Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SIMPATIC, SUBSTANȚĂ, INDUCȚIE, NEUROVEGETATIV, AMFINEURIAN, ANALEPTIC, ATAXIE, CENTRU, COMISURĂ, DENDRITĂ ... Mai multe din DEX...

NERVOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NERVÓS, -OÁSĂ, nervoși, -oase, adj. 1. Care se referă la nervi (1), care aparține nervilor (1); alcătuit din nervi (1); care este provocat de nervi (1); p. ext. de natură nevrotică. * Sistem nervos = totalitatea centrilor nervoși și a căilor de transmisiune centripetă și centrifugă din organism. Sistem nervos central = ansamblu anatomic alcătuit din creier, cerebel, bulb și măduva spinării. Boală nervoasă = boală care afectează psihicul (fără a fi cauzată de vreo leziune organică cunoscută); boală de nervi. 2. Care nu-și poate păstra calmul, care se enervează ușor; iritabil, mânios, nevricos; p. ext. emotiv. ** Care se găsește într-o stare de încordare, de surescitare; enervat, iritat. ** (Despre gesturi, manifestări) Care trădează nervozitate, enervare, iritare, nerăbdare. ** (Adverbial) Cu nervozitate. 3. Care are nervi (3), musculos, vânos; fig. puternic, viguros, plin de nerv (4), energic. - Din lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso.

Sursa : DEX '98

 

NERVÓS adj. 1. irascibil, iritabil, supărăcios, (rar) surescitabil, (pop.) rânzos, (înv. și reg.) necăjicios, sunducos, (înv.) sângeros, sângios, (fam.) nevricos. (Fire \~.) 2. enervat, iritat, necăjit, supărat, surescitat, (înv. și reg.) scârbit. (Era destul de \~.)

Sursa : sinonime

 

nervós adj. m., pl. nervóși; f. sg. nervoásă, pl. nervoáse

Sursa : ortografic

 

NERV//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) Care ține de nervi; propriu nervilor. * Sistem \~ totalitate a nervilor dintr-un organism uman sau animal. Sistem \~ central ansamblu alcă-tuit din encefal și măduva spinării. 2) Care conține nervi. * Tic \~ tic generat de dere-glarea nervilor dintr-un anumit centru. 3) (de-spre persoane) Care se enervează ușor; iritabil; irascibil. 4) și adverbial Care vădește ner-vozitate. Râs \~. 5) fig. rar (despre stil, mod de exprimare etc.) Care are nerv; vioi. /<lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso

Sursa : NODEX

 

NERVÓS, -OÁSĂ adj. 1. Care aparține nervilor. 2 Irascibil; iritat, surescitat. 3. (Fig.) Energic, vioi. [Cf. lat. nervosus, it. nervoso, fr. nerveux].

Sursa : neologisme

 

NERVÓS, -OÁSĂ adj. 1. referitor la, provocat de nervi. 2. care manifestă nervozitate; irascibil; surescitat. 3. (fig.) energic, vioi. * (adv.) cu nervozitate. (< lat. nervosus, fr. nerveux)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNERVOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentruNERVOS.

Ion Luca Caragiale - La Peleș

Ion Luca Caragiale - La Peleş La Peleș de Ion Luca Caragiale — Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă: — Uf! lasă-mă dracului și dumneata, mamițo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! Dobitoaca este guvernantă la copii, și piaptană și pe madam Piscopesco; cocoana Lucsița este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco este soția lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante și mai confortabile vile din Sinaia, vilă care poartă frumosul nume al fiicei cocoanei Lucsiții, vila „Esmeralda". De la șase ceasuri dimineața, pe când soarele nu s-a ridicat bine peste Piscul Cânelui, locuitorii vilei „Esmeralda" umblă de colo până colo, cuprinși toți ca de niște friguri. Ce este? ce s-a-ntâmplat în familia Piscopesco pentru ca toată lumea din vila „Esmeralda" să fie așa de emoționată și de nervoasă? O bucată de bristol, care strălucește dasupra vrafului cărților de vizită lăsate de amicii din lumea mare la vila „Esmeralda", ne ...

 

Ion Luca Caragiale - Istoria unei epigrafe

Ion Luca Caragiale - Istoria unei epigrafe Istoria unei epigrafe de Ion Luca Caragiale Știți ce este imperialist. Știți de cine vreau să vorbesc. De bătrânul nostru redactore ebdomadar - scuzați-mi acest nou calificativ neuzitat până acum patru persoane -; de d. Cesar Boliac. O s'auziți prin lume, o să citiți prin gazete că Rouher este capul partizanilor Apelului la popor. Nu credeți, domnilor, asemenea minciuni ! Rouher, vă spun eu, este numai o cortină din dosul căreia un altul lucrează pentru băiatul lui Napoleon. Este d. Cesar Boliac. Își lua tocmai cafeaua după masă. Ceru gazetele. Servitorul i le aduse pe o tavă de argint, rămasă de suvenire d-lui Boliac din expedițiunea lui politică în Ungaria. Luă o gazetă; din nenorocire, era republicană. O deschise și își aruncă privirile alene pe coloanele ei. Când, d'odată, își schimbă fața; barba începu să-i tremure și să se sbârlească. N'apucă să citească încă trei rânduri, și face o mișcare răpede, răstoarnă ceașca cu cafeaua și sare de pe fotoliu țipând: - A ! infam ! de trei ori infam ! Ei, bătrân Ercule în proză - cum îi venise cuiva gust să-ți zică, - așa este lumea noastră, plină de infamii: adulatori ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

... aminti într-un tîrziu bărbatul ( gheorghe a lu’ grăunte o aștepta acolo în fundul grădinii tolănit lîngă pîrleaz ca de fiecare dată frămîntînd nervos o țigară puturoasă ) scuipă în palmele aspre frecîndu-le nervos și zise mai mult pentru sine cum vine si viața asta fă mărie (măria se pierduse demult undeva departe gîfîind înăbușit se lipise de trupul ...

 

Emil Gârleanu - Patima

... după mijloc, îmbiindu-mă în odaia din fund, tocmai în sufragerie. Aici cerurăm două pahare cu ceai. M-am așezat la masă. Căpitanul era însă nervos, nu își găsea astâmpăr. Mă întrebă deodată: — Ce te face să nu joci cărți? — Nu știu, i-am răspuns, dar simt că niciodată ...

 

Alexandru Vlahuță - Ce fericiți am fi-mpreună!

... gând și dor ne-abate, Aceleași tainice porniri. Ș-atâta ți-i de înțeleasă Cerșirea ochilor mei triști, Că te roșești, ca o mireasă, Clipești, nervos buzele-ți miști... Și dulce-mi cați o dezmierdare, Pe-ascuns un zâmbet îmi trimeți: În noi, întunecat, tresare Misterul veșnicei vieți. O, ne-nțelegem ...

 

Alexandru Vlahuță - Homo homini lupus

... tuturor li-i dat să zboare, Dar câți nu știu să se târască! Asupra omului de mâine S-apleacă palida știintă, Și-l vede mai nervos, mai sceptic, Mai înrăit de suferință... Zadarnic! – Lupta se-ntețește, Și nu-i alegere de armă. Sub pumnul grosolan al forței Dreptatea celui slab ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 3

... Și-mi tot cați posomorît? Cască-ți ochii, mii de bombe ! Că-ți bag sabia pe gît." Văd și eu că mi-i eroul Cam nervos, cam zurbagiu; Dar ce vreți? de-atîta vreme, Tot trei firuri la chipiu !... Nu-ntrebați unde se duce: E așa de necăjit ! Numai nasul lui ...

 

Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel)

Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel) Mihail Kogălniceanu de Dimitrie Anghel Publicată în Luceafărul [Sibiu], IX, 22 16 nov. 1910, p. 532—534 Ce farmec trist au colecțiile vechi, efemerele de o zi, foile grabnic tipărite ca să arunce o știre senzațională, o telegramă care a făcut ocolul lumii, o întîmplare stropită cu sînge și cîte alte fărîme din viață. Așa, răsfoiam mai ieri colecția prăfuită a unui jurnal ce poartă data anului 1877, și o melancolie nestăpînită mă cuprinsese, cetind întîmplările trecute, dînd peste nume ce au pasionat opinia publică și peste anunțuri de prăvălii vechi. Filă peste filă se așeza, zi peste zi, an peste an, păstrînd în ele, ca în niște pături sedimentare, urma unei vieți care a fost. Și iată că printre atîtea știri și fapte diverse, printre telegramele ce vădeau starea febrilă de care era cuprinsă lumea în apropierea războiului, am dat peste faimosul discurs al marelui Kogălniceanu, privitor la profesorii Universității din Iași. Pasionat, ca un vînător chemat pe o urmă, am rătăcit înainte în pădurea aceasta de hîrtie, ale cărei foi le-au scuturat rînd pe rînd anotimpurile. Și figura marelui om se înălța covîrșitoare dintre pagini, ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... atîta vreme ca două sentinele obosite, îndoindu-se din șele, privind departe, spre șesuri, fără să vadă nimic nou venind din golul orizontului, își tremurară nervos frunzișul, de bucurie, văzîndu-mă. Și eu, sau alba mea ființă din somn, pășeam cu oglinda mea ca un dușman al eternelor forme și mă ...

 

Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei

Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Înrâurirea artei de Garabet Ibrăileanu Că arta are înrâurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrâurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrâurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează ...

 

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

... Și din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. Lișițele-ncep să strige Ca de mama focului. Cocostârci, pe catalige, Vin la fața locului. Un țânțar, nervos și foarte Slab de constituție, În zadar vrea să ia parte Și el la discuție. Când deodată un erete, Polițai din naștere, Peste baltă și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNERVOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 178 pentruNERVOS.

SIMPATIC

... la căldură sau prin tratarea cu diferite soluții speciale ( și care se întrebuințează pentru a scrie texte secrete ) . 4. ( Anat . ; în sintagmele ) Sistem nervos simpatic sau ( substantivat ) marele simpatic = sistem nervos format din ganglioni și din fibre nervoase care reglează , sub controlul scoarței cerebrale , funcțiile glandelor și ale organelor interne . Ganglioni ( sau nervi etc . ) simpatici = ganglioni ...

 

SUBSTANȚĂ

... formate din aceleași elemente ) și care posedă o anumită formă , culoare , miros , gust etc . 2. ( Anat . ; în sintagmele ) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase . Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase . 3. Categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor , fie ceea ce există ...

 

INDUCȚIE

... la general . 2. Producere sau influențare a unui fenomen de către un alt fenomen altfel decât printr - o acțiune mecanică nemijlocită . 3. Mecanism nervos prin care o stare de excitație sau de inhibiție aflată într - un centru nervos favorizează sau determină apariția stării opuse într - un alt centru nervos

 

NEUROVEGETATIV

... NEUROVEGETATÍV , - Ă , neurovegetativi , - e , adj . 1. ( În sintagmă ) Sistem nervos neurovegetativ = totalitatea organelor nervoase de transmisiune ale organismului care reglează funcțiile de nutriție . 2. Care ține de sistemul nervos

 

AMFINEURIAN

... AMFINEURIÁN , amfineurieni , s . m . ( La pl . ) Clasă de moluște marine care au caractere arhaice ( un inel nervos

 

ANALEPTIC

... ANALÉPTIC , - Ă , analeptici , - ce , s . n . , adj . ( Medicament ) cu acțiune stimulantă asupra sistemului nervos

 

ATAXIE

ATAXÍE s . f . ( Med . ) Tulburare a coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase și centri

 

CENTRU

... la anumite jocuri sportive . II. 1. S . n . Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte . Centrul reflexelor . 2. S . m . ( În sintagma ) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal , în bulb sau în măduvă , la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale . 3 ...

 

COMISURĂ

... părți anatomice . Comisura buzelor . Comisura pleoapelor . 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale sau ale altor segmente din sistemul nervos

 

DENDRITĂ

... DENDRÍTĂ , dendrite , s . f . 1. Prelungire ramificată a protoplasmei celulei nervoase , prin care influxul nervos

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...