĂ

ȚEPOȘÍCĂ , țepoșici , s . f . 1. Plantă din familia gramineelor , cu tulpina rigidă și aspră în partea superioară , cu frunze subțiri , rigide , aspre și cu spice lungi ( Nardus stricta ) . 2. Plantă păroasă din familia umbeliferelor , cu frunze penate , cu flori albe sau trandafirii dispuse în umbele compacte și cu fructul acoperit de peri aspri ( Tordylium maximum ) . - Țepos + suf . -

 

CASTĂ

... CÁSTĂ , caste , s . f . Fiecare dintre grupurile sociale închise și strict delimitate prin originea comună , prin profesiunea și prin privilegiile membrilor lor , în care este împărțită societatea în India și în alte țări orientale ; p . gener ...

 

ECONOMIE

ECONOMÍE , economii , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Ansamblul activităților umane desfășurate în sfera producției , distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor . 2. Folosire chibzuită a mijloacelor materiale sau bănești , limitată la strictul necesar în cheltuieli ; cumpătare , chibzuială , măsură . 3. ( Concr . ; la pl . ) Bani agonisiți și păstrați pentru satisfacerea anumitor trebuințe . 4. Mod de întocmire , de orânduire a planului sau a părților unei lucrări , ale unei scrieri , ale unei legi etc . ; alcătuire , compoziție . [ Var . : ( înv . ) iconomíe , - ii s .

 

FORMALISM

FORMALÍSM s . n . 1. Orientare în artă , estetică , muzică , literatură care rupe forma de conținut , tinzând să supraaprecieze forma operei de artă în dauna conținutului , să considere forma un scop în sine și nu ca expresie a conținutului . 2. Atitudine caracterizată prin respectarea strictă a formei în dauna fondului

 

FRONTALITATE

... FRONTALITÁTE s . f . Legea frontalității ( În sintagma ) = canon în sculptura arhaică prin care se impunea reprezentarea din față și strict

 

INTIMISM

... INTIMÍSM s . n . Tendință a unor artiști de a exprima în operele lor sentimente cu caracter strict

 

INTIMIST

... INTIMÍST , - Ă , intimiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Artist care exprimă în creația sa sentimente cu caracter strict

 

JURNAL

JURNÁL , jurnale , s . n . 1. Publicație periodică având apariție zilnică ; ziar , gazetă . 2. ( De obicei în sintagma jurnal de modă ) Publicație periodică în care se dau desene și tipare de îmbrăcăminte și accesorii . 3. Însemnări zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate , de obicei , de viața sa ; însemnări zilnice ale unor observații științifice . 4. ( Ieșit din uz ) Emisiune de radio și televiziune sau film de scurt metraj , rulat de obicei înaintea filmului artistic de lung metraj , care prezintă evenimente , știri , informații de strictă actualitate . 5. ( Cont . ) Registru în care sunt înscrise cronologic operațiile bănești , evenimentele supuse evidenței

 

LITERĂ

... LÍTERĂ , litere , s . f . 1. Semn grafic din alfabetul unei limbi , corespunzând în general unui fonem ; slovă . 2. Fig . Înțelesul strict

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...